CUPRINS

1. Definirea indicilor bursieri....3 2. Clasificarea indicilor bursieri....4 3. Analiza indicelui bursier...6 3.1 Analiza cu ajutorul teoriei lui Down......7 3.2 Analiza cu ajutorul mediilor mobile...8 4. Indicii pietei de capital in Romania..9 4.1 BET ((Bucharest Exchange Trading)................................................................................10 4.2 BET-FI (Bucharest Exchange Trading Investment Funds)...........................................12 4.3 Indicele Dow-Jones Industrial Average (DJIASM)...........................................................13 4.4. Nikkei 225.........................................................................................................................15 4.5 Indicele Financial Times (FT-30).....................................................................................15 4.6 Euronext 100.16 5. Indicii pietei RASDAQ ..16 6. Concluzii..19 7. Bibliografie..20

1. DEFINIREA INDICILOR BURSIERI

Indicele bursier este un indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare, fiecare bursa calculand propriul indice1. Cresterea unui indice bursier reflecta faptul ca cererea de valori mobiliare este superioara ofertei, indicand in anumite limite, o activitate econimico-financiara pozitiva a societatiilor cotate la bursa. Un indice se defineste prin mai multe elemente. 1. selectarea esantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui respectiv:

in primul rand sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;

sunt selectate acele valori mobiliare care au o larga raspandire in randul investitorilor de asemeni, se aleg numai din valorile mobiliare care sunt admise a fi cotate in bursa;

mai sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate pentru a creste gradul de reprezentativitate economica a indicelui respectiv;

2. modul de ponderare a acelor valori mobiliare ce intra in structura indicelui respectiv. Se pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in functie de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in functie numai de evolutia cursurilor, aplicandu-se un coeficient de corectie; 3. alegerea datei de referinta care are in vedere si normele ce reglementeaza piata de capital respectiva. Data de referinta reprezinta, de obicei, perioada de baza. Necesitatea introducerii indicilor bursieri a fost determinata de existenta unui produs bursier prin care sa se realizeze urmarirea in ansamblu a pietei respective si care sa nu reflecte doar evolutia unui singur titlu cotat2. Rolul principal al unui indice bursier este de a reflecta evolutia
1

Bogdan Ghilic Micu Bursa de valori, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag 73

Gabriela Anghelache- Bursa si piata extrabancara, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 275

de ansamblu a pietei la care se refera. Primul indice bursier a fost Dow Jones Industrial Average, aparut la bursa din New York in 1896. Acesta a fost urmat de indicele britanic FT-SE 30, de indicele japonez Nikkei si de multi altii, care apartin primei generatii de indici, in structura carora se cuprind actiuni ale caror emitenti apartin aceluiasi domeniu de activitate(de regula ramura industriei) si din acest punct de vedere au o capacitate de informare limitata. O etapa noua in evolutia indicilor bursieri a reprezentat-o aparitia indicilor din generatia a doua care includ un numar mult mai mare de actiuni, din diverse sectoare ale economiei, ducand la o caracterizare mai buna a pietei bursiere si la o mai buna sactisfactie a nevoi de informare3. Daca initial, indici bursieri au fost construiti doar pentru actiuni, exista indici care urmaresc evolutia altor titluri de valoare, cum ar fi obligatiuniile sau titlurile emise de fondurile mutuale. Diversificarea indiciilor bursieri este o consecinta directa a diversificari produselor bursiere si a pieteti de capital in general.

2. CLASIFICAREA INDICILOR BURSIERI Indicii bursieri au evoluat, in ceea ce priveste relevanta, de la o singura piata de capital localizata intr-o anumita tara, la o piata financiara internationala astfel se pune in evidenta aparitia indicilor mondiali si a indicilor caracteristici tarilor din spatiul monedei unice europene4. In evolutia calcularii si publicarii acestor indici bursieri au aparut doua mari categorii, si anume:

indici din prima generatie a caror reprezentativitate era mai putin elocventa pe piata bursiera, ca urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fara sa fie adaptate la conditiile si factorii de influenta, cat si prin nivelul scazut al valorilor

Gabriela Anghelache- Bursa si piata extrabancara, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 275
4

