INGRIJIREA PERSOANEI BOLNAVE

Bolnavul trebuie privit ca un om care sufera, spera si are dreptul sau la sanatate si la viata. Datoria celor din jurul sau este sa il ajute fie in sensul insanatosirii sale depline, daca acest lucru este cu putinta, fie in sensul ameliorarii sanatatii sale. Insusi bolnavul incurabil are deptul la alinarea suferintelor fizice si la linistea sa sufleteasca. Aflate in contact direct cu persoanele bolnave, infirmierelor le revine un rol deosebit atat in comunicarea cu aceste persoane, cat si in acordarea ingrijirilor elementare si a masurilor de urgenta. Pentru indeplinirea efectiva a acestui rol, pregatirea lor profesionala trebuie sa raspunda unor : Obiective 1. Capacitatea de a recunoaste semnele de boala si de a depista particularitatile specifice anumitor boli. 2. Capacitatea de a efectua observatii asupra bolnavului si de a informa correct medical sau asistenta medicala. 3. Abilitatea de a aplica tehnicile de prim ajutor si masurile elementare de interventii ( diferentiat in functie de boli ). 4. Abilitatea de a aplica tehnicile de ingrijire adecvate diferitelor maladii si a tehnicilor variate de alimentatie. ,, Puterea sufletului omenesc este un medicament pe care nimic nu il intrece Ghe. Marinescu Succesul profesional presupune : - Cunostinte si atitudini despre : 1. Starea de sanatate si starea de boala 2. Semnele diferitelor boli 3. Ingrijirea acordata bolnavului a). patul bolnavului b). imbracarea si dezbracarea bolnavului c). mobilizarea si schimbarea pozitiei bolnavului d). pozitiile bolnavului e). ingrijirile acordate in cazuri particulare f). efectuarea toaletei bolnavului. 4. Acordarea primului ajutor si transportul aciidentatilor 5. Alimentarea bolnavului si regimurile alimentare 6. Psihologia persoanei bolnave. Comportamente manifestate prin : Acordarea efectiva a ingrijirilor necesare Comunicare efectiva si actiune In mod firesc, orice persoana bolnava are nevoie de ingrijire adecvata, dar in acelasi timp ea are nevoie de blandete, omenie, siguranta, sustinere morala pentru a-si pastra optimismul si increderea in propria sa vindecare. STAREA DE SANATATE SI STAREA DE BOALA Starea de sanatate - potrivit definitiei OMS, starea de sanatate este caracterizata printr-o buna stare fizica, psihica si sociala toate structurile organismului se integreaza intr-un echilibru functional, datorita caruia se mentin constantele lui fiziologice atat in conditii de metabolism bazal, cat si in conditiile metabolice de efort. cat timp acest echilibru functional se mentine, se considera ca organismul se afla in conditii de sanatate, conditii care ii permit realizarea oricarei activitati. Definitie : Sanatatea individului este rezultatul unui echilibru relativ constant intre functionarea normala a organismului sau si adaptarea acestui organism la mediul exterior. 1

Starea de boala - cand rezervele de adaptare functionala au fost depasite se instaleaza manifestari de dezadaptare - cand actiunea agentilor agresivi persista se instaleaza starea de boala care se manifesta prin semnele de localizare proprii fiecarui organ sau sistem. Definitie : Boala individului este rezultatul ,, ruperii echilibrului care priveste functionarea interna normala a organismului si adaptarea sa lamediul exterior, dezechilibrul poate avea cauze endogene sau exogene. Semne de boala - pentru aprecierea starii persoanei bolnave este necesara supravegherea pemanenta sau periodica a principalelor organe, sisteme, aparate. Aceasta supraveghere se efectueaza urmarind anumiti ,, parametri . 1. Stare generala : facies, tonus, apatie, durere 2. Tegumente : cianoza, eruptii, pete, coloratii, plagi, leziuni, prurit 3. Osteo-articular : pozitie 4. Aparat digestive : mucoasa bucala, apetit, anorexie, scaun, varsaturi, deglutitie 5. Aparat respirator : tuse, rinoree, expectoratie frecