Un proiect de educație nonformală pentru

copiii din medii defavorizate: ”Vrem să

învețe de drag și să le stimulăm curiozitatea
și interesul”
De către
SparkNews.ro
-
15 octombrie 2019
0
Share

Foto: Ada Gabor

Copiii citesc în cluburi de lectură, se joacă cu roboții, gătesc, fac experimente, merg în
excursii și învață lucruri practice care îi ajută în viață. Toate acestea se întâmplă în
câteva școli din țară, unde elevi care provin din medii defavorizate participă, după ore,
la activități de învățare nonformală. Proiectul este derulat de Fundația United Way
România și se desfășoară în localități din șase județe, printre care și Timiș. Ada Gabor,
reprezentant al fundației la Timișoara, spune că, prin educația nonformală, copiii au
oportunitatea de a învăța altfel, dincolo de ”modul de predare abstract, în care totul
este teoretizat”.

Programul ”Educația – centrul schimbării în comunitate”, derulat de Fundația United Way

România, se desfășoară în localități din Ilfov, Giurgiu, Prahova, Cluj și Călărași, iar, în
Timiș, a fost implementat în două școli din Timișoara (Școala Gimnazială nr. 15 și Școala
Gimnazială nr. 20) și în mai multe școli rurale (satele Bucovăț, Sânandrei, Carani, Șemlacu
Mare și Mașloc).

Proiectul, finanțat din sponsorizări și donații, se adresează copiilor care provin din medii
defavorizate, dar și părinților și cadrelor didactice. În cadrul acestuia, copiii iau parte la
activități nonformale, desfășurate de cadre didactice și de voluntari, în spații amenajate în
incinta școlilor ori în centre, concepute astfel încât să le ofere celor mici diverse oportunități
de învățare.
Astfel, timp de patru ore, după cursuri, copiii citesc la clubul de lectură ori au ateliere de
educație financiară, programează roboți sau sunt antrenați în concursuri culinare și
experimente științifice și, nu de puține ori, merg în excursii și în vizită la companii.

Ada Gabor, manager birou Timișoara, spune că aceste ateliere de învățare nonformală îi ajută
pe copii să învețe mai ușor, într-un mod care îi atrage și îi implică. ”Noi vrem ca acești copii
să învețe de drag și într-o altă formă. Nu am vrut să rămânem în modelul clasic în care
cineva vine și le predă niște lucruri. Atunci, am mers pe aceste activități nonformale în
care copiii au oportunitatea să învețe. Învață, de exemplu, cum să gestioneze un buget,
cum să facă cumpărături și să pregătească pizza sau salam de biscuiți.

Adică lucruri prin care se trece de modul de predare abstract, în care totul este
teoretizat. Copiii merg în multe vizite, la companii, la Planetariu, la muzee, în excursii,
la piese de teatru… Am zis hai să facem asta, să le placă copiilor, să le stimulăm
curiozitatea și interesul pentru diverse domenii, să le creăm oportunități în care să vadă
și să experimenteze lucruri pe care, altfel, mare parte dintre ei nu ar fi reușit să le facă”,
declară Ada Gabor.
Cluburile de lectură

Este al treilea an de proiect pentru cele mai multe școli din Timiș, iar Ada Gabor spune că
elevii sunt foarte încântați de aceste activități. ”Copiilor le place foarte mult Clubul de
lectură cu Irina Anca Mureșan, o scriitoare care a scris o carte foarte frumoasă,
<Dincolo de cuvinte. Destăinuirile unui motan cuminte>. Este de 3 ani la noi, vine
săptămânal în trei centre și le citește copiilor, face cu ei o mulțime de activități de
vocabular, toate foarte interesante. Vă dau un exemplu: dintr-un bol, copiii extrag cinci
bilețele pe care sunt scrise cuvinte și trebuie să facă o știre cu acele cuvinte. Este o
activitate de echipă, ei creează știrile, le citesc și se amuză teribil pentru că ies tot felul
de minunății”, povestește Ada Gabor.
 Prin aceste cluburi de lectură, proiectul 
urmărește dezvoltarea abilităților de citit ale copiilor, iar, în cinci centre, clubul se bucură de
prezența a doi scriitori voluntari. De asemenea, în patru centre a fost implementat un program
de voluntariat – ”Ajută un copil să citească mai bine!”, în care, timp de 18 săptămâni, peste
23 de voluntari au oferit sprijin unui număr de 50 de copii cu dificultăți de citit să învețe să
citească mai bine.