Gabriela Anghelache- Bursa si piata extrabancara, Editura Economica, Bucuresti, 2005, pag. 276

mobiliare cuprinse in structura lor, ca urmare a evolutiei pietei bursiere, a necesitatii unei analize aprofundate, in primul rand;

si, ca urmare a necesitatii si oportunitatii efectuarii unor tranzactii bursiere pe anumite piete reglementate, in al doilea rand, au aparut si indicii din a doua generatie denumiti si instrumente sintetice utilizate in tranzactiile bursiere, astfel ca au aparut mari societati financiare sau institutii de cercetari a pietelor bursiere, care au elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate ce sunt utilizate de societatile de intermediere in tranzactiile pe anumite piete reglementate, avand ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor tranzactii.

Dup valorile mobiliare n raport de care se construiete indicele

indici bursieri pentru aciuni indici bursieri pentru obligaiuni indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale i alte instituii

n funcie de gradul de cuprindere

indici generali ai pieei indici sectoriali

n funcie de intervalul la care sunt calculai

indici calculai n timp real indici calculai doar la sfritul zilei de tranzacionare

Dup apartenena valorilor mobiliare care intr n calculul indicelui

indici bursieri care cuprind n portofoliul lor aciuni cotate pe o singur pia bursier
5

indici mondiali care cuprind n portofoliul lor aciuni care coteaz pe diverse piee ale lumii

n funcie de tipul pieei de capital pe care unt calculai indicii

indici specifici pieei bursiere indici specifici pieei extrabursiere

n funcie de instituia care calculeaz indicele

indici oficiali, calculai de ctre organismele abilitate prin reglementrile pieei de capital respective

indici calculai de instituiile pieei n colaborare cu publicaii financiare indici calculai de diferite publicaii economico-financiare indici calculai de ctre societi de valori mobiliare, firme de consultan i alte instituii fionanciare

Includerea unei valori mobiliare in structura unui indice bursier, presupune ca aceasta este reprezentativa pentru piata bursiera prin volumul tranzactiilor, lichiditatea acestor valori, si subliniaza consacrarea emitentului ca o firma solida, iar titlul reprezinta o valoare sigura. Indicele vine sa arate evolutia cursurilor in functie de jocul cererii si ofertei ce se manifesta pe piata bursiera respectiva, iar atunci cand ofertele de cumparare depasesc ofertele de vanzare, spunem ca piata are un trend crescator si, invers, cand ofertele de vanzare le depasesc pe cele de cumparare, rezulta acel curs de echilibru care se apropie de evolutia preturilor pe pietele bursiere respective, unde tranzactiile se incheie cu transfer.

3. ANALIZA INDICELUI BURSIER

6

Scopul principal al analizei grafice a indicelui bursier consta in stabilirea evolutiei pe termen lung si de previziune a schimburilor in tendinte. Nu trebuie uitat ca bursa de valori, ca orice alta piata este locul de intalnire a cereri cu oferta de bunuri. Factori care influenteaza nivelul cursurilor bursiere sunt, pe de o parte, numerosi si diversi, iar pe de alta parte, necuantificabili, conducand la imposibilitatea inglobarii, influentelor tuturor in procesul de analiza5. De aceea, o prima etapa, deosebit de importanta, este selectarea acelor factori a caror influenta este majoritara. Starea unei piete la un momendat poate fi: In crestere, daca operatiuniile majoritare sunt de cumparare, in cazul in care nivelul global al ofertei este sub cel al cereri; In scadere, daca din contra exista un excedent al ofertei fata de cererea de titluri; Prin analiza grafica se incearca detectarea zonelor in care piata bursiera trece din strarea de crestere in cea de scadere sau invers. Ca urmare se determina pe grafic niveluriile la care ajunge indicele, dupa o frecventa de timp aleasa. Interpretarea graficului se realizeaza in principal cu ajutorul teoriei lui Dow si a metodei mediilor mobile. 3.1. Analiza cu ajutorul teoriei lui Dow Analiza fluctuatiilor inregistrate pe o anumita piata se inscrie printre metodele de analiza aplicata inca de la inceputurile burselor de valori mobiliare. Metoda descompune variatiile acestor indicatori in trei tipuri de fluctuatii6: Fluctuatiile zilnice, a caror durata si amplitudine sunt minime si care nu ofera, in consecinta, nici o indicatie semnificativa; Fluctuatiile secundare, denumite si reactii intermediare, care au o durata intre 3 saptamani si trei luni; acestea merg in contrasensul tendintei pe termen lung, astfel: sunt miscari in sensul cresteri, pana cand se atinge o faza pe termen lung descendenta si invers;

