P. 1
Clasa 5

Clasa 5

|Views: 1,314|Likes:
Published by julietapiciu

More info:

Published by: julietapiciu on Jun 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

Numele şi prenumele.................................................

PROBĂ DE EVALUARE Limba română – clasa a IV-a

Data..............................

1. Citiţi textul: ,,Îmi aduc aminte...într-o seară ne strânsesem la şcoală la împletit panere. Şedeam în cerdac la Domnu’ şi unul spunea o poveste şi, departe, spre Siret abia se auzea un fluier. Umbrele înserării ne învăluiră, povestitorul tăcu şi noi rămaserăm fără vorbe, cu Domnu’ în mijlocul nostru, ascultând adierea depărtată a cavalului.” (Domnu’ Trandafir- Mihail Sadoveanu) Cerinţe: a) Precizaţi timpul şi locul petrecerii acţiunii ................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................. b) Formulaţi ideea principală a acestui fragment ........................................................................................................................................................................ c) Găsiţi cuvinte cu înţeles asemănător pentru: strânse - ....................................... panere - ........................................ a şedea - ....................................... d) Găsiţi cuvinte cu înţeles opus pentru: împletit - ...................................... departe - ....................................... tace - ............................................. e) Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul ,,noi” să aibă înţelesuri diferite: .................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................. 2. Încercuiţi varianta corectă: a) Propoziţia ,, Focul a cuprins casa, grajdul şi coteţul de păsări.” este: • propoziţie simplă • propoziţie dezvoltată b) În propoziţia ,,Raluca citeşte o poveste.” , cuvântul Raluca este: • parte secundară • subiect • predicat c) În propoziţia ,,Soarele s-a ascuns după un nor.” , cuvântul a ascuns este: • subiect • predicat • parte secundară 3. Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul ,, soare” să îndeplinească pe rând funcţia de: subiect, atribut, complement. ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... 4. Analizaţi şi faceţi schema propoziţiei: ,, Animalele speriate au intrat în adăposturi.” ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

ELEV/Ă:………………………………………………………. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ CLASA a V-a
1. Notează numărul vocalelor şi al consoanelor din fiecare cuvânt de mai jos: Mare: …… vocale; …… consoane; Multe: … ... vocale; …… consoane; Elevi: …… vocale; …… consoane; Alee : …… vocale; …… consoane. 2. Desparte în silabe cuvintele: Şcolarii: <………………………>; Fii <………………………>; Codru <………………………>; Urşii <………………………>. 3. Scrie în dreptul fiecărei părţi de vorbire, care din exemplele date corespund acesteia: copil; harnic; merge; frumuseţe; doi; spre; cu; să; dânşii: substantive:……………………………………………………………………; adjective: ……………………………………………………………………...; pronume: ……………………………………………………………………...; numerale: ……………………………………………………………………..; verbe: …………………………………………………………………………; cuvinte de legătură: …………………………………………………………... 4. Scrie corect cuvintele subliniate, din propoziţiile de mai jos: Miau adus flori. ……………………………………………… Adumil astăzi. ………………………………………………… Folosiţii pe toţi. ……………………………………………….. Verificaţivă temele! ………………………………………… . 5. Scriere după dictare (un fragment la alegere).

EVALUARE INIŢIALĂ CLASA a V –a NR. 1 Citeşte cu atenţie textul dat: ,, Îndată ce soarele scăpătă după culme, luna, alungată de pe tărâmul celălalt, ieşi în răsărit la marginea dumbrăvii. Niciodată Lizuca nu văzuse luna aşa de aproape şi aşa de mare. O nelinişte i se furişă în suflet. Spre asfinţit, în fundul pădurii, clipea încă firul de jar sub spuză”(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) Cerinţe: 1. Precizează unde (locul) şi când (timpul) se petrece acţiunea. 2. Indică personajul principal şi evidenţiază-i două trăsături. 3. Explică sensul expresiei fire de jar. 4. Extrage termenii care se referă la planul ceresc. 5. Descrie luna în viziunea fetiţei. 6. Propune o variantă personală care să descrie tărâmul celălalt, de unde fusese alungată luna. 7. Extrage două substantive la genul feminin şi două verbe la timpul trecut. 8. Găseşte forma de prezent şi pe cea de viitor a verbelor de la exerciţiul anterior. 9. Precizează ce sunt ca părţi de propoziţie cuvintele din enunţul ,, O nelinişte i se furişă în suflet.” 10. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul ,, dumbrăvii” ( dumbravă) să aibă altă funcţie sintactică, diferită de cea din text. 11. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele următoare să aibă diverse funcţii sintactice: umbră : C. A. 12.. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti forma a-l .

EVALUARE INIŢIALĂ CLASA A V –A NR. 2 Citeşte cu atenţie textul dat: „Se scutură din salcâm o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină în cap, iar numără florile scuturate în adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt ciorchini de flori albe, sprâncenele, mustăţile şi barba... peste toate au nins ani mulţi şi grei." (Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerinţe:. 1. Prezintă împrejurarea în care este surprins bunicul. 2. Extrage trăsăturile fizice ale bunicului. 3. Explică sensul expresiei ciorchini de flori albe. 4. Recunoaşte un procedeu artistic în text. 5. Imaginează-ţi şi descrie starea sufletescă/ gândurile bunicului. 6. Propune alte două titluri expresive pentru acest fragment. 7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din prima propoziţie. 8. Găseşte forma de trecut şi viitor a verbelor ,, se gândeşte” şi ,, numără". 9. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul ,, bunic” să aibă o funcţie sintactică diferită de cea din text. 10. Extrage două adjective şi două substantive de genul masculin. 11. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele următoare să aibă diverse funcţii sintactice: • Substantivul ,, floare” să fie atribut complement 12. Alcătuieşte un enunţ cu forma a- i.

ŞCOALA TUDOR VLADIMIRESCU Disciplina: limba şi literatura română CLASA A V- A

TESTARE INIŢIALĂ Citeşte cu atenţie textul: ,,Se spune că un şarpe întâlni odată o cămilă. Se uită la ea, se uită, apoi spuse: - Ce soi de animal mai eşti şi tu! Mai mare ruşinea să ai un gât atât de lung şi de înconvoiat! Cămila nu-şi pierdu cumpătul. - Sărăcuţul de tine, frate dragă! Oricât te-aş privi, nu găsesc măcar o bucăţică dreaptă, cât de mică, în trupul tău! Îi răspunse ea şi plecă tacticos mai departe.˝ ,,Cămila şi şarpele” Cerinţe: A 66p 1. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: odată, spuse, soi, sărăcuţul. 8p. 2. Desparte în silabe cuvintele: şarpe, animal, dreaptă, trupul. 8p 3. Alcătuieşte o propoziţie simplă în care să foloseşti cuvântul ,,Cămila”.8p 4. Dezvoltă propoziţia simplă subliniind părţile de propoziţie.8p 5. Transcrie un enunţ dialogat/ În care să fie un dialog. 8p 6. Care sunt personajele din textul dat? 8p 7. Despre ce vorbesc cele două personaje? 8p 8. Crezi că ele procedează bine. De ce ? 10p II Pornind de la textul de mai sus, alcătuieşte o compunere/ întâmplare în care personajele să fie aceleaşi. 24 p Maxim 20 de rânduri 10p oficiu

Numele _________________________ Clasa __________ TEST PREDICTIV Clasa a V-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea răspunde cerinţelor: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprincenele,mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului! Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mânele lui tata-moşu.” (Barbu Delavrancea – Bunicul) 1. Cine sunt personajele prezente în text? 2. Cum arată bunicul? ( 3 puncte) ( 5 puncte)

3. Imaginează-ţi un dialog între bunic şi nepoţi, apoi scrie-l (5-6 rânduri). (15 puncte) 4. Transcrie din text o propoziţie simplă, una dezvoltată şi una interogativă. ( 9 puncte) 5. Găseşte cuvinte asemănătoare ca sens pentru: miresme, se uită, tata-moşu. ( 6 puncte) 6. Găseşte cuvinte diferite ca sens pentru: alb, a se umfla, mulţi. (6 puncte) 7. Identifică valoarea morfologică şi sintactică a cuvintelor subliniate din text. (20 puncte) 8. Elimină prin tăiere forma greşită a ortogramelor din exemplele: 18 puncte) a) El sa/s-a dus la colega sa/s-a. b) Mama la/l-a rugat să-l ducă l-a/la o mătuşă. c) Părinţii iau/i-au cumpărat o carte. d) Matei şi Larisa s-ar/sar duce la bibliotecă. 9. Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele: toamnă, vânt, zece, mireasmă. ( 8 puncte) 10 puncte din oficiu

Numele _________________________ Clasa __________ TEST PREDICTIV Clasa a V-a
“Au fost odată ca niciodată trei purceluşi care trăiau împreună cu părinţii lor. Deşi erau încă purcelusi, ei crescuseră îndeajuns ca să pornească în lume să-si găsească norocul. Au plecat ei de acasă si au mers ce au mers până ce primul purcelus s-a simtit tare obosit. Tocmai atunci a trecut pe lânga ei un om cu o căruta plină de fan, iar primul purcelus le-a zis fratilor sai: - Eu mă opresc aici. Fânul este usor si moale ca să-mi fac o căsută cum îmi place. Ceilalti doi frati l-au îmbrătisat si au plecat iar la drum. La un moment dat al doilea purcelus sa simtit tare obosit. Pe lânga ei trecu un om cu căruta plină de lemne, i-a spus fratelui lui: - Lemnul acesta este numai bun pentru căsuta mea asa că mă opresc aici." Cel de al treilea purcelus si-a continuat drumul până a ajuns la un pietrar, care făcea piatra de construit. Purcelusul sa gândit ca piatra este cea mai potrivită ca să-si faca o căsută rezistentă asa cum era si el.” (Cei trei purcelusi ) I. 1. Enumera materialele pe care le folosesc purcelusii la constructia caselor. (9 puncte) 2. Alcatuieste familia de cuvinte pornind de la cuvantul piatra. (9 puncte) 3. a) Precizati sensul cuvantului tare, asa cum apare in text. (3 puncte) b) Alcatuiti o propozitie in care cuvantul tare sa aiba alt sens decat in cel gasit in text. (3 puncte) 4. Scrie sinonime pentru cuvintele : a trai, obosit, a se opri, sa caute, a zice. (10 puncte) 5. Alcatuiti cate o propozitie cu fiecare din cuvintele : odata, o data. (6 puncte) II 1. Rescrie verbele din primul enunt al textului. (10 puncte) 2. Precizeaza partile principale de propozitie din urmatoarea constructie : … a trecut pe lânga ei un om cu o caruta plina de lemne … . (10 puncte) 3. Trece cuvantul plină la genul feminin, numarul plural. (6 puncte) 4. Rescrie, trecand la numarul plural, grupul de cuvinte : primul purcelus. (6 puncte) 5. Transcrie numeralele din text. Precizeaza felul lor. (18 puncte) 10 p oficiu

FIŞĂ DE EVALUARE -20091. Citiţi textul: “ Gloria îsi lua mâna ei mică şi plinuţă de pe ochi şi rămase locului, încreţindu-şi nasul şi clipind din cauza soarelui. Apoi, încercand să privească în toate direcţiile, făcu cu multă atenţie câţiva paşi , depărtându-se de copacul de care se sprijinise. Îsi întinse gâtul spre dreapta , pentru ca să exploreze desişul unui tufiş.” a) b) c) 2. “ Robbie” de Isaac Asimov Precizaţi spaţiul , timpul şi personajele; Analizaţi cuvintele subliniate; Găsiţi cuvinte cu sens asemănător cuvintelor din text: “ se sprijinise”, “ clipind” ; Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele:

n-are………………………………………………………………………………………………………… n-au…………………………………………………………………………………………………………. s-au…………………………………………………………………………………………………………… nai…………………………………………………………………………………………………………… 3. Alcătuiţi o propoziţie dupa schema: S/subst. comun + P/vb.+ c/subst.comun+ A/adj 4. Transformaţi propoziţia alcătuită în propoziţie simplă. 5.Alcătuiţi o compunere pornind de la imaginile următoare:

Evaluare iniţială cls. a Va 1. Scrieţi, după dictare, următorul text, apoi subliniaţi verbele predicative: (2p) …(se dictează textul)”Un neguţător din cetatea Florenţei, din Italia, mergea în ţara lui cu multe lucruri scumpe şi cu o mare sumă de bani. El trebuia să treacă prin Târgovişte, pentru că acolo era scaunul domniei. Cum ajunse la Târgovişte, se duse drept la Ţepeş cu un dar bogat şi îi zise: - Măria ta, ursita m-a adus să trec cu avutul prin ţara pe care o stăpâneşti!” (Petre Ispirescu – Neguţătorul florentin) 1. Prezentaţi pe scurt, într-o idee, conţinutul paragrafului scris (1p.) 2. Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul cuvintelor : paner, iesle, mireasmă. (0,75p) 3. Precizaţi felul următoarei propoziţii şi apoi, ţinând seama de următoarea schemă, alcătuiţi o altă propoziţie : Ostaşii au luptat. (A + S + A + P + C + A + A) 4. Analizaţi morfo-sintactic următoarea propoziţie : Fulgere erau lungi şi spintecau adâncurile limpezi ca o lumină orbitoare. (4p.) (1,25p.)

PROBĂ DE EVALUARE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ A. 1.Transcrieţi textul: ………… Vara trecută, eu eram la bunici.Au venit şi verişorii mei. Într-o dimineaţă, noi am plecat în pădure.Soarele era strălucitor. Înaintam pe potecă. Frunzele fagilor erau nemişcate. Ne-am oprit să culegem floricele. Deodată dintr-un tufiş.......... CERINŢE: a)Continuaţi textul cu încă 7 enunţuri; b)Găsiţi titlul potrivit şi scrieţi-l; c)Realizaţi povestirea textului; d)Găsiţi câte un cuvânt cu înţeles asemănător pentru: potecă ,a pleca, glas, hazliu. e)Găsiţi câte un cuvânt cu sens opus pentru : rece ,hărnicie , a se îmbogăţi , bună. f)Te numeşti Dan/Dana şi te afli în vacanţă la bunici. Scrie o scrisoare părinţilor. B. 1. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi ortogramele: s-au/ sau ; l-a/ la ; s-a/ sa. 2.Analizaţi cuvintele din propoziţia următoare: Ei au cules cireşe coapte. a)Faceţi schema propoziţiei . 3. Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată după schema următoare: S A P.v s.c. adj. v. C s.c. A adj.

4. Transformă propoziţia alcătuită în una simplă. Timp de lucru : 1ora

Numele şi prenumele __________________________ PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ

1. Citiţi textul: Lupul şi cocorul Lev Tolstoi Lupul se înecă cu un os şi nu-l putu scoate nicicum din gâtlej. Îl chemă pe cocor şi-i spuse: - Ia, cocorule, ai gâtul lung, vâră-mi ciocul în gâtlej şi scoate osul de acolo. Am să te răsplătesc. Cocorul vârî ciocul în gâtlejul lupului, scoase osul şi spuse: - Dă-mi răsplata făgăduită! Lupul clănţăni din colţi şi-i răspunse: - Oare nu te-am răsplătit îndeajuns că nu te-am scuturat de cap când ţi l-ai vârât între colţii mei? 2. Alcătuiţi planul de idei. 3. Alcătuiţi în scris rezumatul lecturii. 4. Enumeraţi câte trei cuvinte care să arate însuşirile fiecărui personaj al lecturii. 5. Subliniaţi şi analizaţi pronumele şi numeralul din propoziţia: El avea doi colţi ascuţiţi. 6. Alcătuiţi câte o propoziţie în care cuvântul „nouă” să fie: a) adjectiv; b) numeral;

LĂUDĂROSUL de Petre Ghelmez Într-un lan de grâu răscopt Iepurilă, cu mult haz, Le spunea altora opt Iepuri- cât e de viteaz. - Într-o zi un vânător, Zicea el, m-a ochit... Eu, alicele din zbor, I le-am prins şi l-am poftit.

Înc-o dată să mai tragă, După mine, să-l învăţ, Vânătoarea de-i e dragă, Că-i stau ţintă, îl răsfăţ! Altă dată tot aşa, - Iepurilă, îl întreabă, M-am bătut cu un ogar, Unul din ascultători, I-am tras două sub măsea Când ai văzut filmul ăsta? Şi l-am pus într-un sertar... – Chiar ieri, la televizor! ( Petre Ghelmez, Roata proverbelor, Coresi 2002) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Putem cere să asocieze un proverb acestei poezii; Să deseneze iepuraşul fricos; Să coloreze desenul dat ( se poate lucra şi pe grupe) Să recite şi ei poezii sau să intoneze cântece despre iepuraşi; Să modeleze un iepuraş sau chiar mai multe animale sălbatice(domestice) Să precizeze părţile corpului unui iepuraş; hrănirea; înmulţirea; Să imite un iepure sau chiar şi alte animale; Să imagineze un dialog cu iepuraşul;

TEST DE EVALUARE
1. Copiaţi textul: „Cristina şi Bogdan sunt în pădure. Ei culeg ciuperci. Au coşuri mari, împletite din răchită. Deodată, Cristina strigă: - Bogdane, uite un arici! - Unde? întreabă Bogdan. - Aici, lângă tufa aceasta mare. Apare pădurarul însoţit de câinele său, Azor. - Bună-ziua, copii! - Bună-ziua, domnule pădurar! - Ce faceţi aici? - Am găsit un arici. Ce ţepos e!” a) Găsiţi un titlu potrivit pentru acest text.5p b) Scrieţi povestirea textului. 20p 2. Găsiţi sinonime pentru cuvintele: patrie, a vorbi, firav, război şi alcătuiţi enunţuri cu ele. 8p 3. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: v-a, va, ce-l, cel. 8p 4. Scrieţi o scrisoare bunicilor. Interesaţi-vă de felul cum o duc, informaţi-i despre planurile voastre pentru vacanţă. 20p 5. Analizaţi propoziţia: Din vârful bradului, o veveriţă jucăuşă privea spre noi.15p 6. Alcătuiţi propoziţii după schemele: a) P S v s 4p b) S S s s P C A v s a 10p oficiu: 10p

Test de evaluare „Era odată un moşneag ş-o babă, şi moşneagul avea o fată şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnosă şi rea la inimă; dar pentru că era „fata mamei” se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului era însă frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era oropsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama cea vitregă. Noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare, căci altfel ar fi fost vai şi-amar de pielea ei”. 1. Desprindeţi din text o formulă (o îmbinare de cuvinte) cu care încep multe basme. 2. Selectaţi din text cuvintele cu sens opus. Arătaţi ce sunt ca părţi de vorbire şi ca părţi de propoziţie. 3. Găsiţi şi alte adjective care au sensul de „harnică”. 4. Scrieţi un substantiv format de la adjectivul „frumos” şi alcătuiţi cu el un enunţ. 5. Găsiţi în text cuvinte care arată grade de rudenie şi completaţi seria. 6. Precizaţi ce este ca parte de vorbire cuvântul subliniat în construcţia „... lăsând tot greul pe fata moşneagului”. 7. Analizaţi pronumele din text. 8. Scoateţi din text un predicat nominal şi un predicat verbal exprimate prin verbul „a fi”. 9. Explicaţi de ce se scrie corect împodobise şi nu înpodobise.

Test de evaluare
“Luna răsărise din munţi şi se oglindea într-un lac mare şi limpede, ca seninul cerului. În

fundul lui se vedea, sclipind de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand, înconjurat de un crâng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri.”

1. Selectaţi substantivele care denumesc elementele din natură prezente în descriere. 2. Transcrieţi comparaţiile cu ajutorul cărora se creează imaginile şi atmosfera plină de farmec. 3. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi îmbinările de cuvinte “ca seninul cerului” şi “ca-ntr-o oglindă”. 4. Dacă ar trebui să pictaţi tabloul descris ce culori aţi folosi? Selectaţi din text îmbinările de cuvinte
care sugerează fiecare culoare.

5. Extrageţi construcţiile care conţin câte două adjective. 6. Selectaţi o îmbinare de cuvinte în care adjectivul se află înaintea substantivului determinat. 7. Căutaţi în descriere cuvintele care se repetă. 8. Construiţi enunţuri în care să folosiţi cuvinte ce arată însuşiri deosebite, pe lângă substantivele
vântul , cerul, susurul.

9. Scrieţi adjective formate din următoarele substantive şi alcătuiţi enunţuri cu ele: aur, argint, castan.

Test de evaluare 1. Se dă textul: „ Soarele apare cu zâmbetul pe buze după un nor argintiu, împrăştiind ultimele speranţe ale nopţii. Stupul harnic de albine se trezi din somnul adânc care le- a înconjurat pe toate după atâta muncă. E vremea să culeagă polen. Una dintre albinuţe s- a dus la trandafirii din grădina bunicuţei. Steluţe cristaline de apă îi acoperiseră. - Oare trandafirii plâng ? întrebă albina. - Nu, deşteapto! - Cine a vorbit ? - Eu, răspunse o muscă verde ce strălucea în razele soarelui. - Dar atunci, ce au păţit ? - Nimic! E roua cea limpede care vine în fiecare dimineaţă să- i salute pe cei zece trandafiri. - Aşa deci! Nu ştiam că e roua. - Da. Te- ai speriat degeaba. Eu, şopârla cea aurie şi bondarul de pământ venim să sorbim roua. Aşa ne potolim setea. În fiecare dimineaţă când soarele îşi trimitea oastea de raze spre pământ albina venea la trandafiri după polen şi era bucuroasă să ştie că nu plângeau.” a) Precizaţi timpul, locul şi personajele din fragment. b) Ce doreşte albina să afle ? c) Cine îi explică albinei despre lacrimile trandafirilor ? d) Scrieţi din fragment: 2 substantive, 2 verbe, 2 pronume, 2 adjective, 2 numerale. e) Formulaţi propoziţii folosind cuvintele şi expresiile subliniate în text. f) Scrieţi propoziţii în care cuvântul „trandafirii” să fie adjectiv şi substantiv.

g) Analizaţi propoziţia: „ Stupul harnic de albine se trezi din somnul adânc.”

2. Creaţi o propoziţie după schema: S. C. P.V. C. s.p.+s.c. p.p. v. s.c. adj.

A. s

A.

NUMELE_____________________________________________________

TEST DE EVALUARE
Se dă textul:
Miau! Miau! Miau! Se auzea de sus, din podul casei. Deodată a venit copilul vecinilor şi mi-a spus că sus, în dudul din faţa casei mele, se află un pisoi tigrat, mic şi cu blană zbârlită, care se chinuie încercând zadarnic să coboare. Uitându-mă la Ionică i-am spus: -Ce-ai zice dacă m-ai ajuta tu, măi Ionică, să-i dau o mână de ajutor acestui pisoi? Adu-mi repede scara! -Tare m-oi mai mândri că v-am dat o mână de ajutor, îmi răspunse copilul din vecini. -Ţine scara, băiete, că mi-i teamă! i-am strigat băiatului. Şi, când am prins pisoiul, am simţit în mâna mea stângă mii de înţepături. Am coborât cu grijă, ne-am uitat amândoi la pisoiul tigrat şi, în gândul meu, am jurat ca neam de neamul meu să nu mai ia în mână pisoi străini. -Şi-acum ce-ai zice să intrăm în casă, să luăm împreună un ceai fierbinte, că era mai, mai să mor de durerea înţepăturilor, dar, când l-am simţit perniţele moi, m-am liniştit. Vecinul şi băiatul, fericiţi pentru isprava făcută, au intrat în casă şi, în timp ce ei îşi beau ceaiul aromat, pisoiul lingea cu multă plăcere laptele călduţ.

Cerinţe:
a. Precizează locul, timpul şi personajele acţiunii:

b. Pune trei întrebări legate de text: c. Aranjează în tabel cuvintele subliniate din text: substantiv adjectiv pronume verb

d. Alege câte două cuvinte din fiecare coloană şi analizează-le: e. Alcatuieste enunturi folosind urmatoarele cuvinte:sa, s-a, ia, i-a, neam, ne-am, săi, să-i, mai, m-ai.

f. Scrie cinci perechi de cuvinte cu sens asemănător şi cinci perechi de cuvinte cu sens opus: g. Explică în propoziţii înţelesurile cuvintelor nouă, toc, mei, car, cer. h. Scrie un scurt text care să se termine cu „Ti-am spus să fii mai atent când scrii!” Găseşte-i un titlu potrivit! i. Scrie o strofă dintr-o poezie învăţată:

TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul următor pentru a putea rezolva sarcinile de mai jos: „Iepuraşul vine de la şcoală. Ţupa-Ţup fluieră nepăsător. El trece prin pădure. Găseşte o frunză lată de brusture. Ţupa-Ţup zice: -Frunza mă va apăra de soare. Ajunge în luminiş. Scoate tocul… Începe să scrie pe frunză: „Ţupa-Ţup, de la şcoală spre casă eu plec…” Iepuraşul nu termină de scris. Un lătrat taie liniştea pădurii. Ţupa-Ţup gândeşte: „Voi fugi! Vine dulăul!...” Dar câinele nu mai latră.” (după Irina Straut- „Ţupa-Ţup”) a) Împarte textul în trei fragmente şi scrie ideile principale corespunzătoare acestora. b) Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru cuvintele: nepăsător, pădure, va apăra, tocul, termină. c) Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele: venea, termină, lată, liniştea, zice. d) Alcătuieşte trei enunţuri în care cuvântul „toc” să aibă înţelesuri diferite. e) Selectează din text verbele la timpul viitor. f) Analizează ultimele trei verbe din text. g) Rescrie primul alineat al textului, trecând verbele la timpul trecut. h) Formulează trei întrebări ale căror răspunsuri să fie primul enunţ al textului. i) Scrie două enunţuri în care să foloseşti cuvintele „v-a” şi „va”. j) Alcătuieşte două propoziţii despre toamnă:

1. să fie simplă, afirmativă, cu verbul la timpul prezent; 2. să fie o întrebare, dezvoltată, negativă, cu verbul la timpul viitor. k) Continuă textul cu încă două alineate. l) Alcătuieşte un text cu ajutorul cuvintelor „ iepuraşul, şcoală, frunză, tocul, dulău”, care să transmită un alt mesaj decât cel pe care îl transmite textul dat.

TEST DE EVALUARE
1 . Citeşte textul: Vulpea îl pofti pe cocor la masă şi îi aduse nişte zeamă caldă într-o farfurie mare. Degeaba se strădui cocorul să apuce ceva cu ciocul său lung, Căci vulpea lacomă linse totul într-o clipă. A doua zi, cocorul o pofti pe vulpe la el şi îi aduse zeama într-un ulcior subţire cu gâtul strâmt. Botul vulpii nu încăpu în ulcior, dar ciocul lung al cocorului îl goli la repezeală. După ,,Vulpea şi cocorul”de Lev Tolstoi 2 . Formulează două întrebări al căror răspuns să se găsescă în text. .......................................................................................................................................................... ............................................................................................ 3 . Subliniază pronumele personale din text. 4 . Selectează din text cinci substantive însoţite de adjective. .......................................................................................................................................................... ............................................................................................ 5 . Analizează verbele subliniate. .......................................................................................................................................................... ............................................................................................ 6 . Scrie câteva adjective care să redea însuşirile vulpii. ........................................................................................................................... 7 . Selectează din text şi desparte în silabe cuvintele alcătuite din patru silabe. .......................................................................................................................................................... ............................................................................................ 8 . Analizează cuvintele din propoziţa următoare: Vulpea îi aduse zeamă caldă.

.......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................... 9 . Scrie adjectivele din text , apoi găseşte altele cu înţeles opus pentru fiecare dintre acestea. .......................................................................................................................................................... .....................................................................................

Călătorii şi aventuri
1. Subliniază atributele şi complementele din textul de mai jos: „Prin uşoara întunecime viorie, căţelul îi atinse mâinile cu botul şi o privi cu prietenie. Cu Patrocle lângă ea, nu se temea.” • Cuvântul viorie îi Patrocle ea (după M. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) Analizează, completând tabelul, cuvintele indicate. Parte de Parte de Felul Persoana Numărul Genul propoziţie vorbire -

2. Observă imaginile. Alcătuieşte câte o propoziţie, pe baza imaginilor, în care să existe cel puţin un atribut şi un complement.

_________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ 3. Transformă propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate, astfel încât fiecare să conţină câte un atribut şi un complement.  Barca pluteşte. ________________________________________________________________  Radu pictează. ________________________________________________________________  Râurile susură. _______________________________________________________________ 4. Alcătuieşte propoziţii după schemele date.

S subst. C subst. A adj.

A adj. P verb

A adj. S subst.

P verb A adj.

C subst. A adj.

A adj.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________ 5. Construieşte propoziţii în care substantivele călătorie, lanternă, marinar, apă să îndeplinească pe rând funcţia de: subiect, atribut, complement.

SCOALA NR. 280 „MIHAIL SEBASTIAN” SECTOR 5, BUCURESTI CONCURSUL SCOLAR LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA -etapa pe scoala – • Citeste cu atentie textul urmator si raspunde cerintelor formulate: „ La mijloc de codru des Toate pasarile ies, Din huceag de alunis, La voiosul luminis. Luminis de langa balta, Care-n trestia inalta, Leganandu-se din unde, In adancu-i se patrunde (...)” ( Mihai Eminescu – „La mijloc de codru”) I. 1. „La mijloc de codru...” se inscrie intre poeziile in care Mihai Eminescu prezinta : a) obiceiuri populare romanesti; b) dragostea; c) natura; d) momente din trecutul istoric. 2. Scrie un cuvant care sa aiba acelesi inteles pe care il are cuvantul „unde” in textul dat. Formuleaza un enuntfolosind cuvantul gasit. 3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:”des”, „voios”, „inalta”. 4. Enumera cel putin patru cuvinte din text care denumesc elementa din natura. II. 1. Transcrie din text o pereche de cuvinte in care adjectivul se afla inaintea substantivului determinat. 2 .Formuleaza doua enunturi in care cuvantul „voios” sa fie: a) substantiv; b) adjectiv. 3. Scrie ce parte de vorbire este cuvantul sublitiat in enuntul: „ In adancu-i se patrunde”.

III.

5. Transcrie prima propozitie din text. Identifica partile principale ale propozitiei. Scrie propozitia simpla, apoi transforma propozitia simpla afirmativa in propozitie simpla negativa in care predicatul sa fie exprimat prin verb la timpul viitor. Scrie o compunere de maxim douazeci si cinci de randuri in care sa prezinti „codrul” cu titlul :”Codrul inghetat”.

Nota: - toate subiectele sunt obligatorii - timp de lucru : 90 de minute.

CLASA A V-A Test iniţial Scrieţi textul după dictare: „Şi mergând el mai departe, iaca se întâlneşte c-un om ce venea de la târg cu o gâscă în braţe. – Bun întâlnişul, om bun! zise Dănilă. – Cu bine să dea Dumnezeu! – Nu vrei să facem schimb? să-ţi dau capra asta şi să-mi dai gâsca? – N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac; l-am cumpărat de sămânţă. – Da, dă-mi-l, dă-mi-l! că-ţi dau şi eu o sămânţă bună.” (Ion Creangă, Dănilă Prepeleac) Sarcini de lucru: a) Redactează rezumatul fragmentului. b) Explică semnul ortografic din forma n-ai şi alte două semne de punctuaţie diferite. c) Extrage două cuvinte care nu au formă literară. Scrie forma lor actuală, corectă. d) Analizează cuvintele: bun, capra, i gânsac, l- (am luat). e) Scrie în dreptul cuvintelor extrase, mai jos, din text, sensurile corecte ale acestora: • veneau de al târg ............................... • n-ai nimerit-o ..................................... • cu bine să dea Dumnezeu .................. e) Compune, în cel mult cinci rânduri, un text în care să-ţi exprimi gândul tău cu privire la obiectul de limba şi literatura română, acum la începutul clasei a V-a

CLASA A V-A Test iniţial Scrieţi textul după dictare: „Şi mergând el mai departe, iaca se întâlneşte c-un om ce venea de la târg cu o gâscă în braţe. – Bun întâlnişul, om bun! zise Dănilă. – Cu bine să dea Dumnezeu! – Nu vrei să facem schimb? să-ţi dau capra asta şi să-mi dai gâsca? – N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac; l-am cumpărat de sămânţă. – Da, dă-mi-l, dă-mi-l! că-ţi dau şi eu o sămânţă bună.” (Ion Creangă, Dănilă Prepeleac) Sarcini de lucru: a) Redactează rezumatul fragmentului. b) Explică semnul ortografic din forma n-ai şi alte două semne de punctuaţie diferite. c) Extrage două cuvinte care nu au formă literară. Scrie forma lor actuală, corectă.

d) Analizează cuvintele: bun, capra, i gânsac, l- (am luat). e) Scrie în dreptul cuvintelor extrase, mai jos, din text, sensurile corecte ale acestora: • veneau de al târg ............................... • n-ai nimerit-o ..................................... • cu bine să dea Dumnezeu .................. f) Compune, în cel mult cinci rânduri, un text în care să-ţi exprimi gândul tău cu privire la obiectul de limba şi literatura română, acum la începutul clasei a V-a.

CONCURSUL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA PENTRU CLASA IV-A ETAPA PE SECTOR 10 MARTIE 2007 I.1. Citeste cu atentie textul urmator:

“ Era inceput de primavara, prin martie si, pe ferestrele deschise, navalea lumina noua, ca o fulguire de aur. Domnu’ Trandafir ne privea cu ochii lui negri si patrunzatori. - Baieti, zise deodata invatatorul nostru, sa iesim si noi ca gazele la soare... Astazi e ca o zi de sarbatoare si – avem sa legam si noi putintel cartea de gard. Am sa va citesc o poveste scrisa anume pentru voi si care se cheama “Capra cu trei iezi”. In mine patrunsese o infiorare calda, ca intotdeauna cand se pregatea Domnu’ Trandafir sa ne citeasca ceva. Si ascultai cu ochii pe jumatate inchisi. In departare, spre Siret, vibra lumina.” 2. Precizeaza locul, timpul si personajele din text. 3. Transcrie din text enuntul in care se prezinta emotia traita de copil la vestea ca va asculta o noua poveste. 4. Explica semnificatia expresiei “ sa legam si noi putintel cartea de gard.” 5. Transcrie din text expresiile care redau aspecte din natura. 6. Scrie cate un cuvant cu inteles asemanator pentru: poveste, a privi, patrunzatori. 7. Scrie cate un enunt cu inteles opus pentru: departare, noua, calda. 8. Precizeaza ce parti de vorbire sunt cuvintele : fulguire, calda, navalea. 9. Transforma cuvintele de la punctul 8 in alte parti de vorbire si alcatuieste cate un enunt cu fiecare dintre acestea. 10. Rescrie enuntul urmator, schimband numarul substantivelor: “Pe ferestrele deschise, navalea lumina noua, ca o fulguire de aur.” II. Scrie un text de cel putin douasprezece randuri in care sa prezinti o conversatie intre doi colegi despre anotimpul primavara. NOTA: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 90 de minute.

Textul dictării:
„Primul lucru, pe care l-au zărit copiii, a fost un gândăcel auriu. - Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului. - M-aş juca cu plăcere, le-a răspuns gândăcelul, dar n-am timp. Trebuie să-mi adun de mâncare pentru prânz. - Joacă-te cu noi, i-au spus copiii unei albine galbene şi pufoase. - N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere. - Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică. Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte.” CERINTE 1.Transforma vorbirea directa in vorbire indirecta 2. Despărţiţi cuvintele în silabe:  simplu ...................................; cort ..........................; albastre ................................. 3. Scrieţi câte sunete şi câte litere au cuvintele:  sfat litere ....... îngheţată litere ....... sunete ........ sunete .......  gheată litere ........ sunete ....... fix litere ........ sunete ....... ceapă litere ....... sunete ......

4. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru:  luminat ..........................; se adună ..........................; se scurtează .......................... 5. Scrieţi cuvinte cu sens asemănător:  arbori ............................; arşiţă .............................; supărate .................................

6. Scrieţi trei termeni din familia de cuvinte a substantivului lacrimă: ............................................................................................................................................. 7. Scrieţi două enunţuri în care să evidenţiaţi sensurile diferite ale substantivului păr1 şi păr2. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. 8. Explicaţi folosirea următoarelor semne de punctuaţie: Zice tufa de zambile: – Bună ziua, drag copile!

9. Precizaţi felul propoziţiei subliniate: ................................................................... 10. Analizaţi următoarele părţi de vorbire din textul de mai sus: zice = .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. de zambile = ....................................................................................................................... ...................................................................................................................... 11. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul băiat să fie:  subiect: ...........................................................................................................................  atribut: ............................................................................................................................  complement: ................................................................................................................... 12. Alcătuiţi o propoziţie după schema: S. S. A. P.v. C. subst. subst. adj. verb pronume propriu comun Numele şi prenumele ……………………………… Test de evaluare iniţială clasa a V-a, 2008/2009 Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele : „Undeva, în adâncurile mării, trăiau doi delfini. Samanta şi Stiv, plini de energie, devreme au înţeles ce este sprijinul la nevoie.Erau încă doi copii, iar soarta îi învăţase deja să se apere, să-şi găsească independent hrana, să deosebească binele de rău. Ochii acestora, plini de inocenţă şi sete de viaţă, căutau prin apele limpezi să descopere misterele lumii.” 1. Formulează două întrebări ale căror răspunsuri să se găsescă în textul dat. 1p.

................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. 2. Notează un titlu potrivit pentru textul de mai sus. ........................................................................... 0,5p. 3. Găseşte în text şi transcrie: 1 substantiv propriu ................................................................. 1 numeral ................................................................................ 2p.

- 2 verbe ..................................................................................... 4. Ce sunt ca părţi de propoziţie cuvintele subliniate pe text ? - mării ........................................................................................ ochii ........................................................................................ de viaţă ................................................................................... să descopere ...........................................................................

2p.

5. Desparte în silabe cuvintele: adâncurile, hrana şi misterele.

0,75p.

................................................................................................................................................................................ 6. Alcătuieşte câte o propoziţie cu ortogramele: n-ai şi sa. 0,5p.

................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................. 7. Scrie un enunţ în care cuvântul ochi să fie folosit cu un alt înţeles decât cel din text. 0,25p.

................................................................................................................................................................................ 8. Prezintă-l, în câteva rânduri, pe prietenul tău cel mai bun. FIŞĂ DE EVALUARE FINALĂ CLASA A IV A 1. Ordonează logic propoziţiile pentru a obţine un text. Dă-i titlul potrivit . Era durere în jurul lor. Zilele erau scurte. Sosise vremea plecării. Afară era vreme posomorâtă . Păsările nu-şi găseau locul. Iarba era veştedă. …………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 2.Alcătuieşte un scurt text ( cinci rânduri )cu titlul ,, Se apropie vacanţa’’ , în care să foloseşti toate semnele de punctuaţie învăţate. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………… 3. Transcrie corect textul : a sunat clopoţelul mari alin şi valentina intră din recreaţie urmează ora de comunicare maria ţiai făcut tema da dar nam înţeles al doilea exerciţiu hai să ţil explic a spus valentina. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………… 4. În propoziţia ,, A fost odată un împărat înţelept .’’ cuvintele cu rol de predicat sunt : a) a fost odată ; b) a fost un împărat; c) a fost ; 2p. Se acordă 1p. din oficiu

5. Analizaţi complet toate părţile de propoziţie învăţate şi faceţi schema etajată: Fetele şi băieţii sunt în curtea inferioară. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………

Numele elevului …………………………….

Data ………………………………….

FIŞĂ DE EVALUARE FINALĂ CLASA a IV a Citeşte textul . ,, În spatele caselor vesele se întind livezi mari de pomi roditori / ;de-a lungul prispelor atârnă pe culmi velinţe vărgate , cămăşi înflorate , scurteici şi zăvelci cu fluturi . / ’’ ( Al. Vlahuţă – România pitorească ) 1. Subliniază predicatele. 2. Încadrează subiectul fiecărei propoziţii şi analizează-l. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………… 3. Scrie X în dreptul afirmaţiei corecte. Substantivul ( pe ) culmi are funcţia de complement pe lângă verbul atârnă . Substantivul velinţe are funcţia de complement pe lângă verbul atârnă . Substantivul ( de ) pomi are funcţie de atribut pe lângă substantivul livezi . Substantivul vesele are funcţia de atribut pe lângă substantivul caselor . 4. Alege forma corectă . bleumarin – bleumarin chitară – ghitară giuvaier – giuvaer 5. Găseşte antonime pentru : vesele ……………………. roditori …………………… se întind …………………… ştachetă – ştachetă escortă – escortă chiuvetă – chiuvetă

şi sinonime pentru : case = ……………………… vărgate = ……………………. atârnă = ……………………

FIŞĂ DE EVALUARE FINALĂ CLASA A IV A Citeşte textul : Un vântişor neastâmpărat fâlfâi prin frunzele stejarilor / şi trecu ; / neclintirea asupri din nou pădurea toropită de soarele arzător / şi trilurile pieriră . / 1. Subliniază predicatele. 2. Scrie X în dreptul afirmaţiei corecte. Propoziţia a doua are subiect. Propoziţia a doua are subiect subînţeles ,, un vântişor’’. Propoziţia a doua este o propoziţie simplă . 3. Scrie antonimele cuvintelor . neastâmpărat ………………………. pier ………………………….

4. Scrie propoziţia simplă corespunzătoare primei propoziţii din text . ………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. 5. Alege o propoziţie simplă din text şi dezvolt-o. ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….. 6. Alcătuieşte câte o propoziţie în care substantivul stejar să aibă funcţia de : • Subiect ………………………………………………………………………………... • Atribut ………………………………………………………………………………... • Predicat , împreună cu verbul a fi • Complement …………………………………………………………………………... 7. Realizează schema liniară a primei propoziţii . …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

8. Transformă subiectul ultimei propoziţii în subiect multiplu . Rescrie propoziţia . ………………………………………………………………………………………………………

Poveste cu un ceas
Am să vă povestesc ceva. Mama mea se scoală foarte de dimineaţă. Calcă uşor să nu ne trezească. Trebuie să mai ştiţi că mama se culcă cea din urmă . Ea are de lucru şi acasă. Dimineaţa, ca să se scoale la timp, pune ceasul să sune. Ştiţi cum sună deşteptătorul nostru ? Sună grozav de tare. Sună şi te trezeşte…Mama e mulţumită că ceasul scoală la timp, dar de multe ori o sperie. Şi acum să vedeţi de ce v-am povestit aceste lucruri despre ceasul nostru deşteptător. Aseară am ascuns ceasul sub perna mea; dar nu pentru a o face pe mama să întârzie la fabrică. După ce l-am pus sub pernă, am adormit liniştit. Dimineaţa de tot, am auzit ceasul sunând sub pernă. L-am auzit numai eu. M-am dat jos încet din pat…M-am apropiat de patul mamei şi mi-am lipit obrazul de obrazul ei. Am simţit că zîmbeşte. În dimineaţa aceasta ceasul n-a mai speriat-o. ––Bună dimineaţa, mamă!...Ştii, n-am avut altceva…Acesta a fost darul meu . Din calendar ne privea ziua de 8 Martie . după Alecu Popovici Răspundeţi la întebări : 1. Cum se numeşte textul nostru ? ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 2.Dar autorul? ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 3.Ce sărbătorim în ziua de 8 Martie ? –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 4.De ce se culcă mama târziu ?

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 5.De ce se scoală de dimineaţă ? –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 6.Ce surpriză i-a făcut copilul ei în ziua de 8 Martie? –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 7.Tu ce dar i-ai pregătit mamei tale ? –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Învaţă versurile de mai jos şi spune-le mamei tale :

Test

I. Se dă textul: „ Mai, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş! zise boierul cuprins de mirare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhai înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne ş-om scăpa de supărare. Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă. Atunci , bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai , la boi, la vaci şi la viţei; pân-a înghiţi el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte.” (Punguţa cu doi bani de Ion Creangă )

1. Formulează într-o propoziţie ideea principală a fragmentului. 2. Motivează reacţia boierului la vederea cocoşului. 3. Scrie cuvinte cu sensuri asemănătoare celor ale cuvintelor belea, vezeteu, înfuriate, cireadă, pântece. 4. Scrie două expresii conţinând verbul a lua , după modelul :a-l lua gura pe dinainte. 5. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: boierul, -l , în cireada, înfuriat. 6. Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul cuprins să aibă două sensuri diferite. 7. Scrie o propoziţie după schema C+A+A+P+A+S

8. Scrie o compunere de aproximativ 30 de rânduri în care să ilustrezi expresia „ a fi la mintea cocoşului”

TEST DE EVALUARE FINALA Se da textul: Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic, înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori. Cine trânti poarta? -Credeam că s-a umflat vântul... O, bată-vă norocul, cocoşeii moşului! Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălăi, sărutară mâinile lui „tata-moşu”. -Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările? -Fin’că au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. -Poi, raţele n-au aripi? de ce nu zboară? -Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat. -O, voinicii moşului... Şi zâmbi pe su mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină şi binecuvântare. (Bunicul , de Barbu Delavrancea) 1.Delimiteaza, pe textul dat, fragmentele corespunzatoare. Formuleaza ideile principale ale fragmentelor marcate. 2. Indică prin săgeţi ce reprezintă fiecare secvenţă de mai jos: „Bunicul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.” „-Tată moşule, zise fata, de ce zboară păsările?” „Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; (…) 3. Completează reţeaua personajului-insusiri fizice si insusiri sufletesti. descriere povestire dialog

BUNICUL

4. Subliniază adjectivele din textul citit. 5. Scrie la numărul singular substantivele însoţite de adjective: ٠oameni gârboviţi ٠vremuri posomorâte ٠ ani grei -om ........................ -................................ -................................ ٠ feţe luminate ٠bătrâni binecuvântaţi ٠ flori scuturate -................................ -................................ -................................

6. Scrie, în căsuţe, semnele de punctuaţie corespunzătoare: Bătrânul o mângâie şi îi zise Bine să prinzi şi pentru tine să prinzi şi pentru ea Ţie două şi mie două nu e-aşa tată moşule Fireşte ţie două lui două şi mie una Vrei şi tu tată moşule întrebă băiatul cu mândrie Cum de nu mie un scatiu Ce fericiţi sunt 7. Alcătuieşte, pe spaţiile libere, o compunere cu titlul „Vara”. 8.Compune un bilet prin care sa transmiti unei verisoare invitatia de a mrge, impreuna cu voi, in excursie la Sinaia, la sfarsit de saptamana.

DATA ............................. PROBĂ DE EVALUARE

NUMELE .......................................

1. Citeşte textul : • Trăia odată o bătrânică. Ea era mică de statură şi tare cumsecade. Uneori, copiii o mai necăjeau. Chiar şi atunci, ea le surâdea cu bunătate. Câteodată le împărţea bomboane, gândindu-se la nepoţii săi. Toţi roiau atunci în jurul ei. • Într-o zi, ea se întorcea de la piaţă. Într-o mână ducea sacoşa, iar în cealaltă ţinea umbrela. Deodată, o surprinde o rafală de vânt. Neputincioasă, scapă totul pe jos. • De pe trotuarul de alături, câţiva copii priveau această scenă. Dintre ei se desprinde Victor. Cu iuţeală şi îndemânare, umple la loc plasa bătrânei. - Mulţumesc, dragul meu! Ce mă făceam fără tine? • La întoarcere, Ionel îl întreabă pe Victor: - Ei, te-a plătit bine bătrânica ? - Destul de bine. Mi-a zâmbit părinteşte. La aceste vorbe, Ionel se înroşi până în vârful urechilor. a) 1. 2. 3. 4. scrie ideile principale ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ...........................................................................................................................

b) povesteşte al treilea fragment 2. Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: straie = .......................... gândeşte = ......................... s-a iscat = .............................. ţinuturi = ...............................

3. Scrie câte două propoziţii cu înţelesurile cuvintelor: război frământă

4. Continuă dialogul: Este recreaţie. Copiii se joacă. Este mare larmă în curtea şcolii. Gelu s-a apropiat de Ionuţ. -- Vii mâine la ziua mea ? -- Cu mare plăcere, răspunse băiatul . 5.Dictare: Marcela s-a trezit devreme. Ea s-a gândit să meargă la bunici. Bunica sa avusese de curând un accident de maşină. Cum dumneaei era încă slăbită, fetiţa s-a hotărât să o ajute la gospodărie. Verişoara sa i-a cerut voie să i se alăture. Cum le văzură, bunicii s-au emoţionat. Numele si prenumele Data Şcoala Clasa Institutor :Galan Claudia

FIŞĂ DE EVALUARE- Limba şi literatura romǎnă 1.Citeşte versurile şi rezolvă cerinţele: ,,În fund ,pe cer albastru, în zona depărtată La răsărit , sub soare, un negru punct s-arată! E cocostârcul tainic, în lume călător, Al primăverii dulce, iubit prevestitor!” (V.Alecsandri-,,Oaspeţii primăverii”) a)Descoperiţi însuşirile cocostârcului şi legaţi-le de explicaţia potrivită: -,,un negru punct „ vestitorul primăverii -........................... misterios,singuratic -........................... venind dintr-o lungă călătorie -............................ cocostârcul apare ca un punct negru b)Bifaţi ce schimbări au loc în natură la venirea primăverii: -păsările pleacă -zilele se măresc -pomii înverzesc -înfloresc primele flori -vremea se răceşte -este ger -plouă des -păsările călătoare se întorc 2.Notaţi cuvintele cu sens opus: depărtata se înălţarepederăsărita sosia se-ncălzideasupralungvesel3.Găseşte câte trei însuşiri pentru următoarele substantive: casă............................. primăvară........................................................ flori.................................................. ploaie............................................................... pădure............................................... crini............................................................... 4.Alcătuieşte propoziţii cu pronumele personale :eu,tu,el, noi,voi,ei ,ele dumneavoastră , dumneata. 5.Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele:nu-l,n-o,nu-i şi căte un numeral. 6.Trece la plural verbele,păstrând persoana: cânt,citeşte,munceşti,scriu,alergi,visează,lucrezi,desenez,socoteşte.

7.Realizează o compunere cu titlul,,Primăvara” Introducere: Imagine de asamblu: Ce anotimp?Ce fel de primăvară?Atmosfera cum este? Cuprins: Ce vezi?Cum sunt copacii?(formă, culoare)Cum este pădurea?Ce se zăreşte pe cer? Cine soseşte şi unde se opreşte?Ce fac oamenii şi copii prin curţi şi grădini?Cum este cerul? Descrie.Foloseşte culorile calde în contrast cu cele reci pentru a scate în evidenţa acest anotimp! Încheiere: Ce sentimente încercăm?-linişte, tristeţe, bucurie, purificarea sufletului Impresia generală de : nemişcare, tăcere, calm , atmosferă luminoasă, gălăgie.

CONCURSUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ FAZA JUDEŢEANĂ CLASA A IV-A 15 MAI 2007 1. Alege varianta corecta prin subliniere: a) Răsfoiesc paginile cărţii recomandată/recomandate. b) Vorbesc unei cunoştinţe uitate/uitată. c) Florii acesteia/aceasta i s-au scuturat petalele. d) Fiecare dintre ei vor/va aştepta rezultatul concursului. e) Reuşita va fi acelui/a aceluia care va munci. 2. a) Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: strajă, cuviincios, inutil, soartă, devotament. b) Formulează enunţuri cu două cuvinte găsite la punctul a. 3. Rescrie corect următorul enunţ: Şti că vizitii noştri au avut altă dată cai cenuşi? 4. Analizează gramatical cuvintele din propoziţia: Pe doi puişori neastâmpăraţi i-a părăsit rândunica. 5. a) Realizează schema liniară a propoziţiei: Trandafirul cel înfocat şi viorelele se sfătuiau în două dimineţi de vară. b) Transformă propoziţia de la punctul 5a în propoziţie simplă. 6. Formuleză trei propoziţii în care substantivul „joc” să îndeplinească, pe rând, funcţia de: a) subiect; b) artibut; c) complement; 7,5p

11,5p

5p 16 p 10 p

10 p

7. Realizează o compunere despre o întâmplare fericită petrecută în familia/clasa ta. Foloseşte descrierea. 30 p

10 puncte se acordă din oficiu Punctaj maxim: 100 de puncte

• •

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

TEST DE EVALUARE OBIECTIVE: I 1 .Identificati figurile de stil in text cunoscut; I.2 Alcătuiţi un text pornind de la un citat ; I.3 Creaţi cinci expresii frumoase şi formulaţi enunţuri cu ele ; I.4 Realizaţi un desen care să redea ziua de 1 Iunie; 1.Citiţi textul şi găsiţi expresiile frumoase cu care să faceţi enunţuri :5p+5p O văpaie de trandafiri învăluie natura.În urcuşul lor grăbit ,miresmele şterg hotarele grădinilor înflorite,sub surâsul blând al soarelui.Culorile sunt vii ,iar totul e lumină.Nopţile s-au ascuns în pletele întunecate ale fetelor.Dimineaţa , streşinile plâng cu lacrimi de rouă, iar îngerii se roagă pentru fericirea noastră.Păsările se trezesc în patul lor de flori vrăjite,iar curcubeul se aruncă scânteind peste ape,formând pod, cântec şi culme de veselie.În natură,o vrajă nouă umple văzduhul nemărginit.Totul este minune,măreţie şi sărbătoare ! Expresii Ce sunt ?

2. Pornind de la citatul de mai jos realizaţi o compunere de o pagină prin care să argumentaţi că aveţi o copilărie fericită : 20P ,,Nu ştiu alţii cum sunt , adr eu când mă gândesc la casa părintească din Humuleşti …îmi saltă şi acum inima de bucurie.,, 10p Logica exprimării, claritatea textului , respectarea părţilor compunerii 10p originalitate , expresii frumoase. 3. Creaţi cinci expresii frumoase şi apoi realizaţi enunţuri cu ele : 10p 4. Realizaţi un desen care să redea ziua de 1 Iunie :. 10p 5. Identificati si numiti figurile de stil din strofa de mai jos. ,,Totu-i alb in jur cat vezi noi podoabe pomii-ncarca si viseaza sub zapezi satele-adormite, parca Doamna Iarna-n goana trece In calesti de vijelii Se turtesc pe geamul rece

Nasuri carne de copii ‘’ (,,Iarna’’ N. Labis) 6.Imagineaza-ti ca ai petrecut o vacanta de sapte zile intr-un loc exotic . Uimeste-ne cu imaginatia ta !(20 RANDURI)

NUMELE ŞI PRENUMELE……………………….DATA…………. CLASA :………………. PROBĂ DE EVALUARE LA LIMBA ŞI LITERATURAROMÂNĂ

Citeşte cu atenţie textul pentru a răspunde corect cerinţelor de mai jos: ,,La vreme de seară în preajma unei mănăstiri a poposit un drumeţ cu trăsurica lui.El poartă haine simple ca un tâgoveţ oarecare.Are un suman larg deasupra straielor.A deshămat căluţii şi ei pasc la marginea drumului. Deodată apare o caleaşcă bogată,cu patru cai.În ea era părintele stareţ,mare şi gras ca un morun.El strigă încruntat : -De ce paşti caii aici?Nu vezi că strică bunul mănăstirii?Vizitiu,dă-i câteva bice drumeţului obraznic! Deodată necunoscutul desface haina de deasupra,o aruncă şi rămâne strălucitor,în strai de domn.Era însuşi Cuza Vodă.’’ (după Mihail Sadoveanu, ,,Legenda lui Cuza) 1.Descoperiţi locul şi timpul desfăşurării întâmplării din text: locul…………………………………………………………… timpul…………………………………………………………. 2.Delimiteaza textul în fragmente logice şi scrie ideile principale desprinse din fragmentele delimitate,sub formă de enunţuri: 3.Scrie câte o însuşire a personajelor din text: 4.a)Găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele şi expresiile date : în vreme de seară…………………………….. a poposit……………………………………… târgoveţ………………………………………. straie…………………………………………. caleaşcă………………………….…………… b)Desparte în silabe cuvintele subliniate. c)Uneşte printr-o linie cuvintele cu sens opus: lin falnic,măreţ rar învolburat zgomotos adesea mândru tăcut 5.Extrage din text două verbe la timpul prezent şi două la timpul trecut.Scrie verbele extrase la timpul viitor: trecut :……………………… prezent :…………………….. viitor :…………………………………………………………… 6.Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul,,poartă,, să aibă sensuri diferite;Precizează-le la fiecare propoziţie. ………………………… 7.Completează spaţiile libere cu unul din cuvintele potrivite din dreapta propoziţiei: …..dus pe Ciobănilă la şcoală şi ….arătat tuturor. la/l-a

Copilul…..îndepărtat de familia ….şi….rătăcit. Elena….întrebat pe colegi dacă poate să…parte şi ea la discuţie. Tatăl….promis că ….cumpăra un televizor nou? Colegii…. ….adăpostit într-o cabană veche. Numai în banca ……vroia să stea. Victor era ….. cu …..Vasile.

sa/s-a ia/i-a Va/v-a Săi/să-i; sau/s-au Aceea/aceia neam/ne-am ;nea/ne-a

8.Analizează fiecare cuvânt din propoziţia următoare precizând mai întâi funcţia in propoziţie şi apoi partea de vorbire prin care este exprimat .Realizează schema propoziţiei. Copiii aşteaptă cu nerăbdare vacanţa mare. 9.Alcătuieşte o propoziţie după schema dată: S A P C A s a v s a ; S,P,A,C-părţi de propoziţie s,a,v-părţi de vorbire

PROBA DE EVALUARE ( 1) Limba şi literatura română Clasa a IV-a I.1. Citeşte cu atenţie textul ca să poţi rezolva cerinţele:

“Mai merse băietul cât merse şi sosi la un lac mare, iar la marginea lacului văzu un peşte zbătându-se pe uscat. I se făcu milă de biata fiinţă, în care abia mai rămăsese un pic de suflare; luă dar peştele şi-l aruncă în lac. Peştele ăsta era chiar împăratul peştilor, cu solzii de petre scumpe şi cu aripile de aur. El dete o raită prin lac, răsuflă de câteva ori, ca să-şi întrame puterile, apoi se întoarse la băiet şi grăi: Oriunde te-i duce, norocul să-ţi fie tovarăş de drum! Ia scoate-mi, te rog, un solz de sub aripa cea dreaptăşi-l păstrează bine, fiindcă mai ştii de ce folos ţi-ar putea fi, şi când vei avea trebuinţă de mine, scutură solzul şi am să viu la tine, oriunde te-ai găsi cât ţin apele de pe faţa pământului.”Ioan Slavici –“Băiet Sărac” a) b) c) d) Formulează ideea principală a fragmentului de mai sus. Scrie o întrebare referitoare la una din faptele prezentate în text. Găseşte un titlu potrivit fragmentului. Subliniază proverbul care se potriveşte textului:

Bine faci, bine găseşti. Nu da binelui cu piciorul, că pe urmă îi duci dorul. Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Scrie formele literare ale umătoarelor cuvinte băiet - ……………… petre - ……………… dete - ……………… am să viu - ………….. să – şi întrame - …………….. f) Ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele: împăratul - ………………. răsuflă - …………… la tine -…………….. ( lac) mare - …………. e)

g) h) i) j)

Subliniază verbele din primul enunţ şi trece-le la timpul prezent, respectând persoana şi numărul.Transcrie noua formă. Selectează verbele din cuvintele următoare: luă, apele, solzul, mare, biata, păstrează, faţa, scutură, resuflare, un pic, se întoarse. Cu trei din verbele identificate la exerciţiul anterior, alcătuieşte câte o propoziţie cu Transformă cuvântul răsuflare în verb. Desparte în silabe verbul format. Formulează un enunţ cu acest verb la persoana I, numărul plural, timpul viitor. Ce înţelegi când se spune despre un om “ că se zbate ca peştele pe uscat” ? fiecare.

k)

CONCURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ CLASA A-IV-A FAZA LOCALĂ 21 aprilie 2007 PITEŞTI I.
Citiţi propoziţia şi rezolvaţi următoarele cerinţe: „În nemărginita tăcere a codrului, căprioara este aşezată lângă iedul ei mic şi plăpând”. a) b) c) Analizaţi sintactic şi morfologic părţile principale de propoziţie. Scrieţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: nemărginita, tăcere, codru, plăpând, mic. Transformaţi substantivul „tăcere” în: • adjectiv, genul feminin, numărul plural; • verb, pers. a III a, nr. singular, timp viitor. d) Indicaţi pronumele personal întâlnit în propoziţie; scrieţi persoana, numărul şi genul acestuia. Înlocuiţi-l cu: -pronume personal de politeţe; -altă formă a pronumelui personal.

II. III. IV.

Scrieţi patru enunţuri în care verbul „a apuca” să aibă înţelesuri diferite. Alcătuiţi câte două propoziţii cu fiecare din cuvintele „rod, vin” în care acestea să fie părţi de vorbire diferite. Realizaţi o compunere de aproximativ 20-30 de rânduri cu titlul „Povestea ghiocelului”.

PARTEA I :(40 de puncte) • Realizează o compunere liberă cu tema „Ghiocelul” • În cadrul compunerii este necesar să introduci descrierea ghiocelului,dar şi un scurt dialog. • Lucrarea ta nu trebuie să depăşească 20 de rânduri. PARTEA a II a:(50 de puncte) 1. Desparte în silabe cuvintele:tigru,vâslă,jertfă,ianuarie,dreptunghiular,binoclu, niciodată,vârstnic,accident,despre. 2. Corectează,prin rescriere,greşelile din textul:

„Aceiaşi persoană,asupra căruia s-au găsit acte false,spunea că preţul ouălelor din import s-a scumpit foarte mult în ultima vreme.” 3. Găseşte câte un antonim şi câte un sinonim pentru cuvintele:prieten,necesar,a sui,adevărat. 4. Pune semnele de punctuaţie în propoziţia: „N-ai găsit Alina cartea recomandată” 5.Rescrie propoziţia:”Fiul vecinului se întorcea din codrul întunecos”,trecând toate substantivele la numărul plural şi făcând acordul. 6.Spuneţi funcţia pe care o îndeplinesc cuvintele subliniate: a)Hotărârea celor doi e dicisivă. b)Cei doi merg la spectacol. c)Cartea este pentru cei doi. d)Aştept pe cei doi. 7.Alcătuiţi o propoziţie în care verbul „a cânta”să îndeplinească funcţia de complement. 8.Numeşte părţile de propoziţie din enunţul:”Frumoşii ochi ai mamei sunt albaştri ca cerul.” Timpul de lucru: 2 ore Se acordă 10 puncte din oficiu.

PROBĂ DE EVALUARE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
clasa a IV-a, 5 iunie 2007
Citeşte cu atenţie textul dat: „ Căţelul intră şi el în scorbură pe fereastră şi se ghemui lângă copilă. Lizuca începu iar a vorbi încet: - Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii. Ştii de ce mă tem eu? - De ce te temi? - De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău. - N-are decât să vie, mormăi cu dispreţ Patrocle; am eu ac de cojocul lui! Chiar în clipa aceea, Lizuca dădu un ţipăt. O umbră răsărise într-o dâră de raze, ţipând către scorbură. Din când în când se oprea, se înălţa şi mişca două coarne lungi şi drepte.” (M. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) PARTEA I - 20 puncte Scrie povestirea textului, având în vedere: - formularea de enunţuri scurte, clare, precise; - 7 p - respectarea ordinii desfăşurării întâmplărilor; - 5 p - respectarea regulilor de ortografie – 3 p, de punctuaţie – 2 p, de încadrare în pagină – 3 p. PARTEA A II-A - 30 puncte 1. Transcrie două expresii frumoase folosite de autor în text. – 1 p 2. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul „ac” să aibă alt înţeles decât cel din text. – 1 p 3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus cuvintelor următoare: ne temem, intră, rău, se oprea. - 4 p 4. Scrie câte un cuvânt cu acelaşi înţeles pentru: copilă, a vorbi, ţipăt, clipă.- 4 p 5. Precizează ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele subliniate din textul dat. – 1 p 6. Analizaţi cuvintele din propoziţia următoare şi faceţi schema liniară. – 10 p Lizuca intră în pădurea întunecată. 7. Scrie trei enunţuri în care substantivul „căţel” să aibă rol de subiect, atribut, complement. – 3 p 8. Desparte în silabe cuvintele: scorbură, dispreţ, ţipăt, lungi. – 2 p 9. Alcătuieşte patru enunţuri în care să foloseşti cuvintele: nai/n-ai, sa/s-a. – 4 p

Vei obţine punctajul acordat dacă vei răspunde corect la fiecare cerinţă: conţinut – 25 p, ortografie – 3 p, punctuaţie – 2 p. PARTEA A III-A - 20 puncte Te numeşti Ion/Ioana. Redactează, pe o pagină distinctă a foii de testare, o scrisoare de 8-10 rânduri, adresată bunicii, în care să îi povesteşti cum ai petrecut ziua ta de naştere. Vei obţine punctajul maxim acordat dacă: - vei respecta părţile unei scrisori; - 5 p - îţi vei exprima ideile logic, corect, folosind un vocabular adecvat, în spaţiul acordat; - 10 p - vei scrie corect, lizibil; - 2 p - vei respecta regulile de ortografie şi de punctuaţie; 3 p NOTĂ: Elevii vor scrie pe foaia de testare doar răspunsurile. Timp de lucru: 90 minute. Se acordă 30 puncte din oficiu.

TEST Se dă textul: Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară deodată umbra iar iepuraşul împietri de groază; chiar lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli până jos… se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi… să nu-şi mai vadă umbra! ( Emil Gârleanu, Fricosul) Cerinţe: 1. Fragmentul de mai sus este: a) o naraţiune; b) o descriere; c) un dialog; 2. Extrage din text două comparaţii: ………………………………………… …………………………………………….. 3. Explică în 2-3 rânduri rolul acestor comparaţii: …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………. 4. Precizează care dintre caracteristicile de mai jos sunt specifice textului dat: a) aglomerare de verbe; b) cuvinte cu formă populară; c) cuvinte cu sens necunoscut; 5. Acţiunile iepurelui sunt redate prin: a) relatarea autorului; b) dialog; 6. Frica iepurelui este marcată în text prin cuvinte şi expresii: a)…………………………………. b)…………………………………….. c)…………………………………. d)…………………………………….. e)…………………………………. f)…………………………………….. 7. Găseşte în text 2 cuvinte cu acelaşi sens; Alcătuieşte propoziţii cu ele:

………………………… …………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… 8. Scoate din text 5 verbe la acelaşi timp; precizează timpul; ……………………………… ……………………………. ………………………………… ……………………………… …………………………….. 9. Cuvintele stuhărie şi zbughi sunt folosite: a) cu formă literară; b) sunt cuvinte populare; 10. Explică titlul povestirii:

TEST LIMBA ROMÂNĂ (Subiect propus pentru concursuri) 1. Scrie trei cuvinte care să cuprindă : a) „ cc ” _________________________________________________ b) „ ee ” _________________________________________________ c) „ nn ” _________________________________________________ 2. Care dintre următoarele cuvinte au acelaşi înţeles cu dorinţă, aspiraţie, vis ? a) loialitate b) năzuinţă c) credinţă 4. Cum este corect? a) O mulţime de oameni plecau la gară. b) O mulţime de oameni pleca la gară. 5. În propoziţia „ Tricoul lui Gigel a intrat la apă ” cuvintele subliniate se pot înlocui cu : a) s-a udat; b) s-a scurtat c) s-a murdărit 6. Indică enunţul în care cuvântul subliniat este, ca parte de vorbire, adjectiv. a) Înţeleptul a rămas pe gânduri. b) Înţeleptul om a aflat soluţia. c) Bătrânul i-a răspuns sfătos. d) Omul sfătos este înţelept. e) Dacă vii azi, vom juca volei. f) A ruginit frunza din vii. g) Florile au culori vii. 7. Bifează propoziţia scrisă corect. a) Ai învăţat aţi spune părerile proprii? b) A-i învăţat a-ţi spune părerile proprii? c) Ai învăţat a-ţi spune părerile proprii? 8. În care propoziţie pronumele personal este la persoana I singular? a) Chemaţi-ne aici chiar acum. b) Unde-l duci şi pe dânsul? c) Eu îmi pregătesc zilnic temele. 9.Se dă propoziţia : „ Casa vecinilor era goală”.Încercuieşte schema corectă.

S A P s s v+adj 10. Taie forma incorectă. m-ai strigat ma-i strigat i-ai dat ia-i dat dă-mi o carte dămi o carte va pleca v-a pleca am crezuto am crezut-o tu ştii poezia tu şti poezia vino cu noi vin-o cu noi

a)

b) S

A P

C s s

v

adj

mi-a spus i-aţi luat vi-i sete iar da daţi-i caietul să fii cuminte ţii la mine

m-ia spus ia-ţi luat v-ii sete i-ar da daţii caietul să fi cuminte ţi la mine

11. Alcătuieşte cât mai multe sensuri folosind verbul „ a lua”. Ex. : „a lua seama” 12. Construieşte enunţuri în care cuvintele de mai jos să fie: verb____________________________________________ a) care subst.___________________________________________ adj. __________________________________________ b) nouă pron. _______________________________________ numeral________________________________________

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
1. Scrie , din memorie , prima strofǎ din poezia “ Ce-ţi doresc eu ţie , dulce Ro- mânie!”, de Mihai Eminescu. ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ... 2. Se dǎ textul: „Poporul român îi este recunoscǎtor pentru neobosita sa activitate pe tǎrâmul medicinei şi , în semn de preţuire , astǎzi , un mare spital din Bucureşti îi poartǎ numele .” a) La ce personalitate face referire fragmentul ? ............................................................................................................................................................ ............................................................................................ b) Pornind de la cuvântrul „învǎţat”, scrieţi alte cuvinte înrudite cu el. ............................................................................................................................................................ ............................................................................................ 3. Alcǎtuieşte câte un enunţ cu ajutorul cuvintelor date: a) va ......................................................................................................... b) v-a şi va ......................................................................................................... 4. Gǎsiţi sinonime cuvintelor: molcom baghetǎ .................................................. ..................................................

trufaş

..................................................

5. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos.Transformǎ în vorbire indirectǎ, vorbirea directǎ. „Bǎtrâna întrebǎ, clǎtinând din cap: - Aşa-i cǎ te duci la bunicuţa? Lizuca o privi uimitǎ.Apoi zâmbi: - Aşa-i cǎ mata eşti Sfânta Miercuri? vorbi ea fericitǎ. Unde ţi-i cǎţeluşa cea cu dinţi de fier şi mǎsele de oţel ? - Am lǎsat-o acasǎ, ca sǎ-mi pǎzeascǎ gospodǎria.” ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................. 6. Analizeazǎ pǎrţile de vorbire din enunţul urmǎtor, apoi alcǎtuieşte schema pro- poziţiei.

Gerul aspru strânge în braţe întinsa luncǎ.

TESTARE FINALĂ LA LIMBA ROMÂNĂ

clasa a IV-a
Citeşte textul:
„Nici nu-şi sfârşi ploaia cuvintele ei fermecate şi bune, că pe pervazul ferestrei poposi o rândunică.

- Am ajuns, spuse rândunica, ce bine că am ajuns acasă… Sunt obosită. Dar sunt nespus de fericită … - Spune-mi o poveste, dragă rândunică! - Acum am multă treabă de făcut. Trebuie să curăţ, să spăl, să schimb aşternutul, să lipesc crăpăturile casei şi când isprăvesc ne ţinem de poveşti. Dar tu ce faci, Marina? - Eu? Nimic. Stau degeaba şi mă plictisesc. - Bine-ar fi să mă ajuţi. Să-mi faci un covoraş numai cât palma ta. Ai ac şi aţă? - Am şi o bucăţică de pânză numai potrivită pentru casa ta. Şi se apucă repede de lucru.” (Călin Gruia – O întâmplare deosebită) Cerinţe: 1. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. (1.50 puncte) 2. Formulează ideea principală a întregului fragment. (0.50 puncte) 3. Desparte în silabe cuvintele: trebuie, isprăvesc, deodată, ploaie, schimb. (0.50 puncte) 4. alcătuieşte noi enunţuri folosind expresiile: undă străvezie, ramuri pletoase. (0.50 puncte) 5. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: bune, obosită, a poposi, repede, potrivită. (0.50 puncte) 6. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru: a isprăvi, fericită, fermecate, poveste, a spune. (0.50 puncte) 7. Alcătuieşte 2 propoziţii în care cuvântul poartă să aibă înţelesuri diferite. (0.50 puncte)

8. Transformă propoziţia dezvoltată „… pe pervazul ferestrei poposi o rândunică.” în propoziţie simplă. (0.50 puncte) 9. Fă schema liniară a propoziţiei: (1punct) El dădu copilului două pere zemoase. 10.Alcătuieşte o propoziţie după următoarea schemă: (1punct)

S

A

P

C.

s adj v s 11. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din text. (2 puncte)

Test de evaluare la limbă şi comunicare, la sfârşitul clasei a IV-a
I. Se dă textul : „ Petrişor era ciobănăşul satului. El pornea dimineaţa cu oiţele sătenilor spre pajiştile bogate. Le îngrijea cu drag, le cânta şi seara cobora cu ele la casele oamenilor. Într-o zi , pe când îşi veghe mioarele, îi apăru înainte un bătrânel: - Băiete, te-am văzut cu câtă dragoste îţi turma şi vreau să te răsplătesc. - Dar cine eşti tu? - Eu sunt Duhul Pădurilor şi stăpânesc aceste locuri. Vino cu mine să-ţi alegi un dar! Petrişor intră într-o peşteră plină de bogăţii : pietre preţioase, bijuterii, monede de aur. Într-un colţ zări trei fluieraşe. Se duse bucuros spre ele, îl alese pe cel făcut dintr-o crenguţă de alun şi le lăsă acolo pe cele cu diamante bătute pe ele.” Cerinţe: 1. Care este ideea principală a textului? 2. Povestiţi dialogul dint textul de mai sus. 3. Precizaţi şi argumentaţi trei însuşiri ale personajului principal. 4. Faceţi schema liniară a celei de a doua propoziţii din text. 5. Analizaţi cuvintele subliniate. 6. Alcătuiţi două propoziţii în care substantivul „Petrişor” să aibă alte funcţii decât în text. II. Tăiaţi forma greşită:

„Pe malul lacului se zăreau doi copii/copiii care se jucau/juca. Lângă iei/ei se afla şi un câine. Aceasta ia/i-a rupt tricoul unuia dintre micuţi. Stăpânul la/l-a certat şi apoi sau/s-au dus către cabană. Cel/ce-l deal/de-al doilea copil s-a /sa întristat şi a rugat-o pe mama sa/s-a să-i/ săi cumpere şi lui un câine.” III. Alcătuiţi o propoziţie după schema: S PV C A

pron. IV. V.

verb

subst.

adj.

Alcătuiţi o scrisoare adresată unui prieten în care să povestiţi o zi petrecută la bunici. Pornind de la enunţul de mai jos, realizaţi continuarea basmului în 10-15 rânduri. Alegeţi un titlu potrivit. „A fost odată ca niciodată, un împărat foarte puternic. Împăratul acesta avea..........................”

Probă de evaluare iniţială Clasa a V-a Limba şi literatura română Septembrie 2008
„Dar când s-a apropiat Mihai de el, în loc să lovească furios, călăul a înlemnit. Căci banul Mihai era un bărbat înalt, vânjos, drept, mândru, frumos, cu barba tunsă scurt, cu ochi care răspândeau bunătate şi lumină, dar împroşcau şi mânie în momentele de primejdie. După clipe de încremenire, călăul a început să tremure. Şi cât era el de groaznic şi de puternic, deodată s-a simţit slab şi nevolnic. În loc să-i strige ca de obicei să pună gâtul pe butuc ca să-l taie, a suspinat cuprins de milă amestecată cu spaimă: - Nu pot! Nu pot ucide un bărbat falnic şi frumos ca acesta. A aruncat securea şi a fugit.” (Dumitru Almaş Povestiri istorice) 1. Dictare 10 p [0, 50 x 4 = 2 p – respectarea alineatului; 0, 50 x 4 = 2 p – scrierea corectă a ortogramelor; 3, 40 p – folosirea corectă a semnelor de punctuaţie (ghilimele – 0, 20 x 2 = 0, 40 p , virgule (0, 20 x 12 = 2, 40 p), două puncte (0, 20 p), linia de dialog (0, 20 p), semnul exclamării (0, 20 p); 3, 60 p – lizibilitate, aspect îngrijit. ] 2. Formulează două întrebări ale căror răspunsuri să se găsească în textul dat. (2 x 2 = 4 p) 3. Formulează ideea principală a textului. (2 p) 4. Selectează din text: (0, 50 x 12= 6 p) - patru substantive comune - trei verbe - trei adjective - un pronume personal - un substantiv propriu 5. Scrie cuvinte cu acelaşi sens pentru: (2 x 4 = 8 p) vânjos - ........................................ primejdie: ................................................ spaimă - ...................................... a suspina: .................................................... 6. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: (2 x 4 = 8 p) drept - .......................................... a începe - ................................................

bunătate - ...................................

furios:- ...................................................

7. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite: (3 x 2 = 6 p) 8. Analizează cuvintele enunţului următor ca părţi de vorbire şi ca părţi de propoziţie: Ea a văzut peisaje minunate. (2 x 8 = 16 p) 9. Transformă propoziţia de la punctul anterior în propoziţie simplă: ( 4 p) 10. Formulează câte o propoziţie în care cuvântul şcoală să aibă rol de: (2 x 3 = 6 p) - parte principală de propoziţie: - parte secundară de propoziţie 11. Continuaţi în 8- 10 rânduri fragmenul reprodus mai sus, folosind propria imaginaţie . (20 p) Se va penaliza cu 0, 20 puncte orice fel de greşeală gramaticală şi de exprimare.

Din oficiu: 10 puncte Total: 100 de puncte

Probă de evaluare iniţială

Numele: Prenumele: Clasa: Profesor:

Limba şi literatura română Clasa a V-a - Septembrie 2008 1. Dictare (20 p)

2. Formulează două întrebări ale căror răspunsuri să se găsească în textul dat. (4 p) _______________________________________________________________________ -______________________________________________________________________ 3. Formulează ideea principală a textului. (2 p) _______________________________________________________________________ 4. Selectează din text: (6 p) - patru substantive comune: _______________________________________ trei verbe: ___________________________________________________ trei adjective: __________________________________________________ un pronume personal: ___________________________________________ un substantiv propriu: ____________________________________________

5. Scrie cuvinte cu acelaşi sens pentru: (8 p) vânjos - ........................................ spaimă - ...................................... 6. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: (8 p) drept - ..............................................

primejdie: ................................................... a suspina: ....................................................

a începe - ................................................

bunătate - .......................................

furios:- ...................................................

7. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite: (6 p) ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. 8. Analizează cuvintele enunţului următor ca părţi de vorbire şi ca părţi de propoziţie: Ea a văzut peisaje minunate. (16 p) ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... 9. Transformă propoziţia de la punctul anterior în propoziţie simplă: ( 4 p) ...................................................................................................................................... 10. Formulează câte o propoziţie în care cuvântul şcoală să aibă rol de: (6 p) - parte principală de propoziţie: ............................................................................................................................. parte secundară de propoziţie .............................................................................................................................. 11. Continuaţi în 8- 10 rânduri fragmenul reprodus mai sus, folosind propria imaginaţie . (20 p) Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Din oficiu: 10 puncte Total: 100 de puncte

Numele elevului/elevei Test de evaluare finală Limba română cl. a IV-a 1) Dictare 22 puncte

Data

2) Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: onoare, generos, deviză, Luchi. 10 puncte 3) Găseşte cuvinte cu sens opus (antonime) pentru cuvintele: 4 puncte ordine _________________; late __________________; corect _________________; povestit ________________; 4) Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele din următoarele propoziţii: Bunica citeşte poveşti interesante nepoţilor. Pe aleile parcului noi ne plimbăm. Soseşte curând vacanţa mare. 6 puncte

5) Analizează gramatical (sintactic şi morgologic) toate cuvintele din propoziţiile date: 18 puncte a) Învaţă două poezii scurte Marcel? b) Noi l-am întâlnit la concursul de matematică. ] 6) Alcătuieşte o propoziţie după schema dată: S + S + P + C + A p. + s.p. + v . + s.c. + a 10 puncte

7) Realizează o compunere de maximum 15 rânduri cu titlul: „Iepurele şi vulpea”

20 puncte din oficiu: 10 puncte

Textul dictării „Şi tot rătăcind ei în întuneric, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat şi abia au îndrăznit să bată cu toiagul în poartă. Câini mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc: - Cine bate? - Oameni buni! Omul, potolind câinii, i-a poftit în casă, unde nevasta şi copiii se treziră din somn. Bărbatul a început să dea porunci, dar cu blândeţe: - Mario, ia mai pune câteva vreascuri pe foc! Tudore, dă fuga la fântână după o doniţă de apă proaspătă! Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte!...” (Geo Bogza, Basm)

Test de evaluare „ Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului, în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă stătea într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei: „Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca sângele şi cu părul negru ca abanosul.” 1. Citiţi cu atenţie textul şi observaţi atmosfera de calm a peisajului de iarnă. Spuneţi ce stare sufletească vă trezeşte vouă descrierea aceasta. 2. Înlocuiţi adjectivul din construcţia „înaltul nemărginit al cerului” cu altul cu acelaşi înţeles. 3. Transcrieţi imaginile poetice folosite pentru realizarea portretului copilului pe care şi-l doreşte împărăteasa.

4. Selectaţi adjectivele cu ajutorul cărora au fost create aceste imagini şi indicaţi substantivele pe care le determină. 5. Realizaţi şi voi imagini asemănătoare cu ajutorul aceloraşi adjective şi construiţi enunţuri cu ele. 6. Ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele subliniate în construcţiile: „roşul sângelui” şi „albul zăpeii”? 7. Alcătuiţi un enunţ în care verbul „a cerne” să aibă alt înţeles decât cel din text. 8. Puneţi, într-o propoziţie, şi alte adjective pe lângă substantivul „fulgi”, pentru a realiza o imagine poetică. 9. Scoateţi două pronume din text şi analizaţi-le.

TEST DE EVALUARE Limba română clasa a IV-a

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: • „o” este pronume în: a) N-a ajutat-o la teme. b) L-a anunţat o singură dată. • Enunţul scris greşit este: a) Să scrii cu atenţie! b) Vreau să şti adevărul! c) Să nu fi obraznic! • Schema propoziţiei „Adie prin livadă un vânt de primăvară” , este: a) P + S + A + C b) P + C + S + A c) P + C + C + S 2. Stabileşte funcţia în fiecare propoziţie a cuvântului „poartă” şi analizează-l morfologic. a) Ionela poartă o bluză albastră.

b) O poartă de metal rezistă mulţi ani. c) La poartă a venit un copilaş plăpând. d) Am pierdut cheia de la poartă. 3. Analizaţi şi realizaţi schema propoziţiei: „Toamna, gospodarii culeg din livezi fructe dulci.” 4. Alcătuieşte o propoziţie după următoarea schemă: S A P C A s adj vb s adj

TEST DE EVALUARE FINALĂ 1.Completaţi versurile din poezia “Sfatul degetelor” de Elena Farago: “Spune degetul cel…………. Către arătător, Spune degetul………mare: -N-am fărâmă de…………. ………….arătător!” 2.Alege forma corectă: -N-ai /Nai ceut nimic de acasă.Mama avea un n-ai/nai pe care să ţi-l/ţil dea . -Eu n-am/nam nevoie de nai/n-ai . Am pe cineva , neam/ne-am cu mine care mi-a /mia promis că mi-l/mil dă. 3. Se dă textul: “-Am rătăcit prin pustiu şi n-am găsit loc de dormit peste noapte , zise Petru. - Mergi cu Dumnezeu, eu n-am loc să-ţi dau, îi răspunse Sfânta Vinere.” „Zâna Zorilor”, Ioan Slavici a)Analizaţi cuvintele subliniate …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………

b)Precizaţi forma pronumelui “ ţi “ ………………………………….. c)Continuaţi analiza: Mergi= verb………………….,timp………………,persoana………,nr………. 4. Formulează ideea principală pentru următorul fragment: „ Răţuşca a ajuns din urmă lebedele într-o grădină . Acestea , când au văzut-o , s-au îndreptat spre ea şi au mângâiat-o cu pliscurile . Un copil a strigat: Asta care a venit acum e cea mai frumoasă! Lebedele cele bătrâne se plecau în faţa ei. Pasărea , după atâtea necazuri , se putea bucura acum şi mai mult de fericirea ei.” …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 5.Alcătuieşte propoziţii în care substantivul „puiul” să îndeplinească pe rând funcţia de : a.subiect :…………………………………………………………………………………. b.atribut :……………………………………………………………………………………. 6. Alcătuieşte un text de 6-12 enunţuri pe baza planului dat mai jos . Scrieţi titlul potrivit textului alcătuit . a. Răţuşca cea urâtă , alungată de toţi , a ajuns singură în pădure. b. Un vânător o găseşte pe jumătate îngheţată . c. Copiii vânătorului îngrijesc răţuşca până la primăvară. d. Transformată într-o lebădă frumoasă , pasărea îşi întâlneşte familia. Data……………………….. Nume…………………………..

Test final de clasa a IV-a
1. Citiţi textul de mai jos şi povestiţi-l : ,, O prepeliţă îşi avea cuibul într-un lan de ovăz , împreună cu puişorii ei . Odată , seara , când s-a întors cu hrană pentru pui , unul dintre ei i-a spus: - E rău de noi , măiculiţă ! L-am auzit astăzi pe stăpânul acestui lan zicându-i feciorului său : ,,Ovăzul s-a pârguit şi trebuie cosit. Du-te , fiule , la vecini şi prieteni şi spune-le că îi rog să vină la coasă ! “ - Nu îţi fie teamă , copile ! Ovăzul n-o să fie secerat atât de repede . “ ( Lev N.Tolstoi - ,, Prepeliţa şi puii ei “ ) 2. Găseşte cuvinte cu sens asemanător pentru cuvintele : colb – …………………… mâhnit – …………………… fidelitate – ………………….. 3. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru cuvintele : a cumpăra – …………………… luminos - ……………………..

înalt – …………………………. 4. 5. 6. Alcătuieşte enunţuri care să conţină ortogramele : v-a , n-aţi , ce-l Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul ,, copil “ să fie pe rând subiect , atribut, complement . Analizaţi părţile de propoziţie din următorul enunţ , apoi alcătuiţi schema. Pe scenă doi copii talentaţi cântă la vioară . 7. Alcătuiţi o propoziţie după următoarea schemă : S subst. A adj. P verb C subst. A subst.

PROBĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ CLASA A VI-A Citeşte cu atenţie textul dat pentru a putea rezolva cerinţele de mai jos: „S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare sa împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia puternic, umed: o ameţea.” (Emil Gârleanu Frunza) 1. (6 p) Despărţiţi în silabe cuvintele: primăvară, atingeri, albastrul. 2. (6 p) Identificaţi, din text, două cuvinte ce conţin diftongi şi unul ce conţine hiat. Subliniaţi-i. 3. (6 p) Daţi exemple de trei termeni din familia lexicală a cuvântului mugur. 4. (6 p) Precizaţi partea de vorbire prin care sunt exprimate cuvintele subliniate: „Ziua întâi i s-a părut scurtă”

5.

(6 p) Aflaţi cazul cuvântului mugur din prima frază a textului şi daţi exemple de alte două enunţuri în care cuvântul să se afle în două cazuri diferite. Precizaţi-le. 6. (6 p) Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniae: Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia puternic, umed: o ameţea. 7. (6 p) Identificaţi modul de expunere folosit în text. 8. (6 p) Transcrieţi din primul fragment trei figuri de stil diferite şi precizaţi-le. 9. (6 p) Dă un titlu potrivit şi expresiv primului fragment. 10. (6 p) Numeşte elementul descris în enunţul subliniat, transcriind termenul sau grupul de termeni prin care este descris. 11. (30 p) Contiună în 12-15 rânduri textul reprodus mai sus, imaginându-ţi viaţa frunzei în anotimpul toamna. Folosiţi figurile de stil învăţate: comparaţii, epitete, personificări, repetiţii, enumeraţii. Subliniaţi-le. Punctaj total: 100 de puncte Din oficiu: 10 puncte Toate subiectele sunt obligatorii!!

TEST DE EVALUARE
1. Scrie patru versuri din creatia lui Mihai Eminescu. 2. Gasiti cuvinte cu sens opus celor date: posomorat – urias – bun – 3. a se lumina – a se rari –

Gasiti cuvinte cu inteles asemanator celor date: tainic – nobil – negura – a deslusi – a fagadui –

4. Precizati fiecare din sensurile verbului „a mistui”: a) Se mistuie in desisul codrului. b) Flacara se mistuie incet in vatra. c) Sarpele mistuie prada. d) Isi mistuie timpul fara rost. 5. Alcatuiti enunturi in care cuvantul „poveste” sa indeplineasca pe rand functia de: a) subiect

b) complement c) atribut 6. Formulati enunturi in care sa folositi cuvintele: mai, m-ai, nul, nu-l, va, v-a, cel, ce-l. 7. Se da propozitia: „Raul Siret curgea cu un vajait manios, inecat in glasul vantului.” Cerinte: a) transforma propozitia data in propozitie simpla; b) fa schema propozitiei; c) analizeaza cuvintele subliniate. 8. Alcatuiti propozitii dupa schemele: a) S A P C A ↓ ↓ ↓ ↓ ↓ s a v s a b) P A A C ↓ ↓ ↓ ↓ v a a s

TEST DE EVALUARE 1. Citeste cu atentie, apoi transcrie textul, rezolvand urmatoarele sarcini: a) Aranjati textul in pagina. b) Puneti semnele de punctuatie corespunzatoare. c) Folositi forma corecta a cuvintelor scrise gresit in text.

Nicaieri ca la noi De ce ai batut cuie in usa Tu leai batut zice tatal Eu Da Nai facut tu rele duium cutare si cutare nu mai tin minte cate fara numar Facut recunoscu fiul De fiecare fapta rea am infipt un cui Priveste asta esti vorbi tatal posomoranduse Nui suparare cuiele se pot scoate eu voi fi acela promise fiul Poate facand tot atatea fapte bune spuse tatal sisi vazu de propriile griji Cuiele dupa pop simion …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… 2. Povesteste continutul textului de mai sus si gaseste-i un final potrivit. …………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… 3. Aranjeaza in tabel cuvintele subliniate din text. substantiv adjectiv pronume verb

4. Transforma urmatoarea propozitie in propozitie simpla: „Cantareata luminii si-a muncii isi tremura melodia in cerul inalt.” …………………………………………………………………………… 5. Scrie cuvinte cu acelasi sens: posomoratinfipt6. Scrie cuvinte cu sens opus: desteptaretrezitpromisiunegrijiadevarprietenos-

7. Alcatuieste enunturi folosind urmatoarele cuvinte: sa, s-a, ia, i-a, nea, ne-a. ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................... 8.Scrie o compunere de cel mult 15 randuri cu titlu: „Prietenul meu/Prietena mea”.
PROFESOR: ŞCOALA CU CLASELE I – VIII NR.

EVALUARE PREDICTIVĂ
AN ŞCOLAR 2008 - 2009

Clasa: a V-a Disciplina : Limba si literatura română Data: septembrie Timp de lucru: 50 minute Conţinutul evaluării: Evaluarea selectivă a cunoştinţelor însuşite în clasa a IV-a.
Obiective operaţionale:
O1 – să scrie corect, după dictare, cuvinte şi propoziţii respectând normele de punctuaţie şi ortografie; O2 – să desprindă informaţii de detaliu din textul dat; O3 – să opereze corect cu noţiunile fundamentale dobândite în clasele primare: noţiuni de fonetică, morfosintaxă, punctuaţie; O4 – să identifice corect sinonime sau antonime pentru cuvinte date; O5 - să redacteze enunţuri corecte cu părţi de vorbire studiate.

PUNCTAJ 2 puncte

1 punct

SARCINI DE LUCRU I. Scrie după dictare textul următor: „Şi duduia Lizuca nu-i numără; şi ştia că sunt şapte prichindei. Şi veneau încet către ea prin dumbrava fermecată, printre candelele licuricilor şi parcă ei singuri străluceau de lumină. În frunte păşeau un bătrânel şi o bătrânică, cu pletele albe şi cu obrazuri rumene, îmbrăcaţi în straie de muşchi. după ei, patru prichindei cu bărbi cărunte purtau un pătuţ împodobit cu cicori şi sulfină. Şi pe pătuţul acela, pe un tronişor de piatră sta o domniţă mai mititică decât toţi şi bălaie ca grâul. Avea pe cap o cunună de maci sălbatici şi era îmbrăcată într-o haină lungă de culoarea pietrei de rubin.” Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată” II. Completează enunţurile următoare: 1. Aventura povestită se petrece în……………………. 2. Personajele care participă la întâmplare sunt………………….. III. Răspunde la următoarea întrebare: Cine stă pe tronişorul de piatră? IV. Transcrie din text: a) un substantiv comun; b) un substantiv propriu; c) un adjectiv la numărul singular; d) un verb la persoana a III-a, singular; e) un pronume personal la persoana a III-a singular: V. Transcrie din text o propoziţie simplă. VI. Scrie pentru fiecare din cuvintele următoare un alt cuvânt care să aibă acelaşi înţeles: Straie Cunună VII. Scrie pentru fiecare din cuvintele următoare un alt cuvânt care să aibă înţeles opus: Bătrân Zgomot VIII. Alcătuieşte o propoziţie în care să foloseşti un numeral şi subliniază-l.

0,50 puncte 2,50 puncte

0,50puncte 1punct

1 punct 0,50 puncte

+1 punct din oficiu =10 puncte

EVALUARE PREDICTIVĂ
• Citeşte cu atenţie textul următor: Deşi tata era un bărbat înalt, spătos, cu o privire ageră şi vicleană, deci avea caracteristicile fizice pentru a fi un vânător iscusit, nu îi plăcea sub nicio formă să îşi petreacă timpul preţios pândind şi ucigând animalele sau păsările. Nu avusese de ales; prietenul lui din copilărie, care se mutase de vreo 15 ani în America, venise în vizită, iar pasiunea lui era vânătoarea, aşa că tata, în loc să citească anumite almanahuri vechi, se afla acum în inima pădurii, alături de amicul lui, pe o vreme haină. • Foloseşte textul citit pentru a formula răspunsuri corecte la cerinţele următoare:

1. Completează enunţurile următoare: a. Locul petrecerii acţiunii este .............................................................. ( unde?) b. Personajele precizate în text sunt: .................................................................. ( 6 puncte) 2. Răspunde la următoarea întrebare: Ce pasiune avea prietenul din copilărie?(3 puncte) 3. Transcrie enunţul din text în care este descris un personaj.( 3 puncte) 4. Imaginează-ţi că unul dintre personajele din textul date se întâlneşte cu un iepuraş vorbitor. Scrie un dialog, de cel puţin şase rânduri, între cei doi. (15 puncte) 5. Scrie un cuvânt care are acelaşi înţeles cu: ( 4 puncte) prieten = pasiune = timp = a ucide = 6. Găseşte un cuvânt cu înţeles opus pentru: ( 4 puncte) vechi = prieten = înalt = a fi = 7. Construieşte două propoziţii în care cuvântul haină să fie pe rând substantiv şi adjectiv. ( 10 puncte) 8. Alege, din textul dat, câte un cuvânt cu valoare morfologică de : ( 10 puncte) substantiv: adjectiv: numeral: verb: 9. Înlocuieşte cuvintele marcate cu alte cuvinte care să aibă acelaşi înţeles: ( 8 puncte) * Ieri, au petrecut din zori şi până seara. ................................................................ * În vacanţă, îmi petrec timpul citind. ................................................................ 10. Trece verbele din textul de mai jos la persoana I, numărul singular. Ei au plecat la casa bunicului şi au intrat adânc în pădure. Nu peste mult timp au observat cum se lasă seara. Au început să intre în panică.( 10 puncte) 11. Analizează morfologic cuvintele următoare: ( 8 puncte) vechi = almanahuri =

America = haină = 12. Analizează sintactic următoarele cuvinte: ( 9 puncte ) tata = se mutase = almanahuri =

TEST DE EVALUARE FINALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IVA, 29 MAI 2008

l.Se dă textul: "Într-o primăvară, o prepeliţă ce venea tocmai din Africa, s-a lăsat într-un lan verde de grâu. După ce s-a odihnit câteva zile, a început să adune beţigaşe, foi uscate, paie, fire de fân şi a făcut cuib pe un muşuroi de pământ, mai sus, ca să nu îl înece ploile. Pe urmă, şapte zile la rând a ouat câte un ou, în total şapte ouă ca nişte cofeturi, pe care a început să le clocească. Puii au început sa umble prin grâu după mâncare. Prepeliţa prindea câte o furnică, ori o lacustă şi ei o mâncau numaidecât. Şi erau frumoşi, cuminţi şi tare ascultători! Când mama lor îi striga: "Pitpalac!", îndată veneau lânga ea. Ziua şedeau la umbră, iar când se potolea căldura ieşeau cu toţii pe mirişte. În nopţile răcoroase se adunau ca sub un cort sub aripile ocrotitoare ale prepeliţei. l.Scrieţi o compunere în care să evidenţiaţi trăsăturile fizice si morale ale personajului "prepeliţa"din fragmentul "Puiul" de loan Alexandru Brătescu Voineşti. (45 puncte)

II.Scrieţi sinonime si antonime pentru următoarele cuvinte:"înalt" şi "sever". (5 puncte) III. Selectaţi din text: două substantive ; două adjective ; două verbe ; două numerale ; două pronume (10 puncte) IV.Completaţi spaţiile punctate, alegând forma corectă dintre cuvintele scrise în paranteză: În luna. ................. se coc cireşele. (mai , m-ai) Pe mine............... ales. (mai,m-ai) Ioana.................................chemat pe Alin. (la, l-a) Mircea a participat...................meci. (la, l-a) (10 puncte) V.Alcătuiţi schema si analizaţi părţile de propoziţie din următorul enunţ:: La discoteca modernă fetele şi băieţii dansează.. (20 puncte)

Numele elevului…………………… Evaluare sumativă – Limba română 1. Se dă textul: ,,Băiatul adormi cu gândul la colacul ca un porumbel pe care mama îl făcuse anume pentru el.[…]Se făcea că el are un munte de colaci şi doi saci de nuci poleite şi-au venit să-i cânte la geam o căprioară şi patru iepuri. Bănică deschise uşa şi le făcu loc înăuntru.Căprioara intră întâi. Îepurii se suiră pe scaune. Bănică le împărţi colacul rumen. - Nuci nu ne dai? îl întrebară ei.” Cerinţe: a) Precizaţi: - titlul textului………………………….. - autorul………………………………… - personajele……………………………… b) Selectaţi din text: - 2 substantive………………………………. - 2 verbe…………………………………….. - 2 pronume…………………………………. c) Transformaţi dialogul în povestire …………………………………………………………………… 2. a) b) c) Încercuiţi cuvintele care nu se potrivesc: se leagănă, privea, cădeau, buruieni, izbucniră; cărămidă, băiatul, Bănică, colaci, curată; îl, lui, el, zâmbi, le, dumneata, ele.

3.Alcătuiţi câte două enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: cade, pierde, frământă. …………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………….. 4.Se dă propoziţia: În vacanţă tu vei merge în tabără. Cerinţe: a) Analizaţi cuvintele, precizând şi rolul lor în propoziţie b) Transformaţi enunţul în aşa fel încât verbul să fie la timpul trecut, iar pronumele la nr. plural, pers. a IIIa, feminin a)……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. b)…………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………….

Probă de evaluare I. Se dă textul: ,,Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământul se zbicise şi-n dumbrăvioara de la marginea satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii.Băiatul cel mare al lui Dumitru Onişor ieşise cu şase oi la mugurul proaspăt al primăverii. Era un copilaş galben şi mărunţel şi târa pe pământul reavăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. […] - Ce faci tu, flăcăule? îl întrebai eu.Ai ieşit cu oile la păscut?” (M. Sadoveanu – Un om necăjit) Cerinţe: 1. Selectaţi din text dialogul şi transformaţi-l în povestire. ………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………….. 2. Selectaţi din text propoziţia dezvoltată în care subiectul se află la începutul propoziţiei, subliniaţi părţile de propoziţie, apoi realizaţi schema liniară. ………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………. 3 .Transformaţi propoziţia selectată în propoziţie simplă. …………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………….. 4 Găsiţi cuvinte su sens asemătător pentru: miazăzi =. flăcău = dumbrăvioară = se zbicise = 5. Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru: grele = mititel = miazăzi = proaspăt = 6. Explicaţi folosirea virgulei în enunţul dialogat. ………………………………………………………………………………………………. 7. Completaţi: În textul dat se întâlnesc elemente de dialog, povestire, dar şi de………………………… Iată câteva dintre ele:…………………………………………………………..................... …………………………………………………………………………………………… 8. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul Siretul să aibă roluri diferite în propoziţie: ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………

Test de evaluare iniţială cls. a V-a
1. Analizaţi părţile de propoziţie şi de vorbire din următorul text: Este toamnă. Culorile ei sunt minunate. Oamenii harnici culeg roadele bogate.10x0,30=3p. 2. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens la următoarele cuvinte: 0,25x4=1p Bogat, harnic, minunat, culeg. 3. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru aceleaşi cuvinte menţionate mai sus. 0,25x4=1p 4. Scrieţi două propoziţii în care cuvintele „bogat” şi „harnic” să fie substantive. 5. Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată şi întocmiţi schema ei. 2p. 0,50x2=1p.

6. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele ortograme: 0,25x4=1p. va/v-a, sa/s-a, la/l-a, ia/i-a. Se acordă un punct din oficiu.

CLASA a-V-a TESTARE INIŢIALĂ Se dă următorul text: „În mijlocul primejdiei, s-a ridicat în mine în acea zi, credinţa că Mama va învinge totdeauna şi în toate împrejurările elementele vrăjmaşe nouă şi aşezărilor noastre…” (Lucian Blaga – Hronicul şi cântecul vârstelor) 1. Analizaţi ca părţi de propoziţie şi ca părţi de vorbire următoarele cuvinte: „Mama”, „credinţa”, „va învinge”, „vrăjmaşe”. 40 p 2. Despărţiţi în silabe: ”primejdiei”, „împrejurările”, „elementele”, „aşezărilor”. 10 p 3. Scrieţi câte un cuvânt cu sens opus faţă de: „zi”, „vrăjmaşe”, „s-a ridicat”. 15 p 4. Alege dintre următoarele enunţuri pe cel corect: 5p a. Părinţii noştrii ne dau întotdeauna sfaturi bune. b. Părinţii noştri ne dau întotdeauna sfaturi bune. 5. Alege două dintre următoarele substantive pe cele care descriu mai bine atitudinea băiatului faţă de mama sa: încredere, dragoste, nepăsare, teamă. 10 p 6. În maximum cinci-şapte rânduri prezintă sentimentele tale faţă de mamă, referindu-te la un episod în care aceasta şi-a demonstrat grija şi dragostea. 10 p NOTĂ: Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

EVALUARE PREDICTIVĂ Clasa a V-a. Semestrul I Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi cerinţelor: Un şoricel roase duşumeaua şi făcu o deschizătură în ea. Trecu printr-însa şi găsi mâncare din belşug. Numai că şoarecele era tare lacom şi mâncă până se umflă. Când se lumină de ziuă, şoarecele dădu să se întoarcă acasă, dar burta umflată nu-l mai lăsă să treacă prin deschizătură (Lev Tolstoi, Şoarecele care s-a îngrăşat). I. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos: 1. În text se povesteşte despre un şoarece care roade: a) un papuc; b) o carte; c) duşumeaua; 2. Găsind mâncare, şoarecele mâncă mult pentru că: a) era bolnav; b) era lacom; c) era gras; d) covorul. d) era supărat.
5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte

3. Expresia când se lumină de ziuă se referă la următorul moment: a) seara; b) ziua de luni; c) după-amiaza; d) dimineaţa. 4. Cuvântul tare din text înseamnă: a) mult; b) foarte; 5. Cuvântul belşug înseamnă: a) bucurie; b) bogăţie; 6. Cuvântul acasă este alcătuit din: a) o literă; b) trei litere; c) întărit; c) frumuseţe; c) patru litere; d) puternic. d) fericire. d) cinci litere. d) lu-min-ă.

7. Cuvântul lumină se desparte în silabe astfel: a) lum-i-nă; b) lum-ină; c) lu-mi-nă; 8. Sunt substantive cuvintele: a) şoricel şi ea; b) până şi lăsă;

c) mâncare şi mâncă; d) şoricel şi duşumeaua.

II. Completează fiecare spaţiu liber cu termenul corespunzător din lista dată. Termenii aleşi din listă se folosesc o singură dată în text. Din ………………….. putem afla multe lucruri interesante şi instructive. Textul dat este o …………………. E conţine o ………………… Lev Tolstoi este cel care l-a scris, deci este ………………….. lui. ………………….. este Şoarecele care s-a îngrăşat. Textul este foarte scurt şi conţine un singur ……………………. (Lista de termeni: învăţător, alineat, limba română, autor, compunere, cărţi, dialog, povestire, titlu, învăţătură). 12 puncte III. Pe baza textului dat, răspunde la următoarele întrebări: 1. 2. 3. 4. 5. Transcrie din text un fragment în care se spune de ce nu a putut şoarecele să se întoarcă acasă. 3 puncte Precizează care crezi că a fost greşeala pe care a făcut-o şoarecele. 3 puncte Arată câte consoane şi câte vocale conţine cuvântul belşug. 3 puncte Menţionează ce parte de vorbire este fiecare cuvânt din lista: era, dar şi burta. 3 puncte Scrie, în 2-3 enunţuri, ce crezi că s-a întâmplat mai departe cu şoarecele din poveste. 6 puncte

TEST PREDICTIV LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLASA A V-A 1. Scrie o compunere cu tema: “Cum aş vrea să fie profesorul meu de limba şi literatura română .” (maximum o pagină). 2. Realizează schema propoziţiei: Ei înalţă şapte baloane colorate. 3. Găseşte alte cuvinte, cu acelaşi înţeles, în locul cuvintelor date: cinste, cuvios, nemărginire, a încuviinţa, prima. 4. Alege un proverb şi explică-l: Ulciorul nu merge de multe ori la apă. Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine. Ce-i în mână nu-i minciună. 5. Subliniază forma corectă a fiecărui cuvânt: ziua –zioa ideie – idee duminecă – duminică caiet – caet ieste – este îmbrăcat – înbrăcat abea – abia loat – luat înnecat – înecat 6. Scrie, din memorie, patru versuri dintr-o poezie patriotică studiată, precizând titlul şi autorul. 7. Clasa a V-a organizează un concurs literar cu tema În lumea poveştilor. Realizează o invitaţie adresată domnului director al şcolii pentru a participa la acest eveniment.

TEST PREDICTIV LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLASA A V-A 1. Scrie o compunere cu tema: “Cum aş vrea să fie profesorul meu de limba şi literatura română.” (maximum o pagină). 2. Realizează schema propoziţiei: Ei înalţă şapte baloane colorate. 3. Găseşte alte cuvinte, cu acelaşi înţeles, în locul cuvintelor date: cinste, cuvios, nemărginire, a încuviinţa, prima. 4. Alege un proverb şi explică-l: Ulciorul nu merge de multe ori la apă. Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine. Ce-i în mână nu-i minciună. 5. Subliniază forma corectă a fiecărui cuvânt: ziua –zioa ideie – idee duminecă – duminică caiet – caet ieste – este îmbrăcat – înbrăcat abea – abia loat – luat înnecat – înecat 6. Scrie, din memorie, patru versuri dintr-o poezie patriotică studiată, precizând titlul şi autorul. 7. Clasa a V-a organizează un concurs literar cu tema În lumea poveştilor. Realizează o invitaţie adresată domnului director al şcolii pentru a participa la acest eveniment.

Clasa a V-a

Evaluare iniţială la Limba şi Literatura Română
Partea I ( 70 de puncte) : • Citeşte cu atenţie textul următor: “ Cum o văzu, el se duse să o ia ca să-şi aline foamea cu dânsa. Ştiuca îi zise: - Nu mă omorî , Făt- Frumos, ci mai bine dă-mi drumul în apă , că mult bine ţi-oi prinde când cu gândul n-ăi gândi. Aleodor o ascultă şi o dete în apă. Atunci ştiuca îi mai zise: - Ţine acest solzişor, şi când vei gândi la mine , eu voi fi la tine.” ( Aleodor împărat ) • Ţi se cere: 1. a). să găseşti câte un cuvânt cu acelaşi înţeles pentru: a alina ( foamea), a omorî. (6p.) b). să alcătuieşti propoziţii cu ortogramele: ia \ i-a , mai \ m-ai . (8p.) c). să analizezi cuvintele : el , ( în) apă , zise , vei gândi . (20p.) d). să alcătuieşti propoziţii în care substantivul Aleodor să fie : nume predicativ şi atribut .(6p.) e). să dezvolţi propoziţia “ Ştiuca zise.”, adăugându-i un complement şi două atribute. Realizează schema relaţiilor dintre cuvinte.(10p.) 2. f). să povesteşti fragmentul citat mai sus . (10p.) g). să-ţi imaginezi o scurtă continuare ( circa 5 rânduri ) a fragmentului de mai sus . (8p.) h). să numeşti personajele care apar în textul citat. (2p.) Partea a II-a (20 de puncte): • Într-o compunere, de 8 – 10 rânduri, realizează un autoportret. În redactare vei ţine cont de: -înlănţuirea logică a ideilor ; - regulile de exprimare corectă ; -folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie. NOTĂ : Toate subiectele sunt obligatorii . Timp de lucru : 60 de minute . Se acordă 10 puncte din oficiu .

  

Clasa a V-a

Test iniţial la limba şi literatura română Semestrul I

1. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la: 4x0.2p=0.8p a) persoana a II-a, numărul plural; b) persoana I, numărul singular; c) persoana a III-a, numărul plural; d) persoana a II-a,numărul singular. 2. Transcrieţi enunţurile, alegând forma corectă a verbului: 4x0.2p=0.8p a) Mihaela ea / ia o carte. b) Adrian este / ieste medic. c) Tu iei / ei un calculator. d) Eşti / Ieşti din ce in ce mai curios. 3. Completaţi spaţiile punctate cu „v-a” sau „va”: 4x0.2p=0.8p a) Cred că .......... începe să plouă. b) Tata .......... adus umbrela. c) El nu ........... spus să intraţi în casă. d) Nu ............ pleca Grivei de lângă noi. 4. Grupaţi, după gen, substantivele următoare: iarbă, fulgi, perete, creion, minge, cerc, împărat, arc, lalea, munte, lac, pădure. 12x0.1p=1.2p 5. Alcătuiţi câte o propoziţie în care să folosiţi cuvintele „nai” si „n-ai”. 2x0.2p=0.4p 6. Analizaţi adjectivele din enunţul următor, arătând genul si numărul lor: Dealurile verzi, pădurile frumoase, munţii trufaşi ne încântă privirile. 3x0.2p=0.6p 7. Scrieţi enunţuri în care să folosiţi pronumele personale: le, li, îi, i, lor, lui, l. 7x0.2p=1.4p 8. Redactaţi o scrisoare către bunicii voştri, prin care îi anunţaţi că veţi merge la ei în vizită. 2p Oficiu 2p

Clasa a V-a

Test iniţial la limba şi literatura română Semestrul I

1. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la: 4x0.2p=0.8p a) persoana a II-a, numărul plural; b) persoana I, numărul singular; c) persoana a III-a, numărul plural; d) persoana a II-a,numărul singular. 2. Transcrieţi enunţurile, alegând forma corectă a verbului: 4x0.2p=0.8p a) Mihaela ea / ia o carte. b) Adrian este / ieste medic. c) Tu iei / ei un calculator. d) Eşti / Ieşti din ce in ce mai curios. 3. Completaţi spaţiile punctate cu „v-a” sau „va”: 4x0.2p=0.8p a) Cred că .......... începe să plouă. b) Tata .......... adus umbrela. c) El nu ........... spus să intraţi în casă. d) Nu ............ pleca Grivei de lângă noi. 4. Grupaţi, după gen, substantivele următoare: iarbă, fulgi, perete, creion, minge, cerc, împărat, arc, lalea, munte, lac, pădure. 12x0.1p=1.2p 5. Alcătuiţi câte o propoziţie în care să folosiţi cuvintele „nai” si „n-ai”. 2x0.2p=0.4p 6. Analizaţi adjectivele din enunţul următor, arătând genul şi numărul lor: Dealurile verzi, pădurile frumoase, munţii trufaşi ne încântă privirile. 3x0.2p=0.6p

7. Scrieţi enunţuri în care să folosiţi pronumele personale: le, li, îi, i, lor, lui, l. 7x0.2p=1.4p 8. Redactaţi o scrisoare către bunicii voştri, prin care îi anunţaţi că veţi merge la ei în vizită. 2p Oficiu 2p

Test de evaluare iniţială Clasa a V-a Se dă textul: Ieri dimineaţă, pe la ora şapte, Când era încă aproape noapte Şi toţi copiii dormeau încă tun, A fost săvârşită o crimă în prun. Un vierme necunoscut s-a introdus În pruna cea mai de sus. I-a supt sângele dulce şi-n grabă A azvârlit-o fără viaţă în iarbă. Apoi, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, A plecat. La ora opt şi zece apoi, Furnicile au descoperit trupul prunii-n trifoi. (...) (Ana Blandiana – Fapt divers) 1. 2. 3. 4. 5. 6. Povesteşte în câteva rânduri conţinutul fragmentului de mai sus. 2p Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele a introduce, descoperire, trup. 1p Care este înţelesul expresiei sângele dulce din text? 1p Rescrie o propoziţie din text, înlocuind timpul trecut cu viitor. Explică rolul cratimei din ultimul vers. Alcătuieşte o compunere despre o dimineaţă de toamnă.

1p 1p 3p 1p din oficiu

TEST DE EVALUARE clasa a V-a Partea I(50p) Răspunde următoarelor cerinţe: 1.(4p)Alcătuieşte două propoziţii simple şi apoi dezvoltă-le. 2.(8p)Subliniază părţile de propoziţie din enunţul următor, precizează felul lor şi părţile de vorbire prin care sunt exprimate. Roua dimineţii mângâie florile. 3.(6p)Alcătuieşte trei propoziţii în care verbul a merge să fie la timpuri diferite. 4.(8p)Alcătuieşte o propoziţie după următoarea schemă: A+S+P+C 5.(8p)Găseşte cuvinte cu sens asemănător(sinonime)pentru : stradă, pădure, gingaş, a aduna. 6.(12p)Foloseşte în propoziţii substantivul elev cu rol de : subiect, atribut, complement şi să intre în alcătuirea predicatului(nominal). 7.(4p)Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte : s-au/sau, l-a/la. Partea a II-a(40p) Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să relatezi o întâmplare interesantă din viaţa ta.

Din oficiu -10 puncte

NUMELE ŞI PRENUMELE…………………………….. CLASA …………………………….

TEST INIŢIAL
1. Scrie, după dictare, următorul text: Într-un sat trăiau doi oameni, Gând-Bun şi Gând-Rău. Şi iacă, Gând-Rău i-a spus odată vecinului său, Gând-Bun: - Am citit eu în cărţi că viaţa omului n-are rost dacă el nu cunoaşte obiceiuri străine, limbi străine, dacă a îmbătrânit fără a vedea oraşe şi ţări străine. - Cam aşa am auzit şi eu, a răspuns Gând-Bun. 2. Scrie pentru următoarele cuvinte alte cuvinte cu sens asemănător: luptă, cinstit, îndemânare, zgârcit şi eroare. 3. Desparte în silabe următoarele cuvinte: floare, maşină, obiceiuri, îmbătrânit şi vecin. 4. Construieşte o propoziţie dezvoltată după schema: S + subst. propriu PV + verb la viitor C + A subst. adjectiv comun

5. Construieşte două propoziţii simple şi două propoziţii dezvoltate. 6. Pornind de la enunţul de mai jos, realizaţi continuarea basmului în 10-15 rânduri. Alegeţi un titlu potrivit. „A fost odată ca niciodată, un împărat foarte puternic. Împăratul acesta avea..........................”

Nume şi prenume : ……………………………………
1) Dictare :

Data : …………………………………

TEST LA LIMBA ROMÂNĂ

2) Răspundeţi la următoarele întrebări : a) Care sunt personajele acestui fragment ? De ce numele lor este scris cu literă mare ? b) Cine a fost Mihai Eminescu ? Daţi exemplu de două titluri de opere scrise de el. c) Au putut oamenii din sat să-şi « vadă sufletul » ? Cum ?

3) Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare dintre cuvintele nevoiaş, gânditor :

4) Scoateţi din text un predicat verbal şi unul nominal :

Analizaţi următoarele cuvinte din text : au ieşit - Dumnezeu - ne- nevoiaşi –

5) Alcătuiţi enunţuri cu următoarele ortograme : cai / c-ai ; sa / s-a

6) Creaţi o propoziţie după schema : C s PV v A adj S s

Punctaj :
1) 1p 2)1,50p 3)0,50p 4)1p 5)2p 6)0,50p 7)1,50p Se acordă un punct din oficiu; din totalul punctelor obţinute se scade 1p pentru scris urât, aspect dezordonat etc.

Punctaj obţinut : ________________________________________

Nota : __________________________________________________

Semnătura părintelui : ______________________________________

Textul dictării : « Şi cum au ieşit din sat, Sfântul petru a început să se roage de Dumnezeu : - Doamne, fă ceva pentru oamenii aceştia, că tare ne-au primit frumos ! - Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, c-ai văzut că nu erau nevoiaşi ? - Doamne, fă ceva ! Fă-i să-şi vadă măcar o dată sufletul ! - Să-şi vada sufletul spui, Sfinte Petre ? - Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul acela de acolo. - Bine, Sfinte Petre, a răspuns Dumnezeu privind gânditor la satul din vale.

Iar după o vreme, din neamul acela de oameni, s-a născut cel ce avea să fie Mihai Eminescu.»

NUME ŞI PRENUME: TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA

I.Citeşte cu atenţie textul dat, scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă : „ – Uite, bunăoară, chiar de mâine, adăugă Zâna, ai să începi să te duci la şcoală.(Lui Pinocchio îi pieri un picuţ din veselie.) Pe urmă ai să-ţi alegi după placul inimii o artă sau un meşteşug… Acum Pinocchio se posomorî. – Ce tot mormăi printre dinţi? întrebă Zâna niţel supărată. – Spuneam… gemu Pinocchio cu gura pe jumătate, că mi se pare prea târziu să merg acum la şcoală… – Nu, domnule. Ţine bine minte că pentru învăţătură şi pentru educaţie, niciodată timpul nu-i trecut! – Dar eu nu vreau să învăţ nimic. Nici artă şi nici vreun meşteşug… – Şi pentru ce, mă rog? – Pentru că mi se pare tare greu să munceşti! – Copilul meu, spuse Zâna, trândăvia este o boală şi încă una tare urâtă. Trebuie vindecată repede, de mic copil. Dacă nu, când eşti mare, nu se mai vindecă niciodată! “ (Carlo Callodi - „ Pinocchio ”) 1. 2. 3. 4. Precizează personajele participante la dialog: (5p.) Formulează ideea principală a textului dat: (10p.) Numeşte câte două însuşiri ale fiecărui personaj: (10p.) Povesteşte fragmentul dat: (20p) printre_____________ greu_____________

II. Desparte în silabe cuvintele: (10p.) pieri__________ niciodată_________________ artă __________

III. Găseşte cuvinte cu sens apropiat (10p.) a începe____________________ veselie_______________________ munci______________________ trândăvie_____________________ repede_______________________

Găseşte cuvinte cu sens contrar _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ _________________________

IV. Scrie în dreptul fiecărei părţi de vorbire care dintre exemplele date corespund acesteia: copil, harnic, merge, frumuseţe, doi, spre, cu, să, dânşii, ea (10p.) substantive___________________________________________________ adjective ____________________________________________________ pronume____________________________________________________ numerale____________________________________________________ verbe_______________________________________________________ cuvinte de legătură___________________________________________ V. Pune verbele: merg, ştiu, vine, sunt, iau la persoana a doua, singular, timpul trecut (5p.) merg________________________________________________________ ştiu_________________________________________________________ vine _______________________________________________________ sunt________________________________________________________ iau_________________________________________________________ VI. Fă analiza gramaticală a cuvintelor din textul: (10p.) Acum Pinocchio se posomorî tare. Se acordă 10 puncte din oficiu! Clasa a V -a TEST DE EVALUARE INITIALA 1). Scrie cate doua cuvinte care sa contina grupurile:oa, ea, ie, eau, ia : 1………………2………………3………………4………………5…………………… 6………………7………………….8…………….9………………10…………………… 2).Alcatuieste cate un enunt in care sa folosesti: s-a, sa, i-ar, iar, ne-a, nea, ne-am, neam, sau, s-au. 1……………………………………. …….. 2…………………………………………. 3……………………………………. ……..4………………………………………….. 5……………………………………. ……. 6………………………………………….. 7……………………………………. ……..8…………………………………………. 9……………………………………. …….10…………………………………………. 3).Scrie cuvintele cu sens opus celor de mai jos: a lipi……………………………….. ….aproape…………………………………….. pace……………………………….. … minciuna……………………………………. liniste……………………………… …. curajos………………………………………. harnic…………………………………. noapte………………………………………. a descoase…………………………… a dezlega……………………………………. 4).Stabileste functiile sintactice ale substantivului ‘munte’: Muntele se inalta semet in zare. Bogatia tarii este muntele. Am cules flori de munte. Turistii au plecat la munte. ……………………………………………………. ………………………………………..................... ……………………………………………………. …………………………………………………….

5).Construieste o propozitie dupa schema: S + A +P +C s adj v s ……………………………………………………………………………………………………………................................ 6).Desparte in silabe , cuvintele: carnet……………… ....fiica…………………...dreptunghi…………………................ dezacord………………….folclor……………..........inapt…………………….............. aer…………biologie……………..........viata………........competitie………………..... 7).Rescrie textul urmator, punand semnele de ortografie si de punctuatie necesare: tata a venit vremea sami dai ceea ce miai fagaduit la nastere auzind aceasta imparatul se intrista foarte 8). Explica intelesul urmatoarelor expresii printr-un cuvant cu sens asemanator: a baga de seama …………………………………………………………................. a face cu ou si cu otet……………………………………………………...................... a-si lua talpasita……………………………………………………………..................... a umbla cu ocaua mica……………………………………………………..................... a taia frunza la caini………………………………………………………...................... Punctaj 9x 10 p= 90 se acorda 10 p din oficiu

Teste de evaluare initiala
Clasa a V-a Cititi fragmentul: „Atunci baba se duce in poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila ! Biata gaina, cum scapa din mainile babei, fuge pe dumuri. Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica si-o inghite. Apoi repede se intoarse acasa la baba si incepe la poarta: „Cot, cot, cotcodac!” Baba iesa cu bucurie inaintea gainei. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune pe cuibariu; si dupa vreun ceas de sedere, sare de pe cuibariu, cotcodacind. Baba atunci se duce cu fuga, sa vada ce i-a facut gaina!… si, cand se uita in cuibariu ,ce sa vada? Gaina se ouase o margica. Baba cand vede ca si-a batut gaina jos de dansa, o prinde si-o bate pan-o omoara in bataie! Si asa, baba cea zgarcita si nebuna a ramas saraca lipita pamantului.” (Ion Creanga – Punguta cu doi bani) Raspundeti la cerintele urmatoare: 1. Indicati cand si unde se petrece actiunea. 2. Indicati personajul principal al fragmentului de mai sus. 3. Dati un titlu potrivit fragmentului citat. 4. Formulati prima idee principala a fragmentului. 5. Desprindeti o trasatura fizica si doua trasaturi morale ale personajului principal 6. Rescrieti corect urmatorul text: mosnege zise ea rusinata dami si mie niste galbeni ba puneti poftan cui mai baba . 7. Redacteaza un bilet lasat acasa unui prieten de catre alt prieten care nu l-a gasit. 8. Continua dialogul urmator: - Buna ziua! Vreau sa cumpar o carte interesanta! -

- Multumesc! 9. Identifica primul subiect si primul substantiv din textul dat. 10. I dentifica primele trei predicate din textul dat. 11. Exprima-ti punctul de vedere asupra comportamentului babei.

Ţara de dincolo de negură de M. Sadoveanu 1.Marcaţi răspunsurile potrivite: o Sfârşitul verii; o Începutul iernii; o Toamna târziu; 2. Locul unde are loc acţiunea: o La ţară; o În târg; o În gospodăria tatălui scriitorului; 3. Tatăl sciitorului era: o Învăţătorul satului; o Cuconu Alecu; o Moş Ilie; 4. Personajele povestirii sunt: o Cuconaşul Mihai; o Preotul; o Cuconu Alecu; o Moş Ilie; 5. Uniţi cuvintele care au acelaşi sens: A scânteia peripeţie Ogradă ceată Pâclă fabuloasă

Fantastică A bănui Meleaguri Întâmplare

a presupune a luci locuri curte greu ______________________ a se risipi ___________________ frig ________________________ a intra _____________________ cea dintâi ___________________

6. Scrieţi cuvinte cu sens opus: Groasă- ________________ A îngheţa ___________________ Aproape ___________________ A înălţa _______________________ Încetineală _________________________

7.Completaţi spaţiile punctate cu “ va” sau “v-a “: - Spuneţi,………… plăcut îngheţata? - Foarte mult, mai ales cea de zmeură şi vanilie, care ................... fost adusă mai întâi vouă.Fusese o greşeală. - Ionela .............. fi supărată că a ratat această ocazie. - Nu-i nimic, .................... veni cu noi şi mâine şi ................. alege ceea ce ............... dori. Iar pentru noi ................ fi o altă ocazie să mai experimentăm şi alte sortimente. - Într-adevăr, vara este lungă! 8.Tăiaţi varianta incorectă: V-a/va distrat filmul, nu-i aşa? Când va/v-a veni vărul meu, o să vizioneze şi el caseta. Va/v-a fi încântat, o să vezi! Va/v-a spus adevărul când va/v-a dat vestea. Când v-a/va pleca, îşi va/v-a lua rămas bun.
Evaluare finală 1. Se dă următorul fragment: „N-am îndrăznit multă vreme să spun nimănui nimic despre epoca de întuneric, nici despre cheia de aur pe care o găsisem într-o zi cu soare. Aşa am izbutit să scot din ceaţă „Ursul păcălit de vulpe” şi „Acul şi barosul” de la sfârşitul vechiului abecedar al lui Creangă. De atunci, dragostea către marele meu învăţător a rămas neştirbită.” a) Fragmentul face parte din textul: • „Domnul Trandafir” – după Mihail Sadoveanu • „Cheia” – după Mihail Sadoveanu • „Sârguinţa lui Iancu” – după Virgil Stoenescu b) Formulează ideea principală a acestui fragment. _______________________________________________________________________ c) Găseşte cuvântul cu sens asemănător pentru cuvântul „izbutit” şi cuvântul cu sens opus pentru cuvântul „întuneric”. _______________________________________________________________________ c) Explică sensul expresiei: „să scot din ceaţă o poveste”. _______________________________________________________________________ d) Alcătuieşte o propoziţie cu expresia: „dragoste neştirbită” _______________________________________________________________________ 2. Completează spaţiile punctate cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze: Bunica ……… bucurat mult văzând ce caiete îngrijite are nepoata ……….

(sa, s-a) Elevii ………… dus în clasă ………. în curtea şcolii? (sau, s-au) Pe Fram ………. dus ……….. circ. (la, l-a) ………..dat caietul cu exerciţii ca să ……… un exemplu. (ia, i-a) 3. Marchează în cerculeţe semnele de punctuaţie potrivite: „Roxana şi Matei merg la librărie O Vânzătoarea îi întreabă O O Ce doriţi O copii O O Vă rugăm să ne daţi următoarele rechizite O patru caiete dictando O două stilouri O un pix şi două rigle O Copiii au primit rechizitele şi i-au mulţumit O O Ce copii politicoşi O a spus vânzătoarea O 4. Completează tabelul cu părţile de propoziţie din următorul enunţ: „Animalele pasc iarba verde.” Subiect Predicat Atribut 5. Alcătuieşte propoziţii după schemele: S A P C s a v s S p PN v+s

Complement

6. Alcătuieşte un text cu ajutorul cuvintelor: primăvara, soarele, ciripesc, înverzit, ogoare, anotimp.

Evaluare finala ( limba româna) 1p. 1.Precizeaza felul fiecarei propozitii marcând cu “X” PROPOZITIA SIMPLĂ DEZVOLTATĂ Canta cucul în pădure Alina este mare. Corina canta In curte este multa veselie 1p. 2.Scrie corect numai propozitiile în care nu s-a realizat acordul predicatului cu subiectul: a) Au plecat cocorii…………………………………………………….. b) Copiii cant în cor……………………………………………………. c) Zilele trec repede……………………………………………………….. d) Ele se joc în parc………………………………………………………. e) Elevii e în clasă …………………………………………………………. 1p. 3.Citeste propozitiile următoare si completeaza spatiile.Ce fel de subiect este în fiecare propozitie? a)Ieri l-am vazut pe Ionel. (subiect………………………………………..) b)Juca mingea cu alti prieteni.(subiect…………………………………………) c)El nu m-a observat. (subiect……………………………………… …) d) Mia si Crina se duc la mare. (subiect……………………………………… …) 1p. 4.In propozitia:”La noi sunt codri verzi de brad.” avem: a)predicat verbal; b)predicat nominal; Subliniati predicatul. 1p. 5.In enuntul:“Ouăle cu coaja mică Erau ouă de furnică.”avem: a) un atribut; b) trei atribute; c) doua atribute 1p 6.Substantivele subliniate în enuntul :

In curtea bunicilor am admirat liliacul si salcamul a) subiecte b)complemente c) atribute 1p. 7.Observă substantivele subliniate din propozitiile urmatoare .Scrie în caseta din dreptul fiecărei propozitii numărul corespunzător functiei pe care o îndeplineste : a) A venit la mine băiatul vecinului meu. 1.predicat nominal; b) Zmeul băiatului s-a înăltat în văzduh. 2.subiect; c)Viorel este băiatul premiat la olimpiadă. 3.atribut; d)L-am văzut pe băiatul din clasa a-V-a. 4.complement; 5.predicat verbal; 1p. 8.Marcheaza cu “X” propozitiile care au subiectul exprimat prin numeral 1 Patru elevi recită versuri 2.Trei spun glume. 3.Andrei a fost primul cumpărător. 4.Al doilea a cumpărat un dictionar. 1p. 9.Faceți schema propozitiei: “In parcul scolii copacii au inflorit.” ………………………………………….

1p. 10.Construieste o propozitie dezvoltată după următoarea schemă: (despre scoală) S A Pv C A s adj. v s adj.

CLASA A V - A

EVALUARE INIŢIALĂ
• Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie apoi răspunsurile pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos. ,, Departe de aici, acolo unde se duc rândunelele cănd la noi e iarnă, era odată un crai care avea unsprezece băieţi şi o fata pe care o chema Eliza. Cei unsprezece fraţi erau prinţi, aveau câte o decoraţie pe piept şi sabie la şold şi aşa se duceau la şcoală; scriau cu creioane de diamant pe tăbliţe de aur şi învăţau pe de rost tot atât de bine pe cât citeau. Când îi auzeai ştiai numaidecât că sunt prinţi. Eliza, sora lor, şedea pe un scăunel de sticlă şi avea o carte cu poze care costase o mulţime de parale. Trăiau bine copiii, numai că asta n-a ţinut mult ! Tatăl lor, craiul, s-a însurat din nou cu o crăiasă rea şi hapsână, căreia nu-i erau dragi copiii. Peste vreo săptămână, crăiasa a dus-o pe Eliza la ţară, la nişte ţărani, iar pe prinţi atât i-a tot vorbit de rău fata de crai, că acesta nici nu s-a mai îngrijit de ei. ---Duceţi-vă şi voi în lumea largă --- le-a spus crăiasa cea hapsănă; zburaţi ca nişte păsări fără glas! Dar n-a fost chiar aşa de rău cum a vrut ea. Prinţii s-au prefăcut în unsprezece lebede frumoase. “ ( H. C. Andersen, Lebedele ) Partea I ( 18 puncte ): 1. Precizează câţi copii avea craiul. 2. Precizează când s-a schimbat în rău viaţa copiilor. 3. Precizează în ce s-au prefăcut prinţii.

Partea a II – a ( 36 puncte ): 4. Scrie cuvintele cu acelaşi înţeles pentru : se duc, o chema, pe de rost, căpătau. 5. Scrie cuvintele cu sens opus pentru : mult, început. 6. Precizează din ce fel de sunete este format cuvântul departe. 7. Precizează ce este, ca parte de vorbire, cuvântul noi ( la noi ). 8. Scrie un enunţ în care cuvântul de la punctul 7 să fie adjectiv. 9. Indică funcţiile pe care le îndeplinesc, în text, cuvintele: iarna, copiii ( nu-i erau dragi ). 10. Construieşte un enunţ în care cuvântul copiii să îndeplinească funcţia sintactică de complement. 11. Transcrie, din text, un pronume personal care îndeplineşte funcţia sintactică de atribut. 12. Rescrie propoziţia Trăiau bine copiii, adaugând un cuvânt care să îndeplinească funcţia de atribut. Partea a III-a ( 36 puncte ): Scrie o compunere, de cel mult 15 rânduri, în care să o ( îl ) prezinţi pe învăţătoarea ta / învăţătorul tău, precizând şi sentimentele pe care le ai faţă de ea /el.

FISA DE LUCRU
Se da textul: “Marina se invartea de colo,colo, prin camera,si deodata isi dadu seama ca e singura.Daca i-ar spune cineva o poveste, ar fi altfel.Nu se gandi mult si se apropie de ceasul desteptator. -Spune-mi o poveste,ceasule! -Tic-tac,tic-tac,eu o tot spun intruna,raspunse ceasul…Povestea timpului. -Dar nu pricep nimic,zise Marina. -Cine sta degeaba nu poate asculta povestea timpului.. -Ploaie,draga ploaie,striga ea,spune-mi o poveste… -Numai una?Stiu sute de povesti.Asculta-le bine! -Nici nu apuca ploaia sa-si depene povestea ca fata pleca la randunica…” Cerinte: a)Analizati cuvintele subliniate(ca parti de vorbire); b)Scoateti din text toate verbele si substantivele; c)Continua textul; d)Dati un titlu textului; e)Gasiti proverbe care sa se potriveasca textului; f)Explica propozitia: “Cine sta degeaba nu poate asculta povestea timpului.”

FISA DE LUCRU
Se da textul: “Marina se invartea de colo,colo, prin camera,si deodata isi dadu seama ca e singura.Daca i-ar spune cineva o poveste, ar fi altfel.Nu se gandi mult si se apropie de ceasul desteptator. -Spune-mi o poveste,ceasule! -Tic-tac,tic-tac,eu o tot spun intruna,raspunse ceasul…Povestea timpului. -Dar nu pricep nimic,zise Marina. -Cine sta degeaba nu poate asculta povestea timpului.. -Ploaie,draga ploaie,striga ea,spune-mi o poveste… -Numai una?Stiu sute de povesti.Asculta-le bine! -Nici nu apuca ploaia sa-si depene povestea ca fata pleca la randunica…” Cerinte: a)Analizati cuvintele subliniate(ca parti de vorbire); b)Scoateti din text toate verbele si substantivele; c)Continua textul; d)Dati un titlu textului; e)Gasiti proverbe care sa se potriveasca textului; f)Explica propozitia: “Cine sta degeaba nu poate asculta povestea timpului.”

Fişă de muncă independentă I.
Citeşte cu atenţie textul următor pentru a putea răspunde cerinţelor formulate: Aseară, prin grădina amorţită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici, O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mişca domol pe sub gutui, Şi toţi au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, Ca o perniţă sferică în care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de ace. Băteau copiii din vătrai şi cleşte Dar el tăcea, săracul, ca un peşte, Şi doar fiori de groază, când şi când, Treceau pe trupuşorul lui plăpând… (G. Topârceanu, Ariciul )

II.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Cerinţe :

Precizează cum a reacţionat ariciul la vederea copiilor. Scrie două proverbe care se potrivesc cu conţinutul poeziei. Scrie trei titluri de poezii ale aceluiaşi autor. Scrie trei cuvinte care au acelaşi înţeles cu cuvintele ,,cerdac” şi ,,posac”. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul ,,ace” să aibă alt înţeles decât în poezie. Scrie cuvinte cu înţeles opus pentru ,,tăcea” , ,,a apărut”. Despărţiţi în silabe cuvintele din versurile 8 şi 12. Explică rolul cratimei în scrierea următoare: ,,a-ncremenit”. Trece verbele,,băteau” şi ,,treceau” la celelalte două timpuri ( fără să schimbi persoana şi numărul ). 10. Analizează părţile de vorbire subliniate în text.

PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
la sfârşitul clasei a IV a I. Se dă textul :

„Leul adormise . Un şoricel trecu în fugă peste el . Leul se trezi din somn şi îl prinse pe şoricel. Acesta începu să se roage de dânsul să-i dea drumul , spunând : ___ Dacă ai să mă laşi cu zile , am să-ţi fac şi eu un bine cândva . Leul începu să râdă , adică - cum poate un şoricel să-i facă lui un bine . Totuşi , îl lăsă să plece. Peste câtăva vreme , nişte vânători îl prinseră pe leu şi îl legară cu funia de un pom . Auzind răgetele leului , şoricelul veni îndată , roase funia şi îi spuse : ___ Îţi aminteşti cum ai râs de mine , fiindcă nu credeai că am să-ţi pot face un bine ? Acum vezi şi singur - chiar şi de la un şoarece poţi trage uneori folos .” Cerinţe 1. Găseşte un titlu potrivit pentru textul dat . 2. Scrie rezumatul textului . II. 1. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru : tainic , a stărui , luptă , a băga de seamă . Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele găsite .

2. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele : deal , de-al , car , c-ar , cei , ce-i . 3. Desparte în silabe cuvintele : ochii , fulgerare , întreagă , mieii , dreptunghi . III. 1. Te numeşti Gabriel / Gabriela . Scrie un bilet colegului / colegei tale , Mihai / Mihaela în care să foloseşti adjectivele : interesantă , mare , captivantă . 2. a) Realizează schema propoziţiei următoare , apoi analizeaz-o :

Din pădure , tata ne-a adus două coşuri cu zmeură gustoasă . b) 3. Transformă propoziţia dată în propoziţie simplă .

Alcătuieşte propoziţii folosind schemele : a) P. S. v. p. Timp de lucru : 2 ore b) S. P. s s. v. A. n. C. s. A. a.

Inst. Crisan Lucica Numele şi prenumele elevului……………………………………………………….. Probă de evaluare 1. ,, Citeşte cu atenţie următorul text , pentru a răspunde cerinţelor de mai jos : Cântă frumuşel, şopti Lizuca . Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle. Nu ştiu de ce , dar mie nu mi-e somn deloc. Aşa-i de frumos şi de bine…Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta . Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama. …Nu mai sună greieraşul. A tăcut. - A făcut bine , îngână somnoros Patrocle.” ( Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunată ) a) Acesta este un text : ¤ narativ ¤ dialogat ¤ descriptiv b) Povesteşte textul transformând vorbirea directă în vorbire indirectă c) Subliniază verbele din text 2. Scrie verbele ce pot înlocui grupurile de cuvinte : a luat-o la sănătoasa ………………………………………………… a face haz……………………………………………………………. a-şi da seama……………………………………………………….... a lua o hotărâre………………………………………………………. a face cale – ntoarsă…………………………………………………

3. Alcătuieşte propoziţii cu sensurile diferite ale cuvântului ,, sare” 4. Pune în căsuţe semnele de punctuaţie potrivite : Într-o zi ¤ el se duse la furnică şi-i zise ¤ ¤ Vecinico dragă ¤ m-a apucat iarna fără hrană şi sunt gol puşcă ¤ Te rog ¤ ajută-mă ¤ 5. Analizează propoziţia următoare : Mihai Viteazul a condus lupta dreaptă a poporului. 6. Compune un text despre primăvară . Respectă cerinţele: textul trebuie să fie alcătuit din cel puţin 6 şi cel mult 10 propoziţii; scrie un titlu potrivit textului; aşează corect textul în pagină; respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.

Evaluare finală la limba română clasa IV Timp alocat 60 min Citeşte textul şi realizează sarcinile: Undeva, în adîncurilemării,trăiau doi delfini.Samanta şi Stiv, plini de energie, devreme au înţeles ce este sprijinul la nevoie.Erau încă doi copii, iar soarta îi învăţase deja să se apere, să-şi găsească independent hrana, ca să deosebească binele de rău. Ochii acestora, plini de inocenţă şi sete de viaţă,căutau prin apele limpezi să descopere misterele lumii. O dimineaţă de vară… Liniştea încîntătoare stăpînea imensa apă maritimă. În zările largi apăru un uriaş castel plutitor. Era un vapor splendid. - Samanta, simt că am putea să ne facem noi prieteni! - S-ar putea! Să încercăm! Valurile mîngîiau corpurile lucioase ale delfinilor. Marinarii erau încîntaţi de salturile lor graţioase . Toţi aplaudau,căci un spectacol în largul mării-mai rar eveniment! Pesacrii au uitat şi de plasele întinse pentru pescuit.Deodată Samanta a început să se zbată ciudat. Stiv s-a repezit spre bordul navei, scoţînd sunete stridente de alarmă. Trăgea cu disperare de funie în speranţa eliberării prieteniei. Oamenii şi-au dat seama imediatr de cele întîmplate, venind în ajutorul delfinilor. Cu admiraţie i-au petrecut în largulmării pe cei doi delfini. 1.Scrie în baza textului 3 întrebări cu începutul dat. 6 p. Cine______________________________________________ Cînd______________________________________________ De ce_____________________________________________ 2.Scrie pe linia de la începutul textului citit un titlu potrivit. 1 p. 3 p.

3.Selectează din şirul dat şi scrie 3 cuvinte ce îl caracterizează pe delfinul Stiv. Devotat, blînd, descurcăreţ, curios, dresat, mirat

4. Încercuieşte litera A , dacă enunţul este adevărat sau litera F,dacă enunţul este fals. 4 p.

Marinarii admirau jocul feeric al delfinilor AF Stiv chema în ajutor, scufundîndu-se în adîncul mării A F Marinarii au rămas miraţi de prietenie delfinilor AF Delfinii s-au speriat de uriaşul castel plutitor. AF 5.Uneşte fiecere titlu din coloana întîi cu partea textului care îi corespunde din coloana a doua. Întîmplarea în largul mării Revenirea în largul mării Viaţa în largul mării Introducere Cuprins Încheiere 3 p.

6.Selectează din şirul dat şi scrie în spaţiile indicate cuvintele cu sens apropiat şi perechile de cuvinte cu sens opus. 4 p. Nemărginită, apărea, găsea, imensă, largă, dispărea, necuprinsă, pierdea a)sens apropiat_______________________________________________ b)sens opus:_________________________________________________ 7.Scrie cîte 2 cuvinte înrudite cu: a) substantivul prieten 4 p. b)verbul a învăţa 4 p.

8. Alcătuieşte un enunţ, utilizînd ortograma n-ai şi un enunţ, cu ortograma sa. 9.Pune semnele de punctuaţie necesare. -Ajută-mă Stiv Eliberează-mă 3 p.

10.Scrie un enunţ în care cuvîntul ochi să poarte alt sens decît cel din text.

3 p.

11. Scrie o personificare şi o comparaţie , folosind cuvîntul delfin. 4 p. a) personificare: _______________________________________ b) comparaţie:_________________________________________ 12. Scrie un text din 4 enunţuri despre prietenul tău. 9p

NUMELE ELEVULUI: _________________ Propunator: Inst.DORINA DINU Sc.Nr.280”Mihail Sebastian” BUCURESTI PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ la limba si literatura română clasa a IV-a I.1

Data: __________

Se dă textul : « Dintre toţi copiii,fata cea mare era mai tăcută şi mai cu judecată.Ea ii ingrijea pe fratii si pe surorile ei mai mici cand se duceau parintii la munca.Ii mustruluia si ii povatuia sa fie mai cu rabdare,mai ingaduitori.Ei o ascultau si erau cuminti,ca sa nu se mai amarasca pana intr-atat parinti . » (Petre Ispirescu-Fata saracului cea isteata) a) Scrie cuvinte cu inteles asemanator(sinonime) pentru umatoarele cuvinte si expresii : mustruluia_____________________________________________________ povatuia_______________________________________________________ era mai cu judecata______________________________________________

b) Ce ii sfatuia fata pe fratii sai ? c) Scrie ideea principala care se desprinde din acest text.

d) Formuleaza un enunt in care cuvintele sa se amarasca sa aiba alt inteles I.2 Realizeaza un dialog intre fata si fratii ei mai mici. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ I.3 Alege propozitia in care cuvantul fata nu are rol de subiect : • Fata cea mare era mai tacuta. • Copii ii dadeau ascultare fetei. • Cu surorile si fratii locuia fata cea mai mare. I.4 Scrie propozitii in care cuvantul judecata sa fie pe pe rand : subiect :_______________________________________________ atribut :________________________________________________ complement :______________________________________________

TEST DE EVALUARE (recapitulare finală) I. Citeşte cu atenţie textul: ,,Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământul se zbicise, şi-n dumbrăvioara de la marginea satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii. Băiatul cel mai mic al lui Dumitru Onişor ieşise cu şase oi la mugurul proaspăt al primăverii.” 1. Selectează din text: două substantive comune: .............................................................. două substantive proprii: ................................................................ două vebe: ....................................................................................... două adjective: ................................................................................ două numerale: ................................................................................ două cuvinte de legătură: ................................................................. 2. Completează: Autorul textului de mai sus este .............................................................................. Subiectul primei propoziţii este .............................................................................. Predicatul ultimei proroziţii este ............................................................................ II. Încercuieşte varianta corectă: 1. În propoziţia Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi.  sunătoare este a) subiect b) complement c) atribut  bătuseră este a) subiect b) complement c) atribut  de la miazăzi este

a) subiect b) complement c) atribut 2. În propoziţia Înfloresc cornii galbeni  nu există: a) subiect b) complement c) atribut  analiza corectă pentru cuvântul Înfloresc este: a) Înfloresc = P.V., exprimat prin vb., pers. a III-a, nr. pl., timp prezent b) Înfloresc = P.V., exprimat prin vb., pers. a II-a, nr. pl., timp trecut c) Înfloresc = C, exprimat prin pronume, pers. a III-a, nr. pl. III. Trasează corespondenţa între propoziţii şi schemele lor: Înfloresc cornii galbeni. Băiatul cel mic ieşise cu oile. Trei zile bătuseră vânturi sunătoare. P.v. vb. S. A subst. adj. A. C. num. subst. S. subst. P.v. vb. A. adj. S. A subst. adj. P.v. vb. C subst.

IV. A sau F:  Propoziţia Pământul se zbicise. este propoziţie dezvoltată.  În textul dat nu se întâlnesc pronume personale.  În ultima propoziţie a textului subiectul este Dumitru Onişor.  În propoziţia El era necăjit. subiectul este pronume personal. Textul din care face parte fragmentul nu se numeşte Un om necăjit Numele şi prenumele…………………….. Data…………

TEST DE EVALUARE FINALĂ
Limba şi literatura română CLASA a IV-a I.Citiţi textul şi rezolvaţi cerinţele: Camera spaţioasă a Anei are o mulţime de jucării interesante.La intrare ne întâmpină un imens urs de pluş. Păpuşa cu rochiţă argintie priveşte uimită de pe noptieră. Un elefant roz şi un leu portocaliu străjuiesc o minunată vitrină cu jucării. -Ai vrea să te joci cu Ana? a)Dă un titlu textului; (1 punct) ……………………………………………………………………………………………… b)Analizează gramatical propoziţia subliniată. (2 puncte) ……………………………………………………………………………………………………………………… II. Alege forma corectă: (2 puncte) Ea la / l-a apărat pe fratele ei la / l-a şcoală. Tu mai / m-ai văzut pe mine în luna m-ai /mai. El nea / ne-a spus nouă despre ne-a /nea Ion. Vecina i-a / ia spus lui Ionel că iar /i-ar a uitat uşa deschisă.

III.Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul ,,floare’’ să fie: (2 puncte) -subiect………………………………………………………………………………………….. - nume predicativ……………………………………………………………………................. -atribut…………………………………………………………………………………….......... -complement……………………………………………………………………………………. IV.Te numeşti Alin /Alina Popescu, locuieşti în oraşul Bucureşti. Scrie-i prietenei / prietenului din Constanţa o scrisoare de cel mult 10 rânduri, în care să-i relatezi o întâmplare din vacanţa de iarnă. (2 puncte)

Numele____________________ TEST DE EVALUARE 1.Ordoneaza intr-o propozitie cuvintele: rastoarna,mare,buturga,carul,mica 2.Incercuieste cuvantul cu inteles asemanator celui dat: ograda: 1.livada 2.curte 3.gradina 3.Gaseste cate un cuvant cu sens opus pentru cuvintele: dusman vesel devreme urca – 4.Scrie in tabel partile de propozitie din enuntul urmator: Animalele pasc iarba verde. Subiect Predicat Atribut Complement

5.Completeaza spatiile punctate cu forma corecta a cuvintelor din paranteza: Copacii _________ se _________ la marginea satului.(inalt , zareste) Copiii _________ prin padure._________ fug din calea lor.(alerg, Veverite) 6.Incercuiti forma corecta: Panciuc la / l-a dus pe Florea la / l-a prietenii sai. Vatica s-a / sa apropiat de sora s-a / sa. Elevii s-au / sau dus in clasa s-au / sau in curtea scolii? Ion i-a / ia spus Anei: I-a/ Ia paine. 7.Foloseste semnele de punctuatie corespunzatoare: Gheorghita i-a dat caietul si l-a intrebat Petricavrei sa copiezi raspunsul Nu copiaPetricaa strigat GeorgetaIa caietulcartea si creionul si vino sa-ti explic eu problema 8.Formuleaza cate o propozitie in care cuvantul „scoala” sa fie pe rand: a)subiect: ___________________________________________________. b)atribut: ___________________________________________________. c)complement: _______________________________________________. 9.Scrie rezumat textului dictat: Dupa ce bunul Dumnezeu a creat pasarile,acestea se aratau nemultumite de penajul lor. -Mi-ar fi placut sa am picioarele verzi!gagai bosumflata gasca. -As vrea sa am capul rosu!macai labartat rata. -Eu as dori sa am pene rosii , verzi si galbene!ciripi ciocarlia. Numai privighetoarea era vesela si multumita cu haina cea ruginie , data de Tatal ceresc.Modestia ii placu foarte mult lui Dumnezeu. -Findca esti asa modesta si te multumesti cu haina ce ti-am dat,tu,draga privighetoare , vei avea harul sa canti mai frumos decat toate pasarile din lume. Vei fi cea mai iubita de oameni.De atunci canta privighetoarea atat de minunat. Toti o numesc „regina pasarilor cantatoare”.

Test

Se dă textul: ,, Astăzi când am plecat de la şcoală capacul ghiozdanului ca o petală s-a deschis şi deodată pe cer au zburat cocorii – echer, graurii – litere din alfabetar, lebedele – foi din abecedar, gâştele – linie, ciorile – ascuţitori; rândunica arată rândurile prin nori, iar norii sunt sugativele din ghiozdan pe care scrie - un stilou Pelikan. Ca la un semn s-au pierdut toate-n zbor de-asta îmi e ghiozdanul atât de uşor.” ( Vine primăvara! de Grete Tarler) Cerinţe:

1.Formulează o frază în care să descrii schimbările pe care le suferă rechizitele copilului într-o zi, în drum spre şcoală. 2. Explică de ce capacul ghiozdanului poate fi asemănat cu o petală. 3. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: a deschide, a(se)pierde uşor, astăzi, plecare. 4.Construieşte propoziţii, în care să foloseşti corect ortogramele:s-au/sau, m-ai/mai, ca/ca, ne-am/neam, s-a/sa, v-a/va 5. Precizează funcţiile sintactice pe care le au în text cuvintele: am plecat, pe cer, rândurile, ghiozdanul. 6.Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântul şcoală să îndeplinească funcţii diferite. Precizează-le! 7.Construieşte o propoziţie după schema : C+A+S+P+C+A. Analizează propoziţia. 8. Redactează un bilet prin care să motivezi absenţa la o întâlnire cu un prieten.

Test Citeşte, cu atenţie, următorul text pentru a răspunde cerinţelor de mai jos.

Un tată avea zece feciori. Şi s-a apucat să-şi dea toată averea copiilor. - Mă vor îngriji ei, ca doar sunt dragii mei copii, gândea bătrânul. Dar n-a fost aşa. Văzând că nu este bine primit nicăieri, tatăl supărat n-a mai ieşit din casă. - Ce-o fi cu bătrânul? s-au întrebat feciorii şi au trimis o slugă să iscodească. Cum a văzut că vine sluga, bătrânul a început să zdrăngăne un ulcior cu pietricele zicând: - Dragii mei gălbenaşi, ce bine că vă am! Auzind acest lucru, îndată i-a prins pe feciori dragostea de tată. După moartea bătrânului feciorii s-au grăbit să pună mâna pe ulcior. Dar ulcior era plin cu pietricele. Din scrisoarea găsită alături, ei au aflat toată mâhnirea din inima aceluia ce le fusese tată. Abia atunci şi-au înţeles greşeala. \Tatăl şi feciorii - Alexandru Mitru\
1. Marchează „x” în caseta corespunzătoare răspunsului corect: a) Titlul textului este: Feciorii tatălui Copii şi bătrânului Tatăl şi feciorii b) Tatăl avea: nouă fii şi o fiică zece feciori cinci feciori c) Bătrânul a dat copiilor săi: toată averea jumătate din avere un sfert din avere d) Tatăl se gândi că va fi îngrijit de:

de vecini de primarul comunei de copiii săi e) După împărţirea averii, tatăl n-a mai ieşit din casă, deoarece: ….nu ştia la care fiu să se ducă …….nu era bine primit nicăieri ……..avea treabă acasă f) De ce a zdrăngănit bătrânul ulciorul cu pietricelele atunci când a venit sluga la el? …..ca să spargă ulciorul ……ca să creadă feciorii că el mai are bani …….ca să se joace cu ulciorul g) Cum s-au purtat feciorii cu bătrânul când au crezut că este bogat? ….i-a prins din nou dragostea de tată ….au rămas indiferenţi ……i-au dat mai mulţi bani h) De ce s-au ruşinat feciorii după moartea tatălui? ….deoarece au găsit puţini bani deoarece nu au împărţit averea deoarece au aflat toată mâhnirea bătrânului căci ei nu l-au iubit pe el, ci banii lui. i) În text apar următoarele personaje: zece feciori, o slugă şi doi bătrâni zece feciori, un bătrân şi o slugă zece feciori, o bătrână şi doi bătrâni j) Feciorii erau: sinceri, darnici şi iubitori prefăcuţi, lacomi şi nerecunoscători severi, puternici şi înalţi 2. Uneşte printr-o linie, cuvintele cu înţeles asemănător: mâhnire a lua în stăpânire a iscodi tristeţe a pune mâna durere supărare a cerceta 3. Uneşte printr-o linie, cuvintele cu înţeles opus: a da a intrat a ieşit a neglija a îngriji a lua a grăbi a tărăgăna 4. Expresia i-a prins dragostea de tată înseamnă în text: li s-a făcut milă de tată; s-au prefăcut că-l iubesc; îl iubeau foarte mult. 5. Numerotează următoarele enunţuri, respectând ordinea desfăşurării acţiunilor din text: Crezând că bătrânul este bogat, feciorii au început din nou „să-l iubească”. La început, feciorii s-au purtat frumos, dar după scurt timp au uitat de bătrân. După moartea bătrânului, feciorii şi-au dat seama ce mult au greşit. Un tată şi-a dat toată averea feciorilor săi. 6. Transformă enunţul subliniat în text în propoziţie simplă. 7. Analizaţi câte o parte de vorbire învăţată din textul dat:

TESTARE NAŢIONALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ( simulare ) 1. Citiţi textul următor : “ În tăcerea de mormânt care învăluia dumbrava , Lizuca aştepta în scorbură , lângă Patrocle , să se întâmple ceva cu totul deosebit. Spre miezul nopţii , liniştea de vis fu întreruptă de hămăitul lui Patrocle. Din scorbură , fetiţa vede o lumină tremurătoare. Aude glasuri. Cineva se apro-pie cu un felinar. Sunt doi bătrânei care seamănă cu bunicii ei. Se simţi purtată pe braţe , dar somnul miezului nopţii îi amorţi deplin trupşorul obosit. Când deschise duduca Lizuca ochii , se văzu într-o chiliuţă albă, într-un păti-şor curat. Pe fereastra deschisă năvălea soarele. Perdeluţele de borangic fâlfâiau uşor, se auzea murmurul prisăcii. Ea recunoscu casa bunicilor. “ Se cere :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Precizaţi titlul povestirii din care face parte acest fragment şi autorul . Delimitaţi printr-o bară ( / ) fragmentele acestui text. Stabiliţi ideile principale ale textului . Explicaţi înţelesul cuvintelor : dumbravă , hămăit , borangic. Alcătuiţi un enunţ cu ajutorul cuvântului prisacă . Înlocuiţi cuvântul “ năvălea “ cu altele care au acelaşi înţeles. Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul “ ochi “ să aibă mai multe înţelesuri. Ce secvenţă/ secvenţe ( povestirea, dialogul , descrierea ) a folosit autorul în acest fragment ?

2. Se dă textul : “ Mă uit la figura ( blând ) şi ( luminos ) a ( moşneag ) , ascult cu drag ( vorbă) lui ( aşezat ) şi cuminte şi mă gândesc că în el sunt întrupate toate ( bun ) însuşiri ale ( popor ) român . Câtă înţelepciune , ce de (comoară ) nu zac ascunse în (suflet ) acesta ( cinstit ) şi ( senin ) care au trecut de atâtea ori prin cumpene ( mare ), prin ( greutate ) şi ( nevoie ) cumplite …” Se cere : a) b) c) d) Transcrieţi corect textul. Identificaţi cinci substantive şi cinci adjective din text. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul “ nouă “ să fie adjectiv , pronume şi numeral. Construiţi propoziţii în care verbul “ a uita “ să fie utilizat la timpurile pre-zent , trecut şi viitor ( persoana a III a , plural). e) Redactaţi un bilet prin care îi anunţaţi pe părinţi sosirea voastră dintr-o excursie.

Numele ................................ Clasa.................................. Testare iniţială Citeşte textul

Data.............................

A fost odată un prinţ. Şi prinţul acela dorea să se însoare cu o prinţesă adevărată. A cutreierat el toată lumea, dar degeaba. Prinţese erau destule, dar care din ele era adevărată? Într-o seară friguroasă veni la poarta palatului o prinţesă. - Sunt o prinţesă adevărată! - Vom afla noi adevărul! a spus regina. Apoi a pus o boabă de mazăre în patul străinei. Peste boabă a aşezat douăzeci de saltele şi douăzeci de perne cu puf. A doua zi, prinţul şi regina s-au grăbit s-o întrebe: - Cum ai dormit, prinţesă? - Vai, am dormit îngrozitor! Am şezut pe ceva tare şi am pe corpul meu numai vânătăi. Vai! Vai! Ce rău am dormit! După această noapte, auzind cât de mult suferă, toţi şi-au dat seama că străina este o prinţesă adevărată, iar prinţul s-a grăbit să o ia de nevastă. Prinţesa şi bobul de mazăre

1 Răspunde sau completează după caz: a) De ce a cutreierat lumea prinţul? b) La ce a supus-o familia regală pe străină? c) Pentru mine, o prinţesă adevărată înseamnă..................................................................... 2 3 Delimitează textul în fragmente logice, apoi formulează ideile principale.

Citeşte propoziţiile şi realizează sarcinile. Prinţesa a şezut pe ceva tare. Vom afla noi adevărul! Sunt prinţesă adevărată! a) Subliniază S şi P din fiecare propoziţie. b) Scrie propoziţiile simple............................................................................. ............................................................................. .............................................................................. c) Realizează acordul între substantiv şi adjectivul scris în paranteză: Prinţesele ...................................au şezut pe ceva tare.( mofturoasă) Regina a pus nişte boabe...........................în pat. ( tare) Peste boabe a aşezat saltelele şi ...................................perne. ( pufos) 4 substantive Scrie în tabel părţile de vorbire pe care le recunoşti: prinţ, adevărată, el, am dormit, douăzeci, regina, noi, este, prima, friguroasă . adjective pronume numerale verbe

Alege forma corectă: Un băieţel sa/s-a rătăcit în jungla Indiei. Sa/s-a ascuns în vizuina lupilor. Lupoaica la/l-a luat, la/l-a îngrijit alături de puii ei şi ia/i-a pus numele Mowgli. Lupul Akela, pantera Baghera şi ursul Baloo sau/s-au împrietenit cu el. Maimuţele sau/s-au gândit să îl răpească.

5

Numele si prenumele elevului…………………….. Proba de evaluare la limba si literatura romana Clasa a IV-a Citeste cu atentie textul urmator pentru a raspunde cerintelor de mai jos : « Fetita ridica amandoua mainile.Chibritul se stinse. Toate lumanarelele din pom se inaltau tot mai sus, tot mai sus, si ea vazu deodata ca luminitele acelea erau stele. Una din ele cazu si trase o dunga mare de foc pe cer. « A murit cineva », isi zise micuta, caci bunica ei, care fusese foarte buna pentru dansa si care acum nu mai traia, ii spusese adesea : « cand cade o stea, un suflet se inalta la Dumnezeu. » Mai trase inca un chibrit pe zid si se facu o lumina mare in mijlocul careia era bunica ei in picioare. Si era asa de stralucitoare, o privea bland si zise : -Bunica, striga fetita, ia-ma cu tine ! Cand s-o stinge chibritul, stiu ca n-o sa te mai vad ! Ai sa pieri si tu din fata ochilor mei, ca si soba de fier, ca si gasca fripta, ca si frumosul pom de Craciun. Si aprinse repede toate chibriturile ce-i mai ramasesera in cutie, caci voia sa vada mereu pe bunicuta ei. Se facu o lumina ca ziua. Niciodata bunica nu fusese asa de frumoasa, asa de mare. » (Hans Christian Andersen- « Fetita cu chibriturile ») 1. Marcheaza cu « X » caseta corespunzatoare textului corect : a) Titlul este : Fetita cu chibriturile Cenusareasa Fram, ursul polar b) Fetita se gandea la : mama ei papusi bunica ei

c)In text apar urmatoarele personaje : ursii cafenii, bunica, o fetita fetita, bunica, vrajitoarea fetita, bunica d)Expresia “un suflet se inalta la Dumnezeu” inseamna: a murit cineva s-a nascut cineva cineva canta ingereste e) Enuntul “Se facu o lumina ca ziua” inseamna: era murdara pe maini era o lumina puternica era miezul noptii 2. Uneste printr-o linie cuvintele cu inteles asemanator : se inaltau ea dansa de multe ori adesea se ridicau 3. Uneste printr-o linie cuvintele cu inteles opus : se stinse urata frumoasa se aprinse repede incet 4. Formuleaza o intrebare al carei raspuns sa se afle in text. 5. Scrie un dialog intre fetita din textul dat si bunica ei, in situatia in care ar fi stat amandoua sub bradul de Craciun. 6. Completeaza spatiile punctate, alegand forma corecta dintre cuvintele scrise intre paranteze : a. Iulian………………jucat cu sora……………….. (sa/s-a) (sa/s-a) b. Ei………………pregatit pentru munte………………pentru mare. (sau/s-au) (sau/s-au) c. Mama………….spus Cristinei sa……………mingea. (ia/i-a) (ia/i-a) d. Andrei…………..vazut pe Alin…………..televizor. (la/l-a) (la/l-a) e. Copiii…………....spus mamei ca………………..calificative bune. (iau/i-au) (iau/i-au) f. El………………promis ca……………..merge in excursie. (ia/i-a) (va/v-a) 7. Citeste cu atentie propozitia urmatoare. Indica prin sageti ce este ca parte de vorbire fiecare cuvant subliniat : El a citit doua povesti populare despre Pacala. verb substantiv pronume personal adjectiv numeral

Numele si prenumele : Clasa a IV-a B TEST DE EVALUARE Comunicarea despre locuri si intamplari

13.03.3008

I. Se da textul : ,, Eram la Paris in anul 1922. Intr-o zi de primavara intarziata am mers la atelierul lui Brancusi. El ma astepta cu nerabdare. Mi-a deschis usa si m-a intampinat cu un glas cantarit . -Vra sa zica , esti fata lui Barbu Delavrancea...mda... si canti la pian frumos... Intrasem in casa. O casa din satul nostru romanesc : odaie mare , cu pereti varuiti , vatra imensa , cu un ceaun negru pe pirostrii , masa rotunda , taiata in trunchi de copac , inconjurata de butuci la fel , pe trei picioare. Pe un scrin se aflau trei sculpturi alamite.

-Ce vii sunt! Brancusi a zambit. - Le slefuiesc cu mainile luni de zile , pana sunt insufletite. Acesta e portretul unei domnisoare. Mai am si alte lucrari in camera alaturata.’’ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Transcrie fragmentul descriptiv din text. Precizeaza locul si timpul actiunii. Transcrie propozitia simpla din text , apoi dezvolta aceasta propozitie. Alege si transcrie din text o propozitie dezvoltata. Transforma propozitia aleasa intr-o propozitie simpla negativa. Scrie cate o propozitie enuntiativa , interogativa , exclamativa despre atelierul sculptorului Constantin Brancusi. Alege din text si transcrie : un substantiv propriu , un substantiv comun , un pronume un adjectiv, un verb si un numeral. Gaseste cuvinte cu sens asemanator cu : glas , fata , odaie. Gaseste cuvinte cu sens opus pentru : nerabdare , frumos , mare. Alcatuieste o propozitie in care cuvantul ,, mare’’ sa fie alta parte de vorbire decat cea din text. Scrie o propozitie in care cuvantul ,, vii’’ sa aiba alt sens decat cel din text. Alcatuieste cate o propozitie cu ajutorul cuvintelor ,, mai’’ si ,, m-ai’’.

II. Descrie in cel mult cinci enunturi Manastirea Curtea de Arges / Peisajul intalnit de raul Arges in drumul sau ( la alegere ).

Probă de evaluare finală Limba şi literatura română Obiective operaţionale:
1. Citesc un text şi sunt capabili: a) să identifice titlul, autorul, personajele; b) să formuleze două întrebări legate de conţinutul textului; c) să identifice trăsăturile morale ale personajelor; d) să găsească un proverb potrivit acestui text şi să transcrie învăţătura; să alcătuiască enunţuri cu: a) sinonimele cuvintelor date ; b) antonimele cuvintelor date ; c) omonimele cuvintelor: şiret, nouă; să schimbe valoarea gramaticală a cuvintelor date; să recunoască părţile de vorbire şi de propoziţie dintr-o propoziţie dată; să construiască propoziţii după scheme date;

2.

3. 4. 5.

Probă de evaluare finală Limba şi literatura română 1. Citeşte cu atenţie textul următor şi apoi:

Un corb flămând fură o bucată mare de caşcaval. O luă în plisc şi zbură. Se aşeză pe ramura unui copac înalt. Se pregătea s-o mănânce. Atunci trecu o vulpe pe acolo. Întâmplător îşi ridică botul spre coroanele copacilor şi îl văzu pe corb. Şi vulpea era flămândă. O ispiti bucata de caşcaval. Se gândi puţin. Apoi spuse cu glas mieros către corb: ─ Bună dimineaţa, domnule Corb! Ce frumos arătaţi astăzi! Ce pene strălucitoare! Ce ochi vii şi pătrunzători! Sunt convinsă că şi vocea vă este pe măsură.Ah! De v-aş auzi numai o clipă cântând! Un singur cântecel! Sunt convinsă că aţi fi ca un rege peste păsări! Corbul era foarte îngâmfat. De aceea o crezu pe vulpe. Se umflă în pene şi deschise pliscul. Chiar atunci căzu şi bucata de caşcaval. Vulpea o înşfăcă de îndată şi nu mai aşteptă să audă cârâitul corbului. Era prea flămândă şi prea încântată de fapta sa. Aşa li se întâmplă întotdeauna celor ce se lasă amăgiţi de linguşitori. Bucur Milescu, Corbul şi vulpea a) precizează titlul, autorul, şi personajele: ..................................................................................... b) formulează două întrebări legate de conţinutul textului: c) scrie câte (cel puţin) două însuşiri morale potrivite fiecărui personaj: vulpea:............................................................................................................................................ corbul:.......................................................................................................................................................... d) găseşte un proverb potrivit textului şi apoi transcrie învăţătura textului: proverbul:..................................................................................................................................................... învăţătura: .................................................................................................................................................... 2. Alcătuieşte propoziţii care să conţină: a) cuvinte cu sens asemănător cu: plisc, voce; b) cuvinte cu sens opus următoarelor: sătul, modest; c) cuvinte cu aceeaşi formă, dar înţeles diferit: şiret, nouă; 3. Transformă părţile de vorbire date conform tabelului următor: substantiv adjectiv biruinţă îngâmfat a convinge 4. Transcrie din text propoziţia subliniată şi analizeaz-o: 5. Alcătuieşte propoziţii după următoarele scheme: )
Pv v C s S s A a
Numele elevului: Evaluare iniţială Limba şi literatura română OBIECTIVE: * să identifice elemente de detaliu dintr-un text ; * să completeze un text lacunar; *să stabilească corespondenţa între cuvintele date şi antonimele lor; *să selecteze din text o propoziţie dezvoltată; *să identifice substantivele dintr-un text; * să integreze substantivele identificate în contexte noi ; * să recunoasă verbele dintr-un şir de părţi de vorbire; *să găsească adjective potrivite pentru substantivele date; *să identifice funcţia sintactică a părţilor de propoziţie; *să precizeze familia lexicală a unui cuvânt; *să utilizeze corect ortogramele. Citeşte textul: ,, Într-o zi, când nu era acasă decât bunica şi buruienile încă nu erau greblate în grădină, m-am furişat cu grebla şi m-am pus cu hărnicie pe lucru, tot pe lângă gardul de nuiele, unde erau buruieni uscate.

verb

……………………………………………………………………….

După ce am făcut patru grămăjoare, am scos cutia cu lemnuşe din buzunar şi am aprins întâia căpiţă şi de la ea, pe celelalte. Bătea vântul şi buruienile ardeau trosnind cu mare flacără. Pe lângă gard erau cotoare groase şi dese de urzici. Nu le-am putut grebla. Focul mistui buruienile şi rămase o grămadă de şperlă roşie pe care o înviora mereu vântul.’’ (I.Agârbiceanu-,,Focul’’) 1. a) Găseşte ideea principală a primului fragment: b) Unde se desfăşoară acţiunea? în clasă; în curte; în grădină;

2. Completează spaţiile libere, folosind cuvinte potrivite din text: Băiatul aprinse patru__________________cu_____________ din buzunar. Vântul bătea şi_________________________ardeau. Focul_________________buruienile. . 3. Uneşte cu o linie cuvintele din prima coloană cu cuvintele cu înţeles opus corespunzătoare din a doua coloană: hărnicie subţiri uscate lenevie groase rare dese verzi 4. Reciteşte textul! a) Selectează din text o propoziţie dezvoltată: b) Alege din text patru substantive. c) Alcătuieşte propoziţii noi, folosind cuvintele selectate din text:

5. Se dau cuvintele: Bunica, buruienile, m-am furişat, grămăjoare, am făcut, am aprins, groase, înviora. Subliniază cu o linie verbele. 6. Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: Buruieni:______________________ vântul:_______________________ ______________________ _______________________ 7. În propoziţia ,,Focul mistui buruienile.’’ a) Cuvântul ,,mistui’’ este: b) Cuvântul ,,focul’’ este: c) Cuvântul ,,buruienile’’ este: predicat; predicat; predicat; subiect; subiect; subiect; parte secundară de propoziţie; parte secundară de propoziţie; parte secundară de propoziţie;

8. Subliniaţi cuvintele care fac parte din familia lexicală a cuvântului ,,lemn’’: lemnoase, trunchi, înlemnit, lemnos, buturugă, copac, lemnişor, lemnar. 9. Taie forma greşită: Întro/Într-o curte erau multe gâşte. M-am/Mam înscris la şcoală. La/L-a ora de matematică rezolvăm probleme complicate.

Data_________

Elev_ TEST LIMBA ROMÂNĂ

________________

1) Scrie cuvinte: a) cu sens opus pentru: ieşire-________ voios-__________ apropiere-__________ prieten-_________

b) cu sens asemănător pentru: frică-_________ a dovedi-___________ amurg-_________ molcom-__________

negură-______

2) Desparte în silabe următoarele cuvinte: trăieşte-_________ viitor-__________ prispă-________ iaz-__________

3) Analizează părţile de vorbire din propoziţia : În farfuria adîncă ea găseşte două mere galbene. 4) Formulează cîte o propoziţie în care cuvîntul poartă să aibă înţelesuri diferite .

5) Povestiţi, în scris, următorul text dialogat: În fiecare seară, cei trei ţînci, încep să se roage cu glasuri subţirele: - Bunică, spune povestea! Bătrîna întrebă cu prefăcută mirare: - Care poveste? - Povestea cu împăratul Măzărean. - Apoi nu v-am spus-o ş-aseară? - Ne-ai spus-o, dar noi am uitat-o, bunicuţo! Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean! 6) Realizează un dialog cu un coleg sau o colegă, în legătură cu o excursie făcută.
_________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________

PROBĂ DE EVALUARE LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea rezolva cerinţele. „A fost odată ca niciodată, departe, departe, la poalele unui munte înalt, o ţară mititică, pe nume Ţara Albastră. Locuitorii Ţării Albastre se numesc Papuşi. Ei sunt nişte omuleţi mititei, înalţi cât două mere puse unul peste altul. Regele măsoară un măr în plus, că doar de asta este rege. El nu domneşte cu adevărat, fiindcă principala sa ocupaţie, ca şi cea a Papuşilor, e să joace feste. Papuşii se nasc farsori şi rămân aşa toată viaţa lor. Ţara Albastră răsună de dimineaţa până seara de râsetele vesele ale Papuşilor. Chiar şi noaptea se aud râsete amestecate cu cântecul greierilor pentru că, deşi Papuşii dorm foarte adânc, visele lor sunt animate de poznele pe care le vor inventa a doua zi. Totuşi, tot păcălindu-se unii pe alţii, Papuşii au ajuns să cunoască toate păcălelile posibile. Chiar şi regele cel cu un măr mai înalt decât supuşii săi, care tot inventa păcăleli, sfârşi prin a nu mai găsi nicio nouă glumă. Vezi bine că aceeaşi farsă repetată de zece ori, de o sută de ori, de o mie de ori, nu mai e cu adevărat hazlie. Iar râsetele Papuşilor devin din ce în ce mai stinse, din ce în ce mai rare.” (Eliane Roussel, Papuşii bolnavi de tristeţe)

FÉSTĂ, feste, s.f. = Păcăleală, farsă, glumă. ♢ Expr. A face (sau a juca etc.) o festă sau festa (cuiva) = a păcăli (pe cineva) FARSÓR, -OÁRE, farsori, -oare, s.m. şi f. = Persoană care face farse, care se ţine de păcăleli. A. 1.Cum se numeşte ţara în care locuiesc Papuşii ? 2.Transcrie, din text, fragmentul în care se face referire la dimensiunile Papuşilor. 3.Care este principala ocupaţie a omuleţilor ? 4.Din ce motiv râsetele Papuşilor devin din ce în ce mai rare ? 5. Formulează ideea principală pentru fragmentul din chenar. B. 6. Notează câte un cuvânt cu înţeles asemănător pentru următoarele cuvinte din text: odată = ………………………………………. hazlie = ………………………………………. farsă = ……………………………………....... 7. Scrie ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele: munte = ……………………………………….. răsună = ……………………………………….. două = …………………………………………. 8. Alcătuieşte o propoziţie în care să existe un pronume cu rol de subiect. 9. Completează, spaţiile punctate, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze: Regele avea doi ..................... ( fi / fii / fiii ) În Ţara Albastră ......................... multă veselie. ( ieste / este ) ........................................ de Papuşi au plecat în Ţara Oamenilor. ( douăzeci / două zeci ) Doi Papuşi s-au transformat în peştişori ................................ ( aurii / auri ) 10. Rescrie propoziţia următoare punând verbul la timpul trecut şi viitor: Regele pleacă cu Papuşii în Ţara Oamenilor. trecut : ................................................................................................................... viitor : .................................................................................................................... 11. Scrie, în spaţiile punctate, forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. Papuşii .............. transformat în păsărele şi ............. păcălit pe oameni. (s-au / sau) (iau / i-au) Atmosfera din Ţara Albastră ................. schimbat după plecarea Papuşilor. (sa / s-a) Băieţelul ............. lăsat pe Papuş să se joace, iar apoi au mers împreună ............... spectacol. (la / l-a) (la / l-a) ............ spus că se vor despărţi când se ............ însera. (ia / i-a) (va / v-a)

ŞCOALA PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a II-a BILETUL NR. 1 Citeşte textul: „Cămila şi Girafa erau într-o continuă sfadă. - Ce urâtă eşti, gheboşato! îi spunea Girafa suratei sale. Iar Cămila răspundea cu dispreţ:

- Cine a mai văzut un gât până la cer ca al tău? Dar într-o zi savana arse şi focul le împinse pe amândouă în pustiu. În fuga mare, abia apucaseră să ia niscaiva merinde şi puţină apă. Pe drum, sub soarele arzător, Cămila spuse: - Surioară, păstrează toate merindele pentru tine. Cocoaşa mea mă va hrăni până la prima oază. Iar la oază, girafa îşi întinse gâtul şi culese din vârfurile celor câţiva palmieri ai locului suficiente frunze ca să se sature şi Cămila, care era prea scundă pentru a-şi culege singură hrana. Nu-şi mai spuseră nici un cuvânt urât după aceea niciodată. I. a) b) c) d) Răspunde la întrebări:

De ce îi spunea girafa cămilei că este gheboşată? Ce îi răspundea cămila? Ce întâmplare le-a apropiat pe cele două surate? De ce crezi că Girafa şi Cămila nu şi-au mai spus nici un cuvânt urât niciodată? II. Precizează Ce urâtă eşti semnele de punctuaţie corespunzătoare: gheboşato ”

III.

Spune numărul de vocale şi numărul de consoane din fiecare cuvânt: cămilă, girafă, savană şi pustiu

ŞCOALA

PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a II-a BILETUL NR. 2

Citeşte poezia:

Nimeni n-a rămas în stradă. Norii negri vin grămadă, Zboară frunzele uscate, În văzduh împrăştiate. Şi salcâmii stau să cadă: Bate vântul, bate. A ieşit de la răscruce O femeie, care duce Un copil de mână … Sună Porţi izbite de furtună, Fulgeră şi tună.

Mama cu puteri scăzute, Vrea copilul să-şi ajute, Şi cu glas duios îl cheamă: „ Hai cu mama, iute!”

Mama ia copilu-n braţe, Ploaia o izbeşte-n faţă, Bolta parcă-i spartă-n două… Cu mânuţele amândouă, El de gâtul ei s-agaţă; „ Plouă, mamă, plouă!” ( George Topîrceanu, Furtuna )

I.

Răspunde la întrebări:

a) De ce nu a rămas nimeni pe stradă? b) Cine apare pe drum? c) Ce spune copilul? II. Alăturaţi grupul de vocale potrivit:

ploa __ ; ro __ ; vo __ . III. Dezvoltaţi propoziţia: Norii vin.

ŞCOALA

PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a II-a BILETUL NR. 3 Citeşte textul:

„ Un iepure şi o broască ţestoasă hotărâră să se întreacă la fugă pe o anumită distanţă. Iepurele ţâşni din capul locului înainte şi ajunse atât de departe încât o pierdu pe broasca ţestoasă din vedere. Se gândi: - Oare încotro să mă grăbesc? Ia să mă aşez puţin. Se aşeză să se odihnească şi adormi. Între timp, broasca ţestoasă mergea şi tot mergea, mutând când un picior când altul, iar când iepurele se trezi, ea era deja la capătul drumului.” ( Lev Tolstoi, „Iepurele şi broasca ţestoasă”) I. a) b) c) d) Răspunde la întrebări:

Care sunt personajele acestei povestiri? Ce au hotărât iepurele şi broasca ţestoasă? Ce a hotărât iepurele să facă când a văzut că a întrecut-o pe broască? Cine a câştigat întrecerea? II. Alcătuiţi propoziţii cu expresiile:

A se întrece la fugă; a pierde din vedere. III. Găsiţi în lista de mai jos însuşirile iepurelui: lent, curajos, viclean, rapid, fioros, fricos, isteţ.

ŞCOALA PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a II-a BILETUL NR. 4

Citeşte poezia:

- Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? - De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte. Bate vântul frunza-n dungă – Cântăreţii mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parteIarna-i ici, vara-i departe. Şi de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! ( Mihai Eminescu – „ Ce te legeni?”) I. a) b) c) d) Răspunde la întrebări:

Cum are codrul crengile? Ce se întâmplă cu ziua şi noaptea? Dar cu frunzişul? Ce face vântul? II. Spune cuvinte cu sens opus pentru cuvintele date: scade, aproape, acolo, zi, rar, aplecat.

III. Alcătuieşte trei propoziţii care să conţină cuvântul „ toamna” la sfârşitul cărora să aveţi pe rând: punct, semnul întrebării şi semnul exclamării.

ŞCOALA

PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a BILETUL NR. 1 Citeşte poezia:

Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ţine ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Şi când se crapă iar de ziuă, plouă. În faptul zilei , streşinile plâng. Pădurea stă plouată ca o curcă. Natura calcă cu piciorul stâng: Pe-aici când plouă, plouă, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată soarele sărac De după nouri, ca să-ţi facă-n ciudă, N-apuci a scoate nasul din cerdac, Că până la întoarcere- te udă. Există şi răstimpuri când se moaie, Când parcă nu mai toarnă-aşa, de sus, Şi cerul câte-oleacă, spre apus, Se luminează puţintel – a ploaie

( George Topîrceanu , „Plouă!”)

I.

Răspunde la întrebări: a) Care este cuvântul care se repetă în poezie? b) Cum arată păurea atunci când plouă? c) De unde se arată soarele? Spune ce sunt cuvintele subliniate ca parte de vorbire. Alcătuieşte schema pentru următoarea propoziţie: Lizuca deschise ochii.

II. III.

ŞCOALA

PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a BILETUL NR. 2

Citeşte poezia:

Cântecul ce-ades ţi-l cânt Când te-adorm în fapt de seară, Puiule, e-un cântec sfânt, Vechi şi simplu de la ţară. Mama mi-l cânta şi ea, Şi la versul lui cel dulce, Puiul ei se potolea Şi-o lăsa frumos să-l culce.

Azi te-adorm cu dânsul eu, Ieri – el m-adormea pe mine, Şi-adormi pe tatăl meu Când era copil ca tine … Mâine, când voi fi pământ, Nu uita nici tu – şi zi-le, Zi-le doina, cântec sfânt, La copiii tăi, copile!

( Ştefan Octavian Iosif- „ Cântec sfânt”) I. Răspunde la întrebări: a) Cine îi cânta copilului? b) Ce numeşte poetul „ cântec sfânt”? c) Care este modalitatea prin care se transmite cântecul de la părinţi la copii? II. III. Daţi exemple de 1 substantiv, 1 adjectiv, 1 verb, 1 pronume, 1 numeral. Analizează toate cuvintele din propoziţia de mai jos: Mircea vine la noi.

ŞCOALA

PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a BILETUL NR. 3 Citeşte poezia:

Hogea s-apucă odată ca să-şi facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut, Veni un vecin şi-i zise că nu e bine făcut, Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus, Ci era mai bine spre miazăzi să-l fi pus; Altul viind zise iar: - Hogea, ce Către răsărit cu gura cuptorul Altul iar îi zise: - Hogea, eu în Cuptorul spre miazănoapte cu bine făceai de-l întorceai; locu-ţi de eram, gura lui îl puneam.

Văzând Hogea că la nimeni lucrul lui nu i-a plăcut, Îl strică ş-apucând iarăşi, pe rotile l-a făcut; Dup-aceea din prieteni în vreun fel de îi zicea, El se apuca îndată ş-într-acolo-l întorcea. Şi aşa Nastratin Hogea cu cuptorul învârtit, Al fiecăruia gustul şi plăcerea i-a-mplinit Zicând : - Câtă osteneală pentr-un cuptor avui eu, Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu. I. Răspunde la întrebări: a) Ce a lucrat Nastratin Hogea? b) Ce i-au spus vecinii? c) Cum a procedat Nastratin pentru a-i mulţumi pe toţi? d) Se pot face toate lucrurile pe gustul lumii? De ce? Alcătuieşte două propoziţii în care să foloseşti cuvântul „cel” şi ortograma „ce-l”. Spune ce sunt cuvintele subliniate în poezie ca parte de vorbire. Analizează următoarele cuvinte: Hogea, lui, gura.

II. III. IV.

ŞCOALA PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a BILETUL NR. 4 Citeşte poezia:

Grozav mănâncă lupii de urât! Poftit odată la un praznic, Un lup lihnit, mâncau năpraznic, S-a lăcomit atât încât I s-a înfipt un os în gât. Făcând în juru-i ochii roată, Chemă o barză să i-l scoată. Când operaţia fu gata, Ea îi ceru, fireşte, plata. - Îţi arde, poate, azi de şagă! Cum, scapi din gura mea întreagă Şi mai cutezi să-mi ceri pitaci? Nu, zău, cumătră, ştii că-mi placi? … ……………………………………………. ( La Fontaine – „ Lupul şi barza”) I. Răspunde la întrebări: a) b) c) d) e) II. III. Care sunt personajele? Ce i s-a întâmplat lupului? Cine l-a operat pe lup? Ce a vrut barza după ce l-a operat? Ce i-a răspuns lupul?

Identifică din poezie un substantiv, un verb şi un adjectiv. Analizează cuvintele îngroşate din poezie.

PROBĂ SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a Varianta 1 1. Se dă textul: Pâinea de Leonida Lari „ Să nu arunci, copile, Pâinea jos nicicând Că undeva, departe, Plânge-un copil flămând.

Şi cată-un colţ de pâine Prin urne-nfrigurat, Şi dacă nu-l găseşte Adoarme-nlăcrimat. Şi-n somn ce i se-arată, Tu să-ţi închipui poţi? Pământul ca o pâine Ce ajunge pentru toţi.” a) Scrie ideea ce se desprinde din fiecare strofă a poeziei. b) Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru: a arunca, nicicând, a închipui. c) Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: a arunca, jos, plânge. 2. Taie cu o linie cuvintele scrise greşit din enunţurile următoare: a) Ce va/ v-a adus bunica ieri? b) Şi Ioana va/ v-a merge la teatru? c) Bunicul meu cântă la n-ai/nai. d) Nai/ N-ai adus desenul cerut. e) Ce-l/Cel de-al doilea băiat a câştigat concursul. f) Ce-l/ Cel doare? 3. Completează tabelul cu acele cuvinte care îndeplinesc cerinţele date: Substantive Adjective Pronume Numerale Verbe

4. Scrie trei propoziţii simple. Transformă propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate. 5. Analizează părţile principale şi secundare din enunţurile următoare: Radu a venit la noi. Eu am cumpărat trei trandafiri albi. PROBĂ SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ EXAMEN DE CORIGENŢĂ CLASA a IV-a Varianta 2 1. Completează spaţiile punctate cu noţiunile corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) Partea de propoziţie exprimată prin verb care răspunde la întrebarea „ce face?” se numeşte ……… Partea de propoziţie care arată despre cine se vorbeşte în propoziţie se numeşte …………………… Părţile de propoziţie care se adaugă pe lângă subiect şi predicat se numesc părţi ………………… Predicatul exprimat prin verb se numeşte ………………………………………. . Subiectul exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire se numeşte ……………… ………………………. este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv.

2. Taie cu o linie cuvintele scrise greşit din următoarele enunţuri: a) Maria s-a dus la/l-a unchiul ei. b) Mioara m-a/ma chemat să văd o revistă pentru copii. c) Verişoara sa/s-a s-a/sa pregătit intens pentru acest concurs. d) Învăţătorul i-a/ ia dat băiatului un sfat bun. e) Şi Ioana va/ v-a merge la teatru. f) Ce-l/ Cel mai bun băiat este Florin. 3. Se dă textul: Vara A sosit vara. Soarele străluceşte din ce în ce mai tare pe cerul senin. Pomii s-au îmbrăcat în straie verzi. Florile surâd razelor soarelui. Păsările călătoare ciripesc a bucurie. a) Subliniază subiectele din textul dat. b) Completează tabelul, respectând cerinţele. Predicat verbal Exprimat prin: persoana genul numărul

c) Transformă prima propoziţie simplă în propoziţie dezvoltată. 4. Realizează acordul gramatical: Răsare din nou soarele. …………………………. ( turistul) se îndreaptă către ……………………. ( plajele) cea ……………………………….. ( însorite). Marea ……………. ( sunt) calmă. Vremea ……………………….. ( sunt) frumoasă. Cerul e fără …………( nor). ………………………………….. ( Plajele) se umple de ……………………….. ( turist). Toţi ……………………………… ( este) veseli şi ………………………….. (bucuros). 5. Alcătuieşte propoziţii după următoarele scheme: a) P.v. verb S pronume S pronume P.v. verb C substantiv comun C substantiv A adjectiv

b)

Test de evaluare sumativă pe semestrul al II-lea clasa a IV-a – limba română Citeşte cu atenţie textul următor: A fost odată un om sărac lipit pământului. Şi avea omul acela o mulţime de copii. A muncit omul o săptămână şi a făcut rost de un căuş de făină. Dar, pe când mergea spre casă, s-a iscat o furtună mare de i-a luat toată făina din căuş. Supărat, omul a plecat să astupe borta de unde se pornea vântul. Mergând el loc depărtat, a ajuns pe Dumnezeu. - Unde te duci, omule? - Mă duc să astup borta vântului, că mi-a luat făina din căuş. - Omule, nu te duce, i-a zis Dumnezeu. Ia o nucă. Dar până acasă să nu zici: Nucă, deschide-te! Întorcându-se, omul nostru a înnoptat la un oarecare căruia i-a povestit întâmplarea cu nuca.

Femeia omului, vicleană, îi schimbă nuca, apoi se duce în ocol şi zice: Nucă, deschide-te! Din nucă au ieşit oi, boi, o mare bogăţie. ( Mihai Eminescu – Borta vântului) Bortă= peşteră, scorbură A. Ai înţeles textul citit? (total: 30 puncte) 1. a) Încercuieşte litera răspunsului corect: Textul de mai sus este: a) ....o descriere a omului b).... un dialog între om şi Dumnezeu c).... o naraţiune în care apare şi dialogul (3p) Motivează în două enunţuri alegerea făcută (2p) 2. Completează enunţurile următoare în spaţiile punctate: a) Textul are titlul ................................... şi este scris de .............................. (1p) b) Locul şi timpul întâmplării ..................................................... (1p) c) Personajele acestui text literar sunt:.............(1p) 3. Răspunde la următoarele întrebări: a) Despre cine este vorba în basm? (2p) b) Din ce cauză este supărat omul cel sărac? (2p) c) Unde a plecat el? (2p) d) Cine l-a ajutat pe omul sărac? (2p) e) Ce puteri neobişnuite are nuca dăruită de Dumnezeu?(2p) 4. Enunţurile următoare prezintă diferite întâmplări din text. Scrie, pe rândul liniat, literele cu care sunt notate enunţurile, în ordinea în care s-au petrecut faptele: a) Omul a plecat să astupe borta vântului. b) El a făcut rost de un căuş de făină. c) Vântul i-a împrăştiat făina. d) Omul cel sărac a muncit o săptămână. e) Dumnezeu i-a dăruit o nucă. f) Omul cu nevasta vicleană i-au furat darul. (12p)

B. Cum ştii să comunici? (total: 10 puncte) 5. Formulează o întrebare şi un răspuns diferite de cele întâlnite în text, în legătură cu personajele (4p) 6. Alcătuieşte un text din trei enunţuri prin care să-ţi exprimi părerea faţă de purtarea bărbatului şi a nevestei care l-au găzduit pe omul sărac. (6p) C. Cum ţi-ai însuşit elementele de construcţie a comunicării? (total: 36 puncte) 7. Găseşte şi scrie cuvinte cu forme diferite, dar cu sens asemănător celor de mai jos: bortă-................................... nevastă-................................... să astup-..................................... s-a iscat-................................... a împrăştiat- .................................... (5p)

8. Găseşte şi scrie cuvinte cu sens opus faţă de cele de mai jos: sărac-..................................... supărat-.................................. harnic-..................................... noapte-.................................. depărtat-.................................... (5p) 9. Desparte în silabe următoarele cuvinte: scriitor, fiindcă, înnoptat, bogăţie, căuş, copii, toată, mergea, oarecare (9p) (5p)

10. Scrie toate cuvintele din textul dat, care conţin grupurile de sunete ia, ea, oa sau ie. 11. Găseşte şi transcrie, din text, trei substantive comune, care denumesc: a) o fiinţă ........................................................ b) un lucru.......................................................... c) un fenomen al naturii....................................... (6p) 12. Găseşte în text, grupuri de cuvinte formate dintr-un substantiv şi un adjectiv. Scrie-le mai jos, trecându-le la numărul plural: (6p) D. Ştii să scrii corect? (total: 24 puncte) 13. Taie cu o linie cuvântul sau ortograma care nu se potriveşte: Omul sărac muncea pentru copiii să-i/săi. El s-a/sa supărat pe vânt că i-a/ia împrăştiat făina din căuş. Pentru bunătatea sa/s-a Dumnezeu ia/i-a dat o nucă fermecată. Omul i-a/ia nuca şi pleacă acasă. Bărbatul şi nevasta vicleană s-au/sau gândit săi/să-i fure nuca. 14. Scrie din text câte o propoziţie: a) prin care se dă o informaţie b) prin care se cere o informaţie c) care exprimă o poruncă (6p)

(8p)

15. Completează textul cu semnele de punctuaţie necesare: (10p) La ora de limba română rezolvăm un test de evaluare□ Ana plânge□ Doamna o întreabă□ □De ce nu scrii□Ana□ □Nu îmi găsesc pixul□ □De ce nu scrii cu stiloul□

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->