Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual privind
Partner: strângerea
Institutul de fonduri pentru
Intercultural unităţi de învăţământ în mediul rural
Timişoara
Teodora Borghoff
DISCIPLINA
Strângerea de fonduri pentru unităţi de
învăţământ din mediul rural
SUPORT DE CURS:
Teodora Borghoff
2008
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 1
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
CUPRINS
1. Introducere __________________________________________________________________ 3
2. Competenţe generale şi specifice legate de activitatea de strângere de fonduri _____________ 4
3. Stabilirea viziunii şi formarea echipei _____________________________________________ 4
4. Analiza situaţiei actuale ________________________________________________________ 8
4.1 Analiza SWOT ____________________________________________________________________ 8
4.2 Harta relaţiilor____________________________________________________________________ 9
5. Metode de strângere de fonduri _________________________________________________ 10
5.1 Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală _______________________________ 10
5.2 Atragerea de sponsorizări__________________________________________________________ 11
5.3 Cereri de finanţare _______________________________________________________________ 11
5.4 Activităţi ale cadrelor didactice şi asociaţiei părinţilor din şcoală ________________________ 12
5.4.1 Organizarea de evenimente _____________________________________________________________ 12
5.4.2 Campanii de strângere de fonduri ________________________________________________________ 13
5.4.3 Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit_____________________________ 13
5.5 Diversificarea serviciilor şi dezvoltarea veniturilor autofinanţate_________________________ 14
5.5.1 Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi ____________________________________________ 14
5.5.3 Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţă _______________________________________________ 14
5.5.4 Închirierea de spaţii ___________________________________________________________________ 15
6. Planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor _______________________________ 16
7. Alte instrumente _____________________________________________________________ 17
7.1 Cum derulăm întâlniri eficiente?____________________________________________________ 17
7.2 Memoriul / adresa oficială _________________________________________________________ 18
7.3 Scrisori şi invitaţii ________________________________________________________________ 19
7.4 Acorduri de parteneriat ___________________________________________________________ 19
7.5 Comunicarea cu presa_____________________________________________________________ 20
7.5.1 Comunicatul de presă __________________________________________________________________ 20
7.5.2 Conferinţa de presă ___________________________________________________________________ 21
8. BIBLIOGRAFIE ____________________________________________________________________ 22
Manualul de faţă se adresează acelora care au un vis, cred cu tărie într-un ideal şi speră să îl
transpună în realitate.
Fie că sunteţi managerul unei şcoli, profesor sau membru al consiliului de administraţie al şcolii,
activitatea de strângere de fonduri începe cu o imagine / o dorinţă de a îmbunătăţi lucrurile. Unii
oameni au curajul să demareze de unii singuri acţiuni prin care să îşi pună viziunile în practică.
Odată porniţi pe acest drum, e nevoie de îndrăzneală, energie şi acumularea de noi cunoştinţe
Astfel de oameni se pot descurca pentru o vreme dar la un moment dat, dorind tot mai mult, resimt
oboseală şi/sau dezamăgire. Altora le e teamă şi rămân mereu doar cu regretul de a nu fi reuşit şi le
repetă celor care pornesc singuri că nu are rost. Pentru a evita astfel de situaţii, la modul ideal e bine
să ne formăm o echipă.
La rândul ei, pentru a putea funcţiona, echipa are nevoie de relaţii de încredere între membrii şi în
acelaşi timp de o bună planificare şi coordonare pentru a-şi putea atinge visurile.
Din aceste motive, manualul de faţă vă prezintă nu doar metode concrete pentru strângerea de
fonduri ci în acelaşi timp vă prezintă şi alte informaţii utile cum ar fi formarea unei echipe,
planificare şi alte instrumente generale.
Idealul meu este să ofer nu doar cunoştinţe despre strângerea de fonduri ci şi curaj şi inspiraţie
acelor oameni ai şcolii care îndrăznesc să fie activi. Rezultatele voastre îmi vor spune dacă am
reusit sau nu.
În spatele oricărei activităţi de strângere de fonduri stă un vis sau o viziune. De exemplu, într-o
şcoală al cărui număr de elevi scade vertiginos prin migrarea la alte şcoli datorită proastei reputaţii
în comunitate, visul sau viziunea ar putea fi ca şcoala să aibă o reputaţie foarte solidă, personal
motivat şi o atmosferă modernă şi centrată pe performanţă. De aici rezultă ”proiecte” intermediare
care au nevoie de fonduri: o infrastructură mai bună a şcolii, o dotare mai bună a laboratoarelor şi
cabinetelor, mai multe activităţi extraşcolare, instrumente de comunicare cu comunitatea cum ar fi
un ziar al şcolii sau ”Ziua Porţilor Deschise”, etc.
Studii de caz:
(1) Managerul unei şcoli a organizat o şedinţă în care a anunţat cadrele didactice că din acel moment urmează să se
aplice un nou plan de îmbunătăţire a calităţii activităţilor educative şi a înmânat fiecăruia un document detaliat cu tot ce
au de făcut.
(2) Managerul unei şcoli a anunţat în şedinţă că doreşte să formeze un grup de discuţie privind ”Planul de îmbunătăţire a
calităţii” şi îi invită pe cei interesaţi să contribuie cu idei să rămână după şedinţă pentru a discuta pentru încă o oră. După
şedinţă a rămas 70% din colectiv şi pentru că era un grup prea mare şi atmosfera era formală, managerul a propus
împărţirea pe grupuri mai mici de lucru şi fiecare grup trebuia să răspundă la câteva întrebări concrete şi în plus fiecare
urma să propună cum ar dori să se implice şi să îşi asume angajamente ferme.
2. Rolurile in echipa: Rolul fiecaruia este clar si bine stabilit; relatiile dintre membrii sunt clar
stabilite; membrii echipei sunt de obicei pregatiti/specializati pentru rolul pe care il indeplinesc,
sau urmeaza cursuri de instruire.
4. Relatiile intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relatiile dintre membrii echipei se bazeaza
pe incredere; in activitatile interprinse se simte spiritul de echipa; membrii echipei comunica
eficient intre ei.
Mai multe despre modul de lucru veţi afla la capitolul dedicat planificării, implementării şi evaluării
unei activităţi.
În esenţă, grupurile au două vieţi, viaţa grupului în sine şi viaţa fiecărui individ în interiorul său. La
nivelul grupului interesele planează în jurul unor teme precum:
- Luarea deciziilor - Cum se iau deciziile în acest grup?, Cine deţine puterea în acest grup?;
- Calitatea de membru - Cine va face parte din acest grup?, Ce implică faptul de a fi membru?;
- Productivitatea – Ce putem face împreună?
- Organizarea – Cum ne vom structura activitatea pentru a ne atinge obiectivele?
1
Jack Gibb
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 6
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Pentru a dezvolta o echipă eficientă, este bine de ştiut câteva aspecte teoretice cu privire la rolurile
indivizilor într-o echipă şi stadiile de dezvoltare ale echipei.
Intr-un grup (o echipa) fiecare membru poate sa joace unul sau mai multe roluri. Specialiştii în
resurse umane au stabilit următoarele tipuri de roluri:
- Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii;
- Comportamente centrate pe mentinerea echipei;
- Comportamente individuale negative (deranjante).
Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba comportamente diferite, in functie de situatia in care se
afla. Cum recunoastem aceste comportamente?
3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci cand unul sau mai multi membrii
ai grupului
o Blochează functionarea echipei;
o Caută să fie recunoscuţi ca persoane importante in grup, chiar dacă nu sunt;
o Se pun în rolul “Băiatului de gaşca” (sunt de acord cu toata lumea, cu toate propunerile,
chiar daca se contrazic pe ei înşişi);
o Au tendinţa să-i domine pe ceilalti membrii ai grupului;
o Cauta tot timpul ajutorul celorlalti, obligandu-i sa se opreasca din lucru si sa-i acorde
atentie;
o Ameninţă cu retragerea;
o Pledează pentru un anumit interes;
o Monopolizează discuţia;
o Agresează verbal sau chiar fizic pe ceilalţi membri ai echipei.
De asemenea este bine de ştiut că pot exista patru stadii de dezvoltare a unei echipe:
Analiza SWOT ca şi metodă se poate folosi atât individual (spre exemplu managerul unei şcolii
realizează singur o astfel de analiză pentru Planul de Dezvoltare Şcolară) dar funcţionează mai ales
pentru lucrul în grup. Mai multe persoane pot completa fără eforturi tabelul printr-un proces de tip
„brainstorming” în care membrii grupului fie analizează împreună fiecare punct, fie completează
ideile pe hârtie de tip post-it care se sortează ulterior în cele patru rubrici.
Rezultatul analizei SWOT poate fi utilizat in scopul identificarii unei strategii pentru dezvoltarea
unităţii de învăţământ iar în multe cazuri nevoile pentru resurse de financiare precum şi
posibilităţile de atragere de fonduri pot să reiasă din diferite puncte tari sau slabe. În exemplul de
mai sus, punctele slabe „Cladire veche care nu a suferit nici o reparatie capitala;” şi „Mobilier vechi,
deteriorat;” conduc imediat la necesitatea găsirii de resurse suplimentare (financiare sau în natură).
Punctele „O buna colaborare cu Consiliul Local si ISJ Dolj” şi „Existenta programelor de guvernare
care prevad dotarea cu calculatoare” oferă puncte de pornire pentru atragerea acestor resurse.
relaţie bună
relaţie conflictuală
direcţia relaţiei
O astfel de imagine ne ajută să conştientizăm relaţiile slabe sau conflictuale care pot fi îmbunătăţite
precum şi relaţiile bune care pot fi fructificate
Din acest motiv managerii şcolii nu trebuie să se complacă în menţinerea unei relaţii superficiale şi
formale (doar schimburi de documente birocratice) ci să facă efortul de a comunica regulat atât
formal cât şi informal. Este important ca şcoala să fie capabilă să îşi exprime cu claritate nevoile
(plângeri verbale de genul ”dotarea noastră este foarte proastă” versus transmiterea în scris a unei
liste cu dotările necesare alături de o coloană de argumente şi o alta cu preţuri estimative)
Însă nu doar managerii pot comunica cu instituţiile locale, şi un simplu cadru didactic ce crede cu
tărie în proiectul său, poate, cu acordul conducerii şcolii, să adreseze cereri către Consiliul Local.
În cazul în care activităţile şcolii nu sunt cunoscute, în comunicarea cu sponsorii este utilă realizarea
de materiale scrise cum ar fi:
- o prezentare de o pagină a instituţiei de învăţământ
- o prezentare de o pagină a cauzei pentru care se doreşte sponsorizarea (dacă e o acţiune,
planificarea acesteia, dacă e pentru dotări, necesitatea). Este foarte important să se includă aici
şi beneficiile pe care şcoala le poate oferi firmei în schimbul sponsorizării (de obicei forme de
publicitate).
- existenţa unei pagini web pentru informaţii suplimentare
Principalii paşi care trebuie parcurşi în elaborarea unei cereri de finanţare sunt:
- identificarea subiectului / cauzei pentru care se solicită finanţarea
- planificarea activităţilor şi a bugetului
În continuare se vor selecta pe baza informaţiilor obţinute anterior agenţiile finanţatoare cărora le va
fi trimisă cererea, încercând să estimăm unde ar fi cele mai bune şanse. Spre exemplu se pot lua în
calcul aspecte cum ar fi: cu obiectivele cărui finanţator este proiectul nostru cel mai potrivit; cu câte
alte cereri vom intra în competiţie, etc.
Formularele de cerere de finanţare pot varia de la program la program. În studiul de caz ataşat găsiţi
un proiect realizat de către o unitate de învăţământ din judeţul Timiş ce a fost finanţat prin
Programul de Granturi şcolare în anul 2007.
Cererile de finanţare se pot folosi pentru o varietate foarte mare de activităţi, în funcţie de regulile
finanţatorului care trebuie studiate cu mare atenţie.
Organizarea unui eveniment poate deveni foarte complexă şi necesită bune abilităţi de comunicare,
planificare şi lucru în echipă. (detalii în capitolele 3, 6 şi 7).
Campaniile de strângere de fonduri se potrivesc cel mai bine pentru activităţile umanitare
Atenţie, aceasta sumă nu reprezintă o sponsorizare sau donaţie ci este în esenţă o parte a bugetului
de stat care este direcţionată de către fiecare cetăţean în parte către sectorul neguvernamental. Legea
este considerata de mulţi ca fiind un sprijin indirect oferit de către stat sectorului non-profit sau un
model de „filantropie de tranziţie” data fiind aplicarea ei numai in ţările Europei de Est.
Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit presupune existenţa unei
organizaţii neguvernamentale înfiinţate de către cadre didactice şi părinţi dar are ca avantaj
flexibilitatea modului de folosire a fondurilor atrase.
Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi necesită abilităţi foarte specializate dar pe termen
lung poate asigura continuitatea instituţiei şcolare, în condiţiile în care scade constant numărul de
elevi.
Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţa de bucuri şi servicii este o metodă complexă dar pe
termen lung asigură motivaţia maiştilor-coordonatori şi un număr mare de elevi.
Viitorul
Cum
dorit
Situaţia
prezentă
De retinut ca ceea ce puneti la inceput pe hartie este totusi un plan si a ceea ce se va intampla de fapt este o
combinare intre ceea ce este planificat si ceea ce intervine in activitatea de zi cu zi. Din acest motiv un plan
de actiune detaliat nu poate fi facut pe mai mult de un an de zile.
Aveţi grijă pentru că un plan de acţiune prezintă întodeauna o muncă în progres. Nu este un document pe
care să îl redactaţi, să-l puneţi bine într-un dosar şi să uitaţi de el. Afişaţi-l pe măsură ce acţiunile se
realizează, îl veţi modifica periodic pentru a corespunde realităţii.
Mai jos este prezentat un mod de structurare a unui plan de acţiune (pe care îl puteţi complica sau simplifica
după propriul mod de gândire):
La modul ideal, orice întâlnire este moderată – formal sau informal. Moderatorul este acea persoană
care se preocupă de bunul mers al întâlnirii. Iată sarcinile moderatorului în funcţie de tipul de
întâlnire:
Intalniri de schimb de informatii
Grupul nu trebuie sa ia o decizie, scopul intalnirii este de a se informa. Unele persoane vor oferi
informatii altele vor dori sa cunoasca detalii.
Sarcini principale:
• Ofere sanse egale tuturor pentru a schimba informatii avand grija sa se circule informatii
relevante
• Tinerea timpului de desfasurare
• Sa o faca interesanta
Înainte de a redacta scrisoarea trebuie să formulăm cât mai precis problema/situaţia pe care dorim
să o rezolvăm şi identificăm de cine depinde exact acest lucru. Pentru sublinierea importanţei
subiectului este util să se anexeze liste de semnături de la toţi cei interesaţi de rezolvarea acelui
subiect.
Cadrele didactice ale Grădiniţei i colii cu clasele I-IV din localitatea H*****, şi părinţii celor 38 de
copii înscrişi la programul celor două institu ii, prin prezenta solicităm sprijin material şi financiar pentru
amenajarea unui parc de joaca în curtea grădiniţei. De acest parc vor beneficia şi to i ceilal i copii din
localitate.
Pe raza localităţii noastre nu există un loc special amenajat pentru activităţile recreative în aer liber
fapt ce are un efect negativ asupra dezvoltării copiilor. Existen a unui loc de joacă va contribui la crearea unei
atmosfere destinse i la dezvoltarea spiritului comunitar
În acest sens vă rugăm să ne sprijiniţi cu personal specializat pentru proiectarea şi amenajarea
propriu-zisă a parcului cât şi sprijin financiar achiziţionarea materialelor necesare. Dorim ca acest parc să fie
amenajat cu un topogan, huţuluşe individuale şi colective (5+3), groapă de nisip, 2 balansoare. În func ie de
complexitatea amenajării, locul de joacă va necesita sume între 3.000 i 10.000 RON.
Condiţiile parteneriatului pot fi cuprinse într-o serie de documente care alcătuiesc un contract de
colaborare ce atestă angajamentul, drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi.
Paşii de mai sus pot fi simplificaţi în funcţie de relaţia cu partenerii însă este importantă păstrarea
formlităţii comunicării astfel încât, şi în cazurile în care persoanele care au iniţiat un parteneriat nu
mai sunt în cadrul şcolii, relaţia de parteneriat să poată fi dusă mai departe de către alte persoane.
Continutul comunicatului
· Titlul comunicatului trebuie să fie scurt şi percutant (de preferat cu verb inclus) şi să
indice, în acelaşi timp, despre ce este vorba în text.
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 20
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
· Primul alineat trebuie sa contina raspunsurile la 5 întrebari:
- Ce se întîmpla?
- Cînd se întîmpla?
- Unde se întîmpla?
- Cine este implicat si cine relateaza?
- De ce este important?
· În unul din paragrafele susţinătoare de informaţie se poate insera un citat care să conţină
opinia unuia dintre personajele cheie în activitatea relatată (elev, părinte, repreyentant al autorităţii
publice, partener străin, etc). Citatul adaugă culoare textului şi, în plus, subliniază sursa care emite
mesajul.
· Folositi un fapt ori cifre pentru a arata ca aceasta este important
· Relatati în detalii si exact.
· Ideal comunicatul de presă nu trebuie să depăşească o pagină. În cazul în care sunt şi alte
informaţii de amănunt pe care doriţi să le transmiteţi, anexaţi o foaie separată.
Stilul comunicatului
· Folositi propozitii scurte, nu mai mult de 25 de cuvinte
· Folositi alineate ce contin nu mai mult de doua-trei propozitii
· Sa nu fie mai lung de o foaie ori doua.
· Folositi un limbaj simplu, fara termeni.
· Evitati abundenta de adjective si adverbe.
· Folositi verbe de actiune, ex. „Douasprezece femei ce au fost martore si au supravietuit grozaviilor
traficului au marturisit...”, în loc de „Grozaviile traficului au fost descrise
de douasprezece femei.”
Aranjarea în pagina
· Scrieti data si detaliile comunicatului în partea de sus a foii. Specificati daca informatia este
„PENTRU COMUNICARE IMEDIATA”
· La sfîrsitul comunicatului, scrieti – SFÂRŞIT- si includeti persoane de contact si numere unde
jurnalistii pot primi mai multa informatie