Cum s scrii un eseu (ghid rapid)

joi, 12 februarie 2009 | Etichete: eseu, ghid | |

n timpul facultii, sau chiar atunci cnd aplici pentru o burs sau conferin, o s trebuiasc s scrii un eseu. Se tie c scrierea unui eseu bun se face dup cteva reguli de baza legate cel mai adesea de structura eseului. O parte din aceste reguli urmeaz mai jos. STUDIUL BIBLIOGRAFIEI Chiar i cnd exist un subiect dat acesta este suficient de general dndu-i libertatea s-l particularizezi n eseul tu prin abordarea aleas. n primul rand ar trebui sa studiezi un pic sa vezi ce s-a mai scris pe subiectul respective. De cele mai multe ori, eseul tu va fi construit pe baza a ceea ce s-a mai scris, va analiza sau va critica una sau mai multe puncte de vedere, dndu-i ocazia n acest fel sa-i exprimi punctul tu de vedere. INTRODUCERE n introducere, ar trebui s exprimi clar subiectul pe care urmeaz s-l dezbai, i punctul tu de vedere legat de acest subiect. Exprimarea punctului de vedere este una din cele mai dificile pri ale eseului. n cele din urma ar trebui sa fii n stare s explici ntr-o singur fraz care este esena eseului tu. Exprimarea trebuie sa fie concis, specific i clar. Nu ar trebui sa promii c o s analizezi, examinezi sau c o s pui sub semnul ntrebrii o problema, ci c o s susii un anumit punct de vedere legat de subiectul ales. De exemplu, un bun punct de vedere ar suna cam aa: Voi susine faptul c diferenele economice dintre statele aflate n tranziie sunt rezultatul alegerilor de politica economica fcute la nceputul procesului de tranziie. Un punct de vedere slab exprimat ar suna aa: As dori sa analizez diferenele de bunstare economic ale statelor aflate n tranziie. Prima variant exprim clar un punct de vedere si l justific introducnd o nou idee n timp ce a doua variant nu face dect s expun nite fapte existente. Punctul de vedere este unul din puinele locuri din eseu n care este acceptat s se scrie la persoana I, n timp ce n restul eseului este uzual s se scrie la persoana a III-a. Explicarea structurii eseului urmeaz punctului de vedere din introducere. n funcie de mrimea eseului, vei aduce un numr de argumente care sa-i susin punctul de vedere. Este recomandat s enumeri aceste argumente un paragraful ce urmeaz punctului de vedere: Trei argumente vor fi aduse n sprijinul acestui punct de vedere. Primul va sublinia ca Al doilea va susine ca Al treilea va demonstra c CONINUT

Coninutul eseului va elabora argumentele pe care le-ai prezentat, pe ct posibil n ordinea n care le-ai enumerat mai sus. Fiecare capitol sau paragraf ncepe cu o frazsubiect care expune argumentul i poziia autorului. n cazul n care foloseti capitole, d-le nume n aa fel nct s fie potrivite cu structura eseului i care s fie uor de citit. Discuia ar trebui s urmeze expunerea fiecrui argument ntr-o maniera bine structurat: fapte, idei, opiniile autoritilor din domeniu precum i punctul de vedere personal. n final ar trebui concluzionat n ce fel argumentul iniial st n picioare i susine punctul de vedere. CONCLUZII Dup ce toate argumentele au fost prezentate i dezbtute, eseul se termin i ar trebui s poi s prezini concluziile. ntr-un eseu bine scris i organizat, argumentele sunt veridice i laolalt i susin i demonstreaz punctul de vedere. Nu trebuie dect s subliniezi acest fapt i eventual s mai explici ce studii s-au mai fcut pe acest subiect. O alta seciune posibil, dar nu obligatorie, adesea ntlnit n eseurile academice, este cea de limitri. Aici, poi s scrii limitrile raionamentului tu, care sunt premizele de la care pleac eseul, ns care dac sunt false ar putea s infirme concluziile, aspecte care nu au fost analizate, posibile condiii care ar limita impactul concluziilor tale etc. Mrimea eseului ar trebui sa respecte regula de +/- 10%, asta dac nu se specific altceva. Asta nseamn c textul nu ar trebui sa fie nici mai scurt cu 10% i nici mai lung cu 10% dect mrimea impus. De exemplu, pentru un eseu de 3000 de cuvinte, este acceptat s scrii 2700-3300 de cuvinte. Poi s foloseti funcia Word Count din Microsoft Word ca s vezi exact cte cuvinte are eseul tu. n anumite cazuri foarte rare, este foarte dificil s-i exprimi ideea eseului ntr-un punct de vedere. n aceste cazuri este acceptat s nlocuieti punctul de vedere cu o ntrebare de cercetare care ar trebui s corespund acelorai criterii, excepie fcnd faptul c autorul amn luarea unui poziii clare pana la sfritul eseului. Nu este recomandat aceast abordare, ns n cazul n care este necesar, ai grij s expui clar rspunsul la ntrebarea de cercetare la ncheierea eseului. Motivul pentru care toate aceste reguli sunt importante este acela ca examinatorii vor citi poate sute de eseuri care vor ncerca sa spun cam aceleai lucruri. n acest context este in avantajul tu sa faci ca eseul tu sa fie remarcat printr-o structur clara i un punct de vedere bine exprimat. Din cauza asta este foarte important respectarea acestor reguli destul de simple. BIBLIOGRAFIE Un eseu academic necesita si o bibliografie unde sa poi scrie toate sursele pe care le-ai folosit. Universitile din Vest au tendina s fie foarte stricte atunci cnd este vorba de plagiat. Aa c ai grij s citezi absolut toate sursele folosite. n coninutul eseului ncearc s evii citate foarte lungi, ci mai degrab folosete parafrazarea exprim prin cuvintele tale ceea ce alii au spus nainte. n cazul n care citezi, folosete citate clare i