Experimente, curiozitate și creativitate

O parte dintre activitățile desfășurate de copii sunt din categoria STEM, iar elevii merg în
diferite laboratoare, unde fac experimente chimice, programează și interacționează cu roboței
smart. Experimentele de laborator au însemnat inclusiv crearea unui slime, cu ajutorul spumei
de bărbierit, a glicerinei boraxate, a lipiciului și a colorantului alimentar, în timp ce, la
atelierul de biologie, cu ajutorul microscopului, și-au examinat palma, o bucată de pâine, au
observat mucegaiul, frunza sau un fir de păr.

Grădina, amenajată de copii și părinți

Pe lângă toate acestea, copiii sunt atrași în multe activități în aer liber, cultivă plante și le
îngrijesc, iar, în unele centre, au putut să grădinărească alături de părinți. La Urlați, de
exemplu, copiii și părinții au plantat legume în grădina centrului, acestea fiind folosite pentru
a pregăti o hrană sănătoasă. De asemenea, la una dintre școlile din Timișoara, părinții și copiii
au plantat flori și arbuști în curtea școlii.
Sesiuni pentru părinți și profesori
Părinții beneficiază și ei, în cadrul proiectului, de un program de educație parentală. ”Am
creat Academia părinților, un program care se desfășoară în 12 sesiuni”, explică Ada Gabor,
unde părinții învață și discută despre managementul stresului și furiei, despre comunicarea cu
copilul și dezvoltarea acestuia, dar și despre educație. Totodată, proiectul se adresează
profesorilor, care vor putea participa, pe viitor, la un curs de formare, organizat în parteneriat
cu Casa Corpului Didactic Timiș. Programul se numește ”Academia profesorilor”, iar
dosarul de acreditare a fost depus pentru aprobare.

Amenajarea spațiilor în școli

Nu în ultimul rând, Fundația United Way s-a implicat în amenajarea unor spații din școală.
La Șemlacu Mare, curtea școlii a prins viață după ce, cu ajutorul voluntarilor, a fost creat un
loc de joacă. ”Am pus hintă, tobogan, am făcut groapă de nisip, un tunel și am plantat
flori și pomi. În tot satul nu exista nici măcar o hintă. Copiii nu aveau niciun loc de
joacă și atunci am făcut pentru ei”, spune Ada Gabor.
De asemenea, la Școala Gimnazială 15 Timișoara, tot cu ajutorul voluntarilor, a fost
zugrăvită, anul acesta, o sală de clasă. Astfel de proiecte de înfrumusețare a spațiilor au fost
derulate în mai multe școli, participante la proiect. La una dintre ele, a fost creat un spațiu de
lectură chiar în curtea școlii.
Bune practici în formarea parteneriatelor școlare

In contextul unei societăți care se schimbă, operând modificări de formă și fond la nivelul
tuturor subsistemelor sale, invătământul românesc trebuie să iși asume o nouă perspectivă asupra
funcționării și evoluției sale.În cadrul acestei perspective, parteneriatul educational trebuie să devină
o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești.

Pentru ca acest parteneriat sa se constituie ca o solutie reala a problemelor din invatamant,

sunt necesare elaborarea unor strategii, a unor directii care sa uneasca eforturile parteneriale,
precizarea rolului asumat de instituții in parteneriate.

Dată fiind complexitatea problemelor cu care școala românească se confruntă, cât și

impactul educației școlare asupra intregului sistem social, soluționarea dificultăților prezente
presupune colaborarea, cooperarea și parteneriatul unor categorii largi, cum ar fi:

• Personalul din invățământ;

• Toate categoriile de elevi;

• Familia;

• Organizații guvernamentale cu caracter central sau local;

• Organizații cu caracter nonguvernamental;

• Reprezentanții cultelor religioase;

• Agenții economici;

• Sindicatele;

• Autoritățile centrale și locale

Pentru a realiza un parteneriat construit pe baza valorilor democratice, in societate trebuie

să se schimbe valori, atitudini si comportamente la nivelul tuturor factorilor implicati: decidenti,
oameni ai școlii, familii, elevi, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale si nonguvernamentale.
 La nivelul comunității se constituie un grup de lucru (nucleu comunitar), in care
reprezentanții școlii trebuie să iși asume rolul de promotor, catalizator si facilitator al parteneriatului
educațional. Coeziunea si eficienta unui astfel de grup sunt conditionate de asumarea ți promovarea
unor valori commune –cum ar fi: asigurarea egalitații șanselor in educație; incurajarea ințtiativei și
participării; dezvoltarea cooperarii și colaborării; statutarea disciplinei și responsabilitțtii.

1. Unitatea școlara in cadrul parteneriatului

Instituțiile de invățământ urmăresc să obtină recunoașterea importanței parteneriatului lor

cu intreaga comunitate locală, prin relații directe si prin “noile educații”: educația civică, educația in
spiritul inițiativei economice, educația ecologică, educația in spiritul drepturilor omului, a combaterii
violenței, educația in spiritul valorilor europene și al dialogului cultural European, etc….

Răspunzand cerințelor sociale și comunitare, școala trebuie să orienteze intregul său demers
asupra elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al oricărui parteneriat practicat in domeniul
educației școlare.

Transformarea reală a elevilor in actori principali ai demersului educațional, poate conduce

in mod gradual la cresterea prestigiului scolii in comunitate si la sensibilizarea si mobilizarea
partenerilor potentiali ai unitatilor de invatamant. Pentru aceasta trebuie adoptate unele masuri
generale ca: formarea personalului din invatamant in sensul comunicarii, cooperarii, parteneriatelor;
promovarea unui cadru legislative care sa incurajeje initiativele scolii; sensibilizarea societatii in
raport cu problemele educatiei si cu semnificatia sa.

In acord cu aceste cerinte, fiecare dintre unitatile scolare trebuie sa se orienteze catre
centrarea intregii activitati asupra elevului, pregatirea resurselor umane ale scolii pentru parteneriat,
atragerea partenerilor potentiali in parteneriate efective.

2. Familia elevului

Cunoasterea si intelegerea familiei in calitate de partener constant si autentic devine o

prioritate mai ales in contextul actual, in care familia inseși trebuie sa se adapteze unor schimbari
semnificative. Imbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor traditionale cu elemente inedite
generate de noi realitati socio-economice determina o diversificare a familiilor si a situatiilor
considerate anterior atipice. Pentru a atrage familia, scoala trebuie sa ia act de aceste schimbari,
adaptandu-si atitudinile si comportamentele in consecinta.
 Pornind de la aceste premise, efortul indreptat catre cunoasterea familiei trebuie sa se
orienteze catre: trasaturile, calitatile, problemele sale specifice; valorile si normele pe care le
avanseaza; avantajele pe care le poate castiga.

Chiar in conditiile asumarii acestei perspective, in relatiile dintre scoala si parinti pot aparea
disfunctii. Pentru a le depasi trebuie asumate urmatoarele prioritati; cresterea initiativei si implicarii
managerilor scolii in sensibilizarea si atragerea familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe
parteneriatul cu parintii; transformarea comitetelor de parinti in structuri actve si dinamice cu rolul
de interfata in relatia scoala si parinti; diseminarea unor informatii clare cu privire la scoala,
activitatile si problemele ei; organizarea unor activitati extrascolare diverse in regim de parteneriat.

3. Autoritatile locale

Pentru a se constitui ca un factor cheie in cadrul parteneriatului educational la nivelul

comunitatii, relatia dintre scoala si autoritatile locale trebuie sa se sprijine pe reciprocitatea
intereselor si pe sprijinul mutual.

In virtutea unor prevederi legale dar si pe baza unor reletii traditionale care s-au stabilit de-a
lungul timpului, autoritatile locale ofera sprijin concretizat prin:

• fonduri, resurse materiale, combustibil;

• donatii pentru ameliorarea bazei materiale;

• facilitarea obtinerii unor resurse financiare bugetare;

• organizarea unor activitati extrascolare;

• alocarea unor spatii si terenuri in folosinta scolii

Pentru a depasi unele disfunctii generate de carente in legislatie, blocaje in comunicare

interpersonala, absenta educatiei pentru colaborare, presiunea problemelor curente, etc…este
necesara adoptarea unor masuri cu caracter local care tin de initiativa si interesul scolii si
autoritatilor locale. In acest sens, managerii unitatilor de invatamant trebuie sa se orienteze catre
ameliorarea modului de informare adresat autoritatilor locale, asigurarea participarii
reprezentantilor autoritatilor locale la intalniri cu personalul scolii, parinti, etc., organizarea unor
activitati de interes comunitar in colaborare cu autoritatile locale. Managerii unitatilor scolare trbuie
sa se orienteze catre sensibilizarea si atragerea autoritatilor locale, dar si spre acoperirea unor nevoi
si rezolvarea unpr probleme ale comunitatii.

4. Agentii economici

Centrat pe stabilirea unui echilibru intre cererea si oferta educationala, parteneriatul dintre
scoala si agentii economici poate avea un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltarii personale a
elevilor si a insertiei socio-profesionale a viitorilor absolventi.

Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agentii economici poate sa le aduca scolii si

elevilor sa, este necesar ca managerii unitatilor de invatamant sa aplice anumite srategii care sa
valorifice prevederile legislative, sa stabileasca prioritatile scolii , sa atraga si sa sensibilizeze agentii
economici, sa organizeze actiuni preliminare de pregatire a parteneriatului, etc.

Elaborarea si aplicarea acestor strategii presupune pregatirea prealabila a resurselor umane

ale scolii pentru dialog, intercunoastere si colaborare cu partenerii sociali ai scolii.

5. Organizatii nonguvernamentale

In ultimul timp, pe fondul schimbarilor sociale din societatea noastra, s-a inregistrat o
proliferare a organizatiilor cu caracter nonguvernamental, care si-au asumat roluri specifice, inclusiv
in domeniul educatiei.

O parte dintre acestea au derulat proiecte si activitati care au avut un impact fie asupra
educatiei, fie asupra comunitatii din care scoala face parte. In acest sens sunt semnificative
proiectele derulate de unele organizatii cu privire la:

• identificarea problemelor la nivelul comunitatii

• atragerea resurselor financiare

• stimularea dezvoltarii comunitatilor ( traditionale)

• stimularea parteneriatelor la nivel local

Alaturi de aceste demersuri generale o parte dintre organizatiile nonguvernamentale s-au

implicat in proiecte adresate explicit educatiei si unitatii de invatamant: consiliere si orientare
vocationala; consilierea parintilor; formarea formatorilor pentru domenii specifice; sensibilizarea
opiniei publice ( agenti economici) fata de problemele scolii; facilitarea incheierii unor parteneriate
intre scoli si parteneri interni sau externi; promovarea obiectivelor si a ofertelor educationale la
nivelul institutiilor.

Ca urmare a acumularii de informatie, experienta si expertiza la nivelul unor organizatii

nonguvernamentale, acestea dispun de un potential notabil care poate si trebuie valorificat in cadrul
parteneriatelor educationale.

Pentru incheierea acestor parteneriate managementul scolii trebuie sa isi asume

responsabilitati specifice cu referire la: cunoasterea si atragerea organizatiilor nonguvernamentale
care pot devenii parteneri reali; stabilirea cadrului si a modalitatilor de lucru; pregatirea resurselor
umane ale scolii pentru a actiona in acest domeniu.

6. Comunicarea cu partenerii scolii

Incheierea si derularea parteneriatelor educationale au ca factor fundamental comunicarea.

In acest sens managerii scolii trebuie sa desfasoare activitati intense pentru informarea partenerilor
cu toate datele necesare derularii programelor, pentru ca acestia sa primeasca informatii clare,
complete si intr-un timp oportun.

Managerii trebuie sa creeze un climat pozitiv de munca, descchis oricaror idei, flexibil
oricaror activitati. In acest sens, relationarea si comunicarea devin factori cheie ai realizarii
activitatilor propuse.

In societatea pe care o traim, ca tara a unei Europe multiculturale si multietnice, secretul

succesului oricarei activitati este toleranta, flexibilitatea si cunoasterea. Activitatea de parteneriat in
comunitate, fara acesti factori fundamentali nu poate avea succes. “ Fiind condamnati “ sa traim si sa
muncim impreuna, trebuie sa pornim totdeauna de la principiul “ fă binele care astepți să ți se facă.”

Părinţii – parteneri educaţionali / Parteneri din sistemul de educație și alte instituţii publice

În ziua de astăzi se vorbeşte despre o nouă paradigmă educaţională, cea a centrării

procesului de învăţământ pe dezvoltarea competenţelor, fapt care aduce câteva modificări
fundamentale în organizarea educaţiei: natura activităţilor educative formale se schimbă, iar
importanţa activităţilor extracurriculare şi extraşcolare creşte considerabil.
 Pentru a facilita implementarea acestei paradigme, statul, conform LEN, încurajează
dezvoltarea parteneriatului public-privat. Operatorii culturali pot realiza o varietate de activităţi de
colaborare cu şcoala, de la acţiuni de formarea profesorilor în domeniul culturii, la realizarea
împreună a activităţilor educative formale şi nonformale, curriculare sau extracurriculare, în spaţiul
şcolii sau în afara lui. Practica ultimilor ani ne-a arătat că parteneriatele cel mai uşor de pus în
practică sunt cele care vizează activităţi de tip nonformal, cum sunt cele din cadrul Programului
„Şcoala altfel”, despre care vom vorbi mai pe larg într-un capitol dedicat.

Deşi ne referim la aspectele practice ale colaborării cu instituţiile sistemului de învăţămât, nu

trebuie neglijat faptul că organizaţiile culturale pot să contribuie şi la aspecte formale, printr-un
aport la definirea politicilor în domeniul educaţiei. Conform LEN, Ministerul Educaţiei „proiectează,
fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea (…) ONG-urilor
finanţatoare care susţin programe educative”.

În vederea atingerii obiectivelor şcolii, directorul şi Consiliul de administrație colaborează cu

administraţia publică locală şi reprezentanţii comunităţii locale şi pot realiza parteneriate cu
asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii
guvernamentale sau alte tipuri de organizaţii.

Părinţii – parteneri educaţionali

Părinţii au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică care se organizează şi

funcţionează în conformitate cu propriul statut. În momentul înscrierii elevilor în registrul unic
matricol, unitățile de învățământ încheie cu părinţii un contract educaţional care stipulează
drepturile şi obligaţiile acestora. Consiliul de administrație monitorizează modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional, iar comitetul de părinți al clasei urmăreşte modul de
îndeplinire a obligaţiilor de către fiecare părinte şi adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării
prevederilor cuprinse în acest document.

Forme asociative ale părinţilor

Adunarea generală a părinţilor – este constituită din toţi părinţii copiilor de la grupă/clasă şi are
următoarele atribuţii:

-          discută problemele generale ale colectivului de elevi;

-          hotărăşte activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a UI, în
demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor;

-          se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Comitetul de părinţi – se constituie la nivelul fiecărei grupe/clase şi reprezintă interesele părinţilor în

Adunarea Generală a Părinţilor, în Asociaţia părinţilor, în consiliul profesoral, în Comitetul Clasei şi în
relaţiile cu echipa managerială. Acesta are următoarele atribuţii:

-          sprijină învăţătorul/ profesorul diriginte în organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe

şi activităţi educative extraşcolare;

-          atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin
programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală;

-          se implică activ în asigurarea securităţii copiilor/elevilor pe durata orelor de curs, precum şi
în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare.

Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi (AP) – se înfiinţează la nivelul fiecărei unităţi

de învăţământ şi desemnează reprezentanţii părinţilor în organismele de conducere şi comisiile
unităţii de învăţământ. AP colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean,
regional şi naţional. Reprezentantul AP este preşedintele care asigură relaţia cu alte persoane fizice
şi juridice. AP are următoarele atribuţii:

-          propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul
la decizia şcolii;

-          sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile cu

rol educativ din comunitatea locală;

-          se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în

unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;

-          susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea Programului „Şcoala

după şcoală”.
 Un partener important în implementarea parteneriatelor cu şcolile îl reprezintă Comitetul de
Părinți, care sprijină organizarea activităţilor educative extraşcolare.

O altă structură relevantă ce poate susţine parteneriatele cultural-educaţionale este Asociația

Părinților. Aceasta are dreptul legal de a propune şcolilor programe de tip CDS, sprijină şi se implică
direct în derularea parteneriatelor educaţionale cu organizaţiile din comunitatea locală şi de a
susţine programul „Şcoala după şcoală”.

Este interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a cadrelor didactice în strângerea fondurilor, în

schimb AP poate atrage resurse financiare extrabugetare din partea unor persoane fizice sau juridice
din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru modernizarea şi întreţinerea patrimoniului
unității de învățământ, a bazei materiale şi sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare.

Consorţiile şcolare

Acestea se pot înfiinţa din unităţi de învăţământ, palate şi cluburi ale copiilor (instituţii
responsabile cu organizarea activităţilor nonformale extraşcolare) şi autorităţi ale administraţiei
publice locale în vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor. Acestea
sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unităţi de
învăţământ preuniversitar. Consorţiile şcolare se află în relaţii de colaborare cu societatea civilă,
ONG-uri, companii private naţionale şi internaţionale etc. Conducerea consorţiului şcolar este
asigurată de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ membre ale acestuia. Printre
rolurile consorţiilor şcolare se numără:

-          facilitarea accesului unităţilor de învăţământ din cadrul acestora la proiecte în parteneriat cu
alte instituţii şi organizaţii publice ori private, din ţară sau din străinătate;

-          promovarea colaborării interdisciplinare în vederea stimulării inovării şi formarea

competenţelor pentru dezvoltare sustenabilă în societatea cunoaşterii;

-          diversificarea ofertei de servicii educaţionale, prin programe de stimulare a performanţei, de

educaţie timpurie, de realizare a programului „Şcoală după şcoală”, de formare a adulţilor,
contractarea unor servicii pentru întreprinderi şi comunităţile locale (de exemplu, studii,
cercetări, consultanţă etc.).

Centrul comunitar de învăţare permanentă

 Acesta se înfiinţează de către unitatea de învățământ, pe baza unor oferte de servicii
educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate. Ele se pot organiza de
sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi
organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, ONG-
uri.

Proiectele de parteneriat strategic în domeniul școlar îşi propun să sprijine dezvoltarea,

transferul şi/sau implementarea de practici inovatoare, precum şi implementarea de iniţiative
comune cu scopul promovării, cooperării, ȋnvăţării reciproce (peer learning) şi schimbului de
experienţă la nivel european.

În funcție de obiectivele și componența parteneriatului strategic, proiectele pot fi de două

tipuri:

-          Proiectele pentru susţinerea inovării (cu produse intelectuale) își propun să dezvolte rezultate
inovatoare și/sau să ofere o diseminare și exploatare structurată asupra produselor intelectuale
inovatoare deja existente.

-          Proiectele pentru susţinerea schimbului de bune practice (fără produse intelectuale) se
axează pe procesul de învățare și pe activități în sine. Acest tip de proiecte oferă posibilitatea
organizațiilor implicate să lucreze la nivel transnațional, împărtășind și confruntând idei,
practici sau metode de lucru, producând de asemenea rezultate tangibile. În cadrul proiectelor
pentru susţinerea schimbului de bune practici s-a creat un format specific: Parteneriatele de
schimb interşcolar.

-          Parteneriatele strategice în domeniul școlar reprezintă o variantă flexibilă de cooperare între
parteneri din ţări diferite. Activităţile propuse în cadrul proiectelor trebuie să contribuie la
atingerea obiectivelor stabilite la nivelul Programului Erasmus + pentru domeniul școlar şi
pot include o varietate din cele prezentate mai jos.

-          Dezvoltarea, testarea, adaptarea și adoptarea/punerea în aplicare de practici inovatoare

privind: noi programe de învățământ, cursuri, materiale și instrumente de învățare;
metodologii și abordări pedagogice de predare și învățare, în special cele care furnizează
competențe cheie și competențe de bază, competențe lingvistice și axarea pe utilizarea
tehnologiei informației și comunicațiilor; noi forme de programe de formare practică și
studiul unor cazuri reale din afaceri și industrie; noi forme de învățare și de furnizare a
educației și formării profesionale, în special utilizarea strategică a învățării deschise și
flexibile, mobilitate virtuală, resurse educaționale deschise și o mai bună exploatare a
potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor; metode și instrumente de orientare,
consiliere și pregătire;     instrumente și metode pentru profesionalizarea și dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice, a formatorilor și a altor categorii de personal, cu un accent
deosebit pe educația inițială îmbunătățită și pe formarea continuă a cadrelor didactice;
gestionarea și conducerea instituțiilor de educație și formare; activități de informare între
organizațiile din diferite sectoare ale educației, formării și tineretului; cooperare strategică
între furnizorii de învățare, pe de o parte, și autoritățile locale/regionale, pe de altă parte.

Un sistem national de învățământ este eficient dacă este  unitar și încurajează continuitatea
între treptele de învățământ. H. Wallon spunea: ”Este împotriva naturii să tratăm copilul în mod
fragmentar. Cu fiecare perioadă el constituie un ansamblu indisolubil și original. În succesiunea
perioadelor, copilul rămâne una și aceeași ființă în curs de metamorfozare.”

Învăţarea reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,

intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în
curriculum. In educaţia timpurie, învăţarea integrată semnifică modul în care cadrul didactic
integrează conţinuturile mai multor domenii experienţiale, exploatând resursele din mai multe
centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective de referinţă. O abordare integrată
permite copiilor să se angajeze în scop de învățare, relevanta. Învățarea integrată încurajează copiii
să vadă interconectarea și interdependențele dintre ariile curriculare. Orice activitate trebuie să fie o
experienţă de învăţare  şi pornind de la acest fapt să se acorde  o importanţă egala tuturor tipurilor
de activităţi desfăşurate. Toate tipurile de activităţi reprezintă diferite momente ale programului
zilnic al copilului şi toate reprezintă oportunităţi de învăţare în modul cel mai natural al copilului.
Cele 6 teme generale din curriculum combină cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe
domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii de dezvoltare. Acesta poate fi înţeles
ca totalitatea experienţelor de învăţare ale copilului, atât în grădiniţă, cât şi în afara ei, prin activităţi
de tip nonformal sau extracurricular, planificate şi aplicate de instituția școlară. Aplicarea acestuia
aduce cu sine noi schimbări în realizarea procesului de predare–învăţare–evaluare.  Abordarea
integrată este o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă,  flexibilă, mobilizatoare, care
conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare si aplicare practică a celor
învăţate.
 Reușita predării integrate a conținuturilor ține în mare masură de gradul de structurare a
conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea într-o manieră cât
mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform unei structuri riguroase
sunt extreme care trebuie sa coexiste în curriculum-ul integrat. De reținut este faptul că elevii
trebuie sa învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă.
Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate și mai
multă coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a
acestui proces.

MODEL CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Stimate participant,

În vederea pregătirii viitoarei activități, vă rugăm să acordați câteva minute completării

următorului chestionar:

1.      Cât de frecvent comunicați cu dirigintele copilului dumneavoastră? Ce dificultăţi ați întâmpinat?

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

2.      Ați participat împreună cu copilul dumneavoastră la o activitate derulată în cadrul școlii?

Bifați căsuța corespunzătoare.

         DA                           NU

3.                  Dacă da, precizați care a fost rolul dumneavoastră?

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

4.                  Comunicați bine cu copilul dumneavoastră? Bifați căsuța corespunzătoare.

       

 DA                           NU

5.                  Dacă ați întâmpinat dificultăți în procesul de comunicare cu copilul dumneavoastră vă rugăm
să menționați câteva aspecte
 ....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

6.                  În ce mod ajutați procesul educativ din școală?

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

7. Copilul dumneavoastră are șanse egale în relația cu ceilalți copii? Bifați căsuța corespunzătoare

DA                           NU

MODEL CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1.                  Cine se ocupă în mod special de educația copilului?

mama                tata              ambii părinți                   altă persoană (cine?................................)

2.                  Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți cu copilul dvs. pentru a-l educa?

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

3.                  Cât timp pe zi acordați copilului dvs. pentru a discuta sau face activități special cu

acesta ?

mai puțin de ½ oră        aproximativ ½ oră              ½ oră – 1 oră               peste 1 oră

(cat?......................)

4.                  Cum se comportă copilul dvs. acasă? Descrieţi-l pe scurt

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

5.                  Cât timp acordă copilul dvs. pregătirii pentru școală ?

mai puțin de ½ oră        aproximativ ½ oră              ½ oră – 1 oră               peste 1 oră

(cat?......................)

6.                  Cât de des îl întrebați pe copilul dvs. cu privire la temele sau lecțiile pe care le are de

învățat?
 foarte des       des             mediu               rar           foarte rar

De ce ? ………………………………………………………………………………………

7.                  Ce face copilul dvs. în timpul liber?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

8.              Cum ați menținut până acum legătura cu școala?

                     nu am avut timp și am fost rar la școală

                     am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el

                     am participat la ședințele cu părinții

                     am menținut legătura cu dirigintele prin telefon

                     am fost periodic la școala și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii

Vă mulțumim!

FIȘĂ DE LUCRU PENTRU PĂRINȚI

Sunt un părinte care …

Vă rog să bifați în ce măsură sunteți de acord cu/vi se potrivesc afirmațiile de mai jos.

NR. AFIRMAȚIE DA NU UNEORI

1 Nu  am  timp  pentru  supravegherea,  controlul  și  îndrumarea

copilului.

2 Copilul  meu  are  nevoie  de  un  tratament  dur  (pedepse,

constrângeri).

3 Sunt nervos.

4 Sunt indiferent.

5 Aplic elemente de educație care au reușit la alți copii.

6 Nu țin seama de particularitățile de vârstă ale copilului – al

meu e deștept.

7 Consider că, pentru o bună educație, sunt suficiente experiența

 mea de viață și bunul simț.

8 Îl controlez sever tot timpul.

9 Amân intervenția educativă pentru când va crește mai mare.

10 Sunt interesat mai ales de rezultatele la învățătură.

11 Aplic mereu aceleași tehnici și metode educative.

12 Izolez copilul de influențele exterioare familiei.

13 De educația copilului se ocupă bunicii.

14 Mama este singura care se ocupă de educația copilului.

15 Secretele împărtășite de copil le spun rudelor, prietenilor celor

mai buni.

16 Colegii copilului meu care au rezultate mai bune sunt tocilari

sau au pile.

17 Pentru eșecurile copilului meu este de vină partenerul meu de

viață.

MODEL CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1)                  Ce aşteptări aveţi de la şcoală?

…………………………………………………………………………………………………

2)                  Ce forme de comunicare cu şcoala cunoaşteţi şi aplicaţi? Cât de des?

…………………………………………………………………………………………………

3)                  Ce bariere de comunicare cu şcoala/ profesorii aţi întâlnit?

…………………………………………………………………………………………………

4)                  Care sunt principalele subiecte aduse în discuţie?

…………………………………………………………………………………………………

5)                  În ce măsură sunteţi mulţumit de întâlnirile cu dirigintele/ profesorul?

…………………………………………………………………………………………………

6)                  Care este opinia dumneavoastră despre starea sistemului de educaţie?

…………………………………………………………………………………………………

7)                  Care sunt simptomele/ efectele acestei stări?

 …………………………………………………………………………………………………

8)                 Ce notă acordaţi (cu argumentare pro si

contra)

            - actului didactic din şcoala noastră?

…………………………………………………………………………………………………

-atitudinii copilului dvs. faţă de actul didactic;

…………………………………………………………………………………………………

-activităţii dvs. de părinte, faţă de actul didactic.

…………………………………………………………………………………………………

Vă mulţumesc!

Bibliografie:

Adam Tania, Exemple    de  bune  practici  privind  abordarea  integrată a activităților-instructiv 
educative din educația timpurie

www.didactino.ro, Bune practici în formarea parteneriatelor școlare și implicare comunitară în

învățământul preuniversitar

Ghid de bune practici în asigurarea calității educației, 2009

POSDRU/1/1.1/S/8, Școala și comunitatea