Bogdan Ghilic Micu- Bursa de valori , Editura Economica, Bucuresti, 1997. Pag 80 Bogdan Ghilic Micu- Bursa de valori, Editura Economica, Bucuresti, 1997, Pag.81

Fluctuatiile primare sau tendinta pe termen lung care au o durata de viata de la 2 la 10ani, cateodata mai mult ; acest tip de fluctuatie indica tendinta de generala a pietei. Studierea acestor trei tipuri de variatii conduce la concluzia ca fluctuatia primara se

conserva atata timp cat se atinge maximul, urmata apoi de o reactie inversa intermediara, superioara celei precedente daca tendinta pe termen lung este ascendenta sau inferioara daca tendinta pe termen lung este descendenta. Aplicarea teoriei lui Dow da rezultate general acceptabile. Exista insa doua neajunsuri:pe de o parte, fluctuatiile secundare nu sunt intotdeauna foarte clare, iar pe alta parte, metoda nu face decat sa confirme o schimbare in evolutia pe termen lung a unei piete bursiere(si chiar cu o anumita intarziere, dar in niciun caz sa o anticipeze) 3.2 Analiza cu ajutorul mediilor mobile Utilizarea mediilor mobile ca recurs la teoria lui Dow are ca scop evidentierea schimburilor de tendinta a pietei. In primul rand se inscriu pe grafic diferitele niveluri atinse de un indicator. Se completeaza apoi graficul cu o a doua curba, care reprezinta media mobila. Evolutia conjugata a celor doua serii de date permite descoperirea eventualelor schimbari de tendinta. Similar metodei lui Dow interpretarea rezultatelor conduce la stabilirea urmatoarelor tipuri de semnale7: Atunci cand curba mediilor mobile este intersectata de curba observatiilor cursurilor bursiere, ne gasim in prezenta unui semnal care anunta o tendinta de schimbare a pietei; Atunci cand curba mediilor mobile isi schimba alura, este semnalul precursor al unei schimabri de tendinta a pietei; Atunci cand curba cusrsurilor bursiere prezinta variatii intermediare sporadice pana la nivelul semnalului precedent, ne gasim in prezenta unui semnal de confirmare a schimbari de tendinta a pietei;

Bogdan Ghilic Micu Bursa de valori, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag. 82

In practica regulile de interpretare sunt mai nuantate. Desi dezavantajele teoriei lui Dow pot fi in egala masura si ale metodei mediei mobile, totusi aceasta din urma poate furniza informatii utile analistilor.

4. INDICII PIETEI DE CAPITAL IN ROMANIA Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut modificari si in ceea ce priveste indicii bursieri. Activitatea complexa a unei burse de valori implica cu necesitate existenta unui sistem de indicatori statistici, care sa cuantifice, cantitativ si calitativ, procesele tranzactionale, impactul dintre cerere si oferta, precum si tendintele in viitorul apropiat pe respectiva piata. Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al economiei nationale, in principal cu ajutorul unor indicatori, care sintetizeaza evolutia componentelor sale. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de indicatori. Indiferent insa, de tipul bursei, sistemul include indicatori referitori la aceleasi activitati: - indicatorul general al activitatii bursiere (indicele bursei); - indicatori sintetici pentru sectoarele economiei nationale (indicatori sectoriali: industrie, agricultura, alimentatie publica, turism, servicii, finante, asigurari sociale); - indicatori cantitativi, referitori la: numarul de titluri cotate, numarul de titluri cumparate/vandute, preturile de vanzare/cumparare, numarul de contracte incheiate, volumul tranzactiilor, nivelul capitalizarii bursiere; - indicatori calitativi: rata rentabilitatii, riscul unui titlu imobiliar, volatilitatea unui titlu imobiliar.
9

 Fie ca este vorba de Bursa de Valori sau de piata extrabursiera, investitorii au nevoie de un reper care sa exprime evolutia pietei. De aceea, societatile de intermediere a valorilor mobiliare si-au intocmit indicatori proprii de analiza a pietei. Micului investitor, posibil client al unui SVM, urmarirea evolutiei indicatorilor bursieri sau ai pietei RASDAQ ii ofera o imagine sugestiva asupra istoricului pietei pe care doreste sa investeasca. De asemenea, indicii pietei sunt semnalul de avertizare pentru evolutia pe termen scurt a cursului actiunilor. In acest moment, mai multe SVM-uri isi promoveaza proprii indici, constituiti pe criterii foarte usor diferite. Exista indici ai Bursei de Valori si indici ai pietei RASDAQ. Bursa de Valori calculeaza, la randul ei, indicele oficial al pietei. Indicii pietei de capital, indiferent de cine sunt calculati, tin cont de capitalizarea bursiera, determinata ca produs intre pretul actiunilor cotate si numarul actiunilor emise de catre respectivele societati luate in considerare. Indicatorii pietei de capital reflecta o evolutie a preturilor de pe piata in comparatie cu o valoare prestabilita a pietei de capital. 4.1. BET (Bucharest Exchange Trading) lansat n data de 22 septembrie 1997 cu o valoare de start de 1000 puncte. reflect tendina de ansamblu a preturilor corespunztoare celor mai lichide si active 10 societi tranzacionate la BVB, exclusiv SIF crt. componena la 03.02.2010. Nr. Simbol

Societate Banca Romn pentru Dezvoltare OMV Petrom SA Banca Transilvania Rompetrol Rafinare SA S.N.T.G.N. Transgaz SA C.N.T.E.E. Transelectrica Biofarm SA
10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

BRD SNP TLV RRC TGN TEL BIO BRK DAFR AZO

S.S.I.F. Broker SA Dafora SA Azomures SA

 medie ponderat cu capitalizarea a preturilor celor mai lichide 10 societi listate, exclusiv SIF (max 20% din total capitalizare BET) .

preurile nregistrate n fiecare edina de tranzacionare sunt raportate nregistrate n edina de tranzacionare de referin.

la preturile

I=

i =1

p wf
i0 i0

p p

it

i0

i =1

p wf
i0

i0

N - numrul de simboluri incluse in portofoliul indicelui (10); pio - preul de nchidere al simbolului i nregistrat n piaa principala (piata Regular) in edina de tranzacionare de referin (corespunztoare ultimei actualizri a coului indicelui, considerat a fi t=0);
11

 pit - preul de nchidere al simbolului i nregistrat n piaa principala (piaa Regular) n edina de tranzacionare t; wfi0 - factorul de ponderare corespunztor simbolului i n edina de tranzacionare de referin (t=0). Ajustarea BET este determinata de: divizri sau consolidri ale aciunilor incluse n portofoliul indicelui; modificarea componentei indicelui; modificri survenite n capitalizarea unei societi ale crei aciuni sunt incluse in portofoliul indicelui, care ar duce la depirea limitei ponderii procentuale admise in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice; modificri de capital (majorri/diminuri) pentru o societate ale crei aciuni sunt incluse in ndice.

12

Curba titlului Credit Suisse ajustata cu mediile mobile

4.2 BET-FI (Bucharest Exchange Trading Investment Funds) indice sectorial pentru fondurile de investiii care a fost lansat la 1 noiembrie 2000, cu o valoare iniial de 1000 puncte reflecta tendina de ansamblu a preturilor fondurilor de investiii tranzacionate in cadrul BVB componena indicelui la data de 03.02.2010:

Simbol Denumire societate SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. SIF5 SIF OLTENIA S.A. SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. SIF2 SIF MOLDOVA S.A. SIF4 SIF MUNTENIA S.A.

Nr. actiuni 1.092.143.332 580.165.714 548.849.268 519.089.588 807.036.515

Pret ref. Pondere (%) 0,8700 23,26 1,6100 22,87 1,4100 18,95 1,3800 17,54 0,8800 17,38

Evoluia indicelui BET FI n perioada 2002 2009

13

4.3 Indicele Dow-Jones Industrial Average (DJIASM)

Piaa american iniial portofoliul indicelui -12 aciuni in 1928 s-a trecut 30 aciuni care a rmas pn astzi a fost introdus un divizor care s reflecte modificrile care intervin n legtur cu aciunile componente i pentru a se asigura o comparabilitate cu momentul de referin aciunile ce intr n structura indicelui provin de la societi care-i desfoar activitatea n sectorul industrial, nu i n domeniul comercial i al serviciilor. n prezent, n structura indicelui au fost introduse i societi neindustriale ca J.P. Morgan i Mc. Donalds.

14

 n calculul indicelui, aciunile nu sunt considerate cu nici un fel de pondere ceea ce face ca modificarea cursului oricrei aciuni s aib acelai efect asupra indicelui, indiferent de capitalizarea bursier pe care o prezint.

DJIA =
SM

P + P + ... + P DJIA Divizor

1 2 30 SM

DAX-30
Piaa german portofoliul indicelui -30 aciuni blue chips n funcie de volumul tranzaciilor efectuate cu aciunile respective, capitalizarea bursier i lichiditatea medie ponderat a cursurilor celor 30 de aciuni componente, nmulit cu un factor de corecie factorul de corecie se modific de fiecare dat cnd o aciune este adugat sau eliminat din portofoliul indicelui

q c) DAX = K 1000 (p q )
(p
i= 1 n i= 1 n it it 1 it t t1 i0 i0

t0 - data de referin, 30 decembrie 1987 t1 - data ultimei ajustri anuale pit- ultimul pre al aciunii i qit - capitalul listat al aciunii i n data ultimei ajustri anuale pi0- preul aciunii i la data de 30 decembrie 1987
15

cit - factor de ajustare pentru aciunea i la momentul t kit- factor de continuitate al indicelui 4.4 Nikkei 225 Piaa japonez 225 de aciuni din prima seciune a bursei din Tokio calculat ca o medie aritmetic ponderat a cursurilor aciunilor componente indicele se modific n mod egal pentru aceeai variaie a cursului oricrei aciuni componente indiferent de capitalizarea bursier compoziie revizuit anual n funcie de lichiditatea titlurilor un numr de pn la ase companii pot fi eliminate din participarea aciunilor lor la compunerea indicelui ajustarea metodologiei de calcul a indicelui poate interveni n cazul n care au loc reduceri de capital, emisiuni de drepturi de subscriere sau atribuire, precum i modificrile aciunilor din portofoliul indicelui

4.5 Indicele Financial Times (FT-30)

calculat de Financial Times pe baza aciunilor a 30 de societi reprezentative din sectorul industrial se calculeaz ca medie geometric a cursurilor aciunilor considerate blue chips mprit la cursul din data considerat ca baz

FT =
30

30

C + C + ... + C V
1 2 b

30

16

4.6 EURONEXT 100

calculat pe baza capitalizrii bursiere a primelor 100 de companii din punctul de vedere al capitalizrii bursiere din lista EURONEXT este revzut trimestrial, urmnd ca structura sa s fie ajustat corespunztor evoluiei pieei

Valoarea _ indicelui =

i =1

xi * wi d

n nr. de aciuni din structura indicelui, xi- ultimul pre bursier al aciunii i wi numrul de aciuni ordinare i listate la Euronext d-divizorul-valoarea total a capitalului social al emitenilor din structura indicelui

5. INDICII PIETEI RASDAQ

NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit) DATA LANSARE: 31 Iulie 1998 NUMAR DE SOCIETATI: variabil VALOARE INITIALA: 1000 puncte ACTUALIZARE: oricand este necesar, revizuit pe baza zilnica SCOP: Indicele RASDAQ Compozit include in calculatie toate societatile tranzactionate in Piata RASDAQ si urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor.
17

METODA DE CALCUL: Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele RASDAQ COMPOZIT se incadreaza in familia de indici bursieri ponderati prin capitalizarea de piata. Elementele ce definesc calculatia sunt: pio - pretul de inchidere al actiunilor societatii i in ziua de referinta (t=0); pit - pretul ultimei tranzactii realizate cu actiunile societatii i ; wfio - factorul de ponderare corespunzator emitentului i in sedinta de tranzactionare de referinta; wfit - factorul de ponderare corespunzator emitentului i la data curenta; Do - divizorul in momentul de referinta; Dt - divizorul la data curenta; Io - valoarea initiala a indicelui; It - valoarea curenta a indicelui; N - numarul de societati comerciale cuprinse in portofoliul indexului. Participarea unui simbol in indice este limitata la 25% din totalul capitalizarii simbolurilor incluse in RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi: numarul de actiuni corespunzatoare simbolului respectiv, daca ponderea capitalizarii acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice este sub 25% ; un numar ajustat, daca ponderea capitalizarii simbolului depaseste limita procentuala de 25%, astfel inct pit * wfit sa reprezinte 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice.
18

REGULI DE SELECTARE A SOCIETATILOR IN PORTOFOLIUL INDICELUI: o singura conditie pentru ca un emitent sa fie inclus in RASDAQ-C este tranzactionarea actiunilor sale in Piata RASDAQ. \ METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit in fata diverselor procese economice ca: divizari/consolidari de actiuni, fuziuni, lichidari, modificari in capitalul social, se folosesc urmatoarele metode de ajustare: o modificarea factorilor de ponderare astfel incat nici unul din simboluri sa nu depaseasca 25% ca pondere in indice; o modificarea divizorului. ELEMENTE CARE DETERMINA AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustari ale indicelui: o modificari de capital (majorari / diminuari ); o divizari sau consolidari; o modificarea componentei indicelui prin listari / delistari; o modificari in capitalizarea unui emitent astfel incat sa se depaseasca limita de 25% din capitalizarea totala a pietei Indicele RAQ-I a fost lansat la 28 octombrie 2002 (la o valoare iniial de1079,216 puncte), odat cu introducerea Categoriilor de Excelenta, reflecta evoluia de ansamblu a preturilor emitenilor de top listai pe Bursa Electronica RASDAQ pe Categoria I.

Indicele RAQ-II a fost lansat la 28 octombrie 2002 (la o valoare iniial de1079,216 puncte) si reflecta evoltia de ansamblu a preturilo valorilor mobiliare emise de societatile comerciale listate la categoria a II-a a Bursei Electronice RASDAQ.
19

6. CONCLUZII

Analistii au ajuns la o concluzie unitara: oricare ar fi indicele el nu poate reprezenta fidel piata respectiva. Motivele sunt multiple si tin de dinamica economiilor nationale, de interdependentele de pe piata mondiala, de neluarea in calcul a unor factori greu cunatificabili(politici, sociali, psihologici etc).

Bursa aduce deci, pe langa cumparatori si vanzatori, si observatori, consilieri analisti si numerosi intermediari care s-au inmultit odata cu dezvoltarea ei. Este o lume in adevaratul sens al cuvantului care are proriile sale reguli si o politie care supravegheaza aplicarea acestora si valideaza corectitudinea tranzactiilor. Indicii bursieri stau la baza studiilor comportamentului bursier al titlurilor. Astfel, in mod curent, se pun in raport coeficientul capitalizarii bursiere(cunoscut in literatura ca price earning ratio) a unui titlu, cu coeficientul mediu al capitalizarii pe o piata. In concluzie indicii bursieri exprima evolutia cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura indicelui cu reprezentativitate pentru piata bursiera respectiva, dand o imagine asupra evolutiei pietei bursiere, la un moment dat.

BIBLIOGRAFIE
20

1.Dominique Gallois- Bursa, Editura Teora, Bucuresti, 1997 2.Bogdan Chilic-Micu- Bursa de valori, Editura Economica, Bucuresti, 1997 3.Gabriela Anghelache- Bursa si piata extrabursiera, Editura Economica, Bucuresti, 2000 4.http://www.referatele.com/referate/economie/online10/burse-curs-10---INDICI-BURSIERIreferatele-com.php 5. http://facultate.regielive.ro/download-178452.html 6. http://www.bvb.ro/info/indices/INDICII%20PIETEI%20RASDAQ.pdf

21