menioneaz sursa. n orice caz, citarea trebuie folosit doar pentru a ncepe discutarea unui punct de vedere i nu pentru a nchide un punct de vedere. n unele eseuri, cum ar fi cele pe care trebuie sa le scrii cnd aplici pentru MBA, trebuie s rspunzi la unele ntrebri cum ar fi Ce ai face daca ai fi managerul unei fabrici i de ce? n aceste cazuri, regulile de mai sus nu trebuie aplicate cu aceeai rigurozitate. Ar trebui s ai n continuare o structur clar, ns nu este necesar o bibliografie pentru c rspunsul tu va fi mai degrab de natura practic dect teoretic.

INVATAM ROMANA

DESPRE COMENTARII PE BLOG Subiectul II scris teorie si model teorie romana oral 2012

mari, 3 noiembrie 2009

STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV
Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie ntotdeauna prezente. 1. Introducerea:

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori:
Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie s a fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe . Aceasta propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu . Pentru muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. 2 . Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt

mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului.
Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag concluzia .

O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii sale. 3 . Concluziile
In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza. Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii: Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua perspectiva asupra subiectului

De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta. Va propun si un model de argumentare, creat de o fosta eleva: Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre ur, pornind de la ideea exprimat n urmtoarea afirmaie: Pe cnd iubirea, de oriice fel ar fi ea, lumineaz viaa i-o ndulcete, ura o-ntunec, o umple de amrciune i-o face nesuferit. (Mihai Eminescu, Opere) Introducere: Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?... M numr printre cei care susin ideea enunat n citatul dat i anume aceea c iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaz i face viaa mai frumoas, pe cnd ura nu face altceva dect s aduc amrciune i frustrare n viaa oamenilor.(opinie proprie+ipoteza-atentie, relationare cu citatul!!!) Cuprins n primul rnd, att iubirea pe care o druim ct i cea pe care o primim, ne face s privim viaa i din alte puncte de vedere i s uitm de lucrurile materiale. Aa, noi oamenii, ne dm seama c avnd iubire avem o via frumoas i nvm s preuim momentele cu adevrat minunate. Acest lucru l poate face orice tip de iubire, fie ea printeasc, pasional, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii notri, dar consider c dac n viaa unui om se regsesc toate acestea, acel om poate spune c este cu adevrat mplinit. Firete c iubirea aduce i suferin, dar numai cunoscnd toate tririle pe care iubirea le aduce ne vom da seama c nu exist sentiment mai nltor ca acesta.(argument 1 cu exemplificare ) n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar trebui s existe n viaa noastr ntruct ne face s uitm de noi, s nu acordm atenie lucrurilor frumoase din via i s ne concentrm doar pe a le face ru celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni dect nite oameni frustrai care i vor da seama n final c viaa a trecut pe lng ei i nu s-au bucurat de lucrurile cu adevrat importante.(argument 2/contraargument cu sustinere) Concluzie Aadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din urm toi ne vom da seama c, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile, c acest sentiment ne face mereu s tresrim de emoii i ca nu mai exist vreunul care s dea mai mult frumusee vieii, pe cnd ura ne va aduce doar o via trist i ntunecat.(reformularea ipotezei+perspectiva generalizatoare asupra temei eseului) Va mai aduc in plus o lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau locuiuni conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de: succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de alt parte, n plus, de asemenea

contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor