P. 1
Indici Climatici de Baza Pentru Reprezentarea Grafica Si Cartografica

Indici Climatici de Baza Pentru Reprezentarea Grafica Si Cartografica

|Views: 120|Likes:
Published by Ana Maria C

More info:

Published by: Ana Maria C on May 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2014

pdf

text

original

e!

4€

.

INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA GRAFICA SICARTOGRAFICA, SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea prin
cuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatul concluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prin numere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite. Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordine ierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionald fald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,.....pe4ipe milion). Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau a necesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. ln situalia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urma mdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului. Orice prezentare statisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nu urmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme, piramide, harti, etc.

,/

PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultarea materialuluibibliografic, poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd de cercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune de operaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor. Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexd a vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator). Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la: Alegerea unei sciri optime subordonate scopului Realizarea unei baze de lucru monocrome Redarea topografiei general e 9i a unor cote altimeirice Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren Alegerea unor semne conventionale ugor de desenat. sugestive, clare gi simple. Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate pe hartd. Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat, prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt reprezentate prin linii mai subliri. Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sau

. . ' '

' ' '

suprapunere,

Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semne convenlionale.
CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

,/

Cunoagterea si cercetarea climaticd a unui spafiu geografic se bazeazd pe elaborarea mai multor categorii de materiale grafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra ci€mcnielerelimatree.

-

Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi de reprezentari are ca punct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS folosegte numeroase principii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd, umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indici
climaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./

lndici climatici

de bazd pentru reprezentarea graficd

gi cartografic5

lmportanla practicd deosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice ce caracleizeazd diferite regiuni. emisferd.blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite din observatiile de la stafiile meteorologice. cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd. influenlele marilor lanluri montane de pe suprafala Pdmantului. cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factorii fizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc. Ca urmare. Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor specifice pentru componentele elementele climatologice. De exemplu. influenla suprafelelor acopeite cu ap5. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie de o serie de factori si conditii (caracterul fenomenului. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsle climatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice. Pentru alcdtuirea hdr.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper. Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie. se line seama de influenla unor factori la scari mare. linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu a caracterisiisilorelementului climatic reprezentat. precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor. maxime. natura solului etc. ale parametrului reprezentat etc. se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor. expozilia versanfilor. . Pe bazd de mdsurdtori gi calcule. condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinla determineriiparametrului respeciiv. sistemul de reprezentare grafica ales. se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute. prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliu a manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. numarul indicilor sau parametrilor care pafticipa. o serie de condi$i fizico-geografice regionale. lzoliniile se traseazd folosindu-se in principal datele nurnspe inscrise pe hadd.tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cu aiutorul izoliniilor. sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime. aga cum sunt maximele gi minimele absolute pentru. trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimatice regionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului. Din punct de vedere'al formei.temperatura aerului. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timp diferite. constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. ca varofi efect\r-e. un an etc.Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de la de lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice. Pentru tras3rga corectd a izoliniilor. intAmpldtoare gi nespecifice. Ele dau posibilitatea coreldrii. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmesc pentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale. agezdri Trasarea--- . pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit./ Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice Pentru analiza. interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice se folosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i. planiglob). tipul de vegetatie.. tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic. Dintre acestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei. vegetalie. cantitative gi calitative dovedite de componentele si elementele climatice. a fenomenelor meteorologice gi climatologice. Elaborarea hdr. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii.). sincronizirii. cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiinii care se traseaza pe hdrlile climatice. ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi minime. un anotimp. pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. hafta se face pentru anumite intervale de valori. diferenlierii etc. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitd condiliilor fizico-geografice locale. desfdgurare continud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd. caracteristicile componentei climatice. Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) de manifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. De exemplu. pe izoliniilor ---nlerpolare. izokerauns. Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate. in funclie de sisteme de coordonate si prin transpunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelor meteorologice si climatologice. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite folosirea procedeului de obfhandu-se valori intermediargincadrat-e. minime. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timp gi spaliu a valorilor parametrilor climatici. si Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitd omogenitate siduratd a girurilor de observalii. de prelucrare climatologicd. in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute. grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate. analiza si intepretarea regimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafald cu extindere ioafie mare (continent. varia$a de latitudine. pe h5(ile cu izolinii din grad in I rad. un semestru. configuralia reliefului. compardrii. Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i). diferenlele de regim termic Ai deplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat. intensitate. cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald a datelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. etc. pentru perioade de o lund. a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. densitatea relelei de stalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare. etc. intre care au importanld altitudinea. Mdnmea interualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice. folosind valorile indicate de acesta linii cartografice.

Desenarea diagramelor se face la scard. vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gi caftog rafice cel mai frecvent folasite. Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie). etc.04-02. maxime anuale gi lunare. data producerii fenomenului (ziua. constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd de cartodiagrame. Dacd hdrlile climatice se elaboreazi policrom. folosindu-se histograme. grupdrile de cifre se inscriu pe doud randuri. Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor. Minima absoluti lunard gi anual6. de asemenea. Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare.78 etc).).primagiultimazicuninsoare. Valori medii.3'-0402-1978 sau -24. dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat. De obicei. care poate fi verde. vant etc. pentru mai mulli ani in gir. nebulozitate. tensiunea vaporilor de apd.stratdezEpadEretc. Valori medii. de exemplu. medii pentru fiecare lund consideraid separat. conlinutul elementelor caftografiate devenind complex. cu specific de rdspandire relativ continud.).primagiultimazicuinghe!lasol. posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase. construindu-se grafice denumite roze. maron etc. lnfiecaregrupdde cifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd a elementului climatic in cauzd. atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori. . luna. Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multe componente climatice. fdrd a se produce eventuale confuzii. insulard. De exemplu. Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an). Cartodiagramele meteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi fenomenelor atmosferice. Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd). scrierea categoriilor de cifre se face in rind pe aceeagi linie ( -24. Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie. direclia gi viteza vantului. umiditate.3' . Maxirna absolutd lunari Ei anuald. medii pentru anotimpuri. dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condilile locale variabile (de exemplu. in desenul de pe hartd diagramele. prezenla suprafefelor acoperite cu pddure.. combinandu-se. Umezeala aerului(. Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald. Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!). anul). Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate (de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime. histogramele giizoliniile. lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipul diagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorile parametrilor climatici respectivi (temperaturd. Dinamica unor elemente gi componente climatice se preteazd. '/ Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicd si climatologicd. Umezeala relativd medie lunard.active operativd gi exactd pentru determinarea valorilor componentei climatice./d: Umezeala relativd medie anuald. ori alt tip de scriere).). in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat. Temperatura aerului (' C): . menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia. Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald. mlagtinietc. particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare. daci se noleazd si amplitudinea termicd. medii lunare in decursulintregului an. minime anuale gi lunare. Nebulozitatea (C-10) (zecimi): - Nebulozitatea rnedie anuald. la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor.).------ medii anuale. la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. elementelor gi parametrilor climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd. in func! e de elementel e cli matice. Datoritd volumului mare de aspecte de acest gen. formele de relief accidentate. N um Valori Valori Valori Valori - i rul-de zi l-e effieniperalu*n-maimd -- Numirulde zile cu temperatura maximd > 3O'C (tropicale). precipitalii atmosferice. regimul anual al precipitaliilor atmosferice. Procedeul cailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiici ce reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute. cantitili maxime de precipitalii atmosferice care au cdzutin24deore.

Presiunea medie lunard. mediipentru fiecare lund consideratd separat. Presiunea atmosferici (mm): Presiunea medie anuala. . mediu al zildor cu fenomene orajoase. Fenomene atmosferice (anual si lunar): Numarulrnediu alzilelorcu bruma. rnediu al zilelor cu grindina. Presiunea minimd absolutd lunard.Numdrul mediu al zilelor cu ninsoare. acoperit (nebulozitatea - Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3.. .Data medie primei gi ultimei ninsori. Numarul zilor cu vanttare (v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s). Rezultatul este un ansamblu de date. Media lunard. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice. Presiunea minimd absolutd anuald. Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3. Vantul: Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii. Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7. inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu statistic ai permite exprimares unor prime concluzii. mediu al zilelor cu ceata. anuale gi anotimpuale.a medie a cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 .7). care se considerd un egantion din mulfmea de mdsurdtori posibile. orlTatr€lcTiTmfieeDatele oblinute din studiul elementelor de mediu. numericd.2). mediu al zilelor cu viscol. Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul Numarul mediu al zilelor cu chiciura. Valori medii lunare in decursul intregului an. . Viteza medie lunara (m/s). Viteza medie anuala (m/s). pot fi reprezentate in formd cantitativd.5). Numdrul mediu alzilelorfdrd soare. - Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm).Ploi torenfiale excepf onale. Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm). Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s).Data medie a a primuluigi ultimului strat de zdpadd. mediu al zilelor cu seceta. Presiunea maximd absolutd lunard. identificate pe teren sau pnn intepretare din documentatii. Cantitatea maximd in 24 de ore.6-10). Frecventa maxima pe directii (%). .Nebulozitatea Frecven. Presiunea maximd absolutd anuald. Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s). Valorile respective sunt considerate variabile 9i pot fi prelucrate it"tis6. noros (nebulozitate pentru lunile ianuarie gi iulie. ca gi la colectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare.6-25). --: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd. Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd la fenomene gi piocese. Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm). Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi): Media anuald. Se pot practica inregistrdri succesive asupra rezultatului fenomenului respectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard.medie lunard. dacd existd un volum . -Valori Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie) 9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare. Precipitalii atmosferice (mm): Cantitatea medie anuald Cantitatea medie pe anotimpuri. . pentru o perioadd de mai mulli ani in gir. Frecventa medie pe directii (%). la efectul lor. a 3 .

uniid punctele cu aceeagiuu'ioare a Lmperaturii. curbe cumulate. din grad in grad sau din doud in doud grade. iar pe ordonata cele 24 ore.e complexe Ch. Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni de coloanJ (dreptunghiuri) aldturate a cdror Folosind o asemenea reprezentare graficd. bineinleles. eiementului analizat in orice moment din an gi din zi sau. helioizoplete pentru cele de insolalie. diferite de primele. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte carJ unesc valorile medii sau extreme ale elementului sau mijlocul clasei frecventelor. animale . Punctele de intersectie a valorilor lunare a celor doud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd. la regimul.izoplete .Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@ sunt cunoscute sub denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni sau fenomen climatic gi diagrame complexe. mai sugestivd asupra cantitdfii. respectiv. oferd insd. intrucdt indlfimea coloanelor presupune indllimeaioloanei de apd (mm) care srar acumuia in urma cdderii ploilor dacd.ln continuare. in cazul acesta. 6./ REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate din prelucrdri sunt inscrise imediat in tabele. Pentru construirea acestor Jiagrame se pleaca de la un sistem de doua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe abscisa se trei lunile anului sau zilele lunii. Diagramele construite in acest mod au diferite denumiri in funcfie de elementul reprezentat. inscrise pe grafic) se unesc prin curbe . . comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi fenomenelor irnpad in diagrame .T"yor. concluziile sunt apropiate de realitate. lzogramele Jau diagramele izopletare au fost introduse in literatura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. adicd. anemoizoplete in cazul ieprezentdrii vitezei vAntului. De aceea. Dupd forma de reprezentare (linii. grosimea stratului de zapada (cm) acumulata pe suprafata solului' Se intelege ca un asemenea grafic este extrem de sugJstv si permite o evaluare si o comparare a valorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai precisa. cur'be. Aceste date prezentate sub formA de ai tabele constituie materialul de bazd pe seama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire. alSturi de tabele existd gi grafice de diferite tipuri. din aproape in aproape. putem reprezenta grafic givarialia. de numerogi cercetatori intre care imintim p". Astfel.simple. au completat si modificat tehnica de intocmire a lor. pentru presiunea atmosfericd. zilele lunii sau orele zilei).. de cele mai multe ori. a temperaturiiaerului sau a temperaturii solului pe vefticald. H'Walter. lmaginate pentru prir" i"ta de italianul Filippo Eredia au fost utilizate ulterior. '--efim9gr-arna-.si om. momentele critice ale variateiin timp . Aceste oLgra. de asemenea. in aer la diferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi. folosind metoda intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile cunoscute. iar ldlimea cu intervalul de timp sau cu clasa de frecvenld. cercuri) diagramele se clasificd.ti conduce la obfinerea cartodiairamelor. nu s-ar evapora sau infiltra in sol. ne putem forma o imagine clari 9i corectd asupra reparliliei simultane a Diagramele rectangulare complexe. de asemenea. cu timpul. etc. rdmAnAnd ca in ultimul rAnd sd se uneasca valorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie. La aceasti formd de reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile atmosferice lichide gi solide. frecventa oriabaterile fald de normald (multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene. histograme giirogram".suficient de mare de valori inregistrate.atingerea maximului giminimului. de exemplu. de unde pot fi folosite pentru interpretiri d9 ordin giiinlific practic.Koppen. inchizAnd o suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!. iar pe ordonatd nivelul deasupra solului pentru care s-a mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. putem stabili. Din aceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare. indllme corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei. in doud grupe: diagrame rectiangulare gi diagrame polare.tipCh. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr. la orice nivel in aer ori in sol. se unesc valorile lunii ianuarie cu cele ale lunii februarie. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd a tuturor elementelor gi fenomenelor. in urma acestei operalii se obfine un grafic cu o formd poligonald. calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor. etc. Curbele elementare sunt reprezentdrile cele mai des folosite. cele ale lunii februarie cu ale lunii martie. nu s-ar scurge. in cazulin care se dispune de un numdr cAt mai mare de valori gi dacd metodele de prelucrare sunt cele adecvate scopului. H-Gaussen. se coreleazd intre ele sub diferite aspecte. forma ideald de reprezentare folositd in analiza simultanS. de . denumite aga. W. Astfel.punctele cu aceeagi valoarea a elementului. AplicAnd aceastS metodd. CAnd climogrami"este orientatd. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii a doui sau mai multor elemente climatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate. De Martonne. aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului.. in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi acelagi sistem de axe de coordonate. reprezentdrile se O imagine cu mult mai clard.Peguy care. prin inierpolare graficd. respectiv. Se inscriu apoi valorile de temperaturd corespunzitoare lunii. pe acelagi sistem de coordonate. intrucAt pe acelagi sistem de axe se repreiintd doud sau mai multe reprezentdrile grafice. La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea elementului reprezentat. vom nota pe abscisd timpul (lunile anului. Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor trecute pe sistemui de coordonate gi dupd forma pe care o au. de obicei. de exemplu. zilei sau orei gi. elemente care actioneaza concomitent asupra proceselor fiziologice la plante.precum gilimitele posibile (amplitudinea) intre care poate varia elementul reprezentat. ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii. pitrate. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se inscriu pe aOscisa valorile iemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de precipiLtji sau umezeata aerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior se marcheazd cele 12 puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. cu cifre pare sau impare (cum ne propunem). mai deparie. se vor trasa. baroizoplete Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in timp a elementelor gi fenomenelor. elemente clirnatice care. nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate. studiate. coloane.

Pentru a realiaza o astfel de reprezentare. cum ar fi: denumirea staliei. dupi cum arunci cAnd se desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii.Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul. Walter gi Lieth au separat pe climogramd perioadele umede din an. Aceste ullrrne diagrame circulare polare care rezulta din asocierea unui elem. ln cazulin care climatul regiunii unde se afld localitatea este mai moderat. anuale sau multianaule) ca si rozele de temperatura. in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede. Sub abscisd autorii trec lunile cu temperatun minimd Ai absolutd <0"C gi cu temperatura medie <0oC. sus se noteazd media anuald de temperaturd gide precipitafii atmosferice. Aceste suprafele. pe care se mai traseaza cercul temperaturii medii lunare sau plurianuale si a celei de 0'C. circumferin'a in atatea sectoare corespunzatoare celor i2 luni drn an. iar precipitaliile la scara 1i3 printr-o curbd intreruptd. una pentru temperatura si una pentru precipitatii. pe baza a numeroase calcule si incercdri de reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi. valorile elementului care se reprezinta. maxima medie zilnicd a lunii celei mai calde. CantitSgle de precipitalii mai mari de 100 mm sunt redate la scara 1/10. climogramd mai este insoft5 gi de alte date climatice imporiante. 4r dar mai subfire. delimitate de curbele precipitaliilor in scara 112 gi 113 (suprafafa cu haguri orizontale intrerupte) gi perioadele secetoase localizate intre curba temperaturii (situatd deasupra curbei precipitaliilor) 9i cea a precipitalr-ilor (suprafala punctatd). iar pe orizontalS durata fenomenului. De aceea. nebulozitate ori freceventa si viteza vantului pe directii sub forma unor sectoare de cerc sau a unor cercuri. de exemplu. 1 an fiind egala cu 360. forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd. precipitalr-e in scara 1/2 tot printr-o curbd continud.unile in care temperatura coboara sub 0'C. potrivit scarii alese. Astfel. precipitatii. Menliondrn faptul cd. de uscdciune 9i secetoase). AdoptAnd aceste sistem de reprezentare. atunci cAnd curbele precipitalr-ilor se afld deasupra curbei de temperaturd (hagurate cu linii verticale).*_ exemplu. Dupa plasarea tuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului. H. Apoi. precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioase din cursul anului. anotimpuale ori anuale a elementelor de temperatura.Walter si H. Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei de precipitatii si luni umede. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor mari contraste de precipitalt-iin timpul anului. lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperatoceanic. maxima absolutd a temperaturii. se traseaza cele doua curbe. pentru a avea o imagine corecti asupra climei din diferitele regiuni.ent cu vantul pe direciii se incadreaza in categoria diagramelor complexe. cu scopul de a evidentia abaierile inregistrate fata de medie sau I. se impafte. redau pe verticald intensitatea. iunur". perioadele de uscdciune. respectiv. . Apoi. pe razele vectoare orientate spre polul diagramei situat. minima medie zilnicd a lunii celei mai reci. Tot prin aceasta. considerate de cdtre acesta critice. ea trddeazd existenla unui climat temperat-continental. autorii redau pe grafic temperatura printr-o curtd continud groasd. hagurate veftical. aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic. md globular. Tot Ch. folosind datele medii multianuale de temperaturd gi precipitalii in cele mai frecvente cazuri nu se pun in evidenld cele trei stdri atmosferice (umede. care exisid in realitate la foarle multe sta{i.Peguy. seruegte la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor. in variatia celor doud elemente asociate. Unind aceste valori prin linii continue. dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe. intrerupte sau punctate (marcate la legenda) se obtine graficul de temperatura. triunghi. ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate. nebulozitate. Deci. anotimpuale. ca gi valoarea corespunzdtoare numdrului mediu de zile fdrd inghet. adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. minima absolutd de iemperaturd.. dacd este posibil pentru intreaga perioadd luatd in studiu sau pe un grup de ani ori climograme de sondaj 6a. perioada din care provin datele de temperaturd si precipitalr-i. care suprapus pe climograma. de obicei in centrul cercului se vor inscrie. in dreapta climogramei. pentru a intregi tabloul climatic. caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii. / 3 mm precipitatii. Climogramele tip H. climograma are un aspect mai regulat. de exemplu. Ulterior. linAnd seama de anumite puncte.metoda se obtin rtozele de frecventa si viteza vantului pe directii (lunare. Acesta este gi motivul peniru care climogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor.8 sectoare pentru cele 8 directii principale pe care se masoara frecventa si viteza vantului. de exemplu. la care scara timpului se reprezinta pe circumferinta cercului perioada totala. precipitatii atunci cand se asociaza respectivul element cu vantul pe directii. pentru anii deosebit de cdldurogi gisecetogi. atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate. in. altitudinea.Lieth au preluat acesta metoda si au completat-o reprezentand pe acelasi sistem de axe siprecipitatiile in raportul de 1. iar suprafala delimitatd de acestea este innegritS. incepand de la o directie de origine 0' trigonometric sau 0" iopografic. orizontal-intrerupt ori punctate. Diagramele polare servesc pentru reprezentarea grafica a variatiei zilnice. iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosferice in raportul 1' l2mm precipitatii. autorii recomandd construirea de climograme anuale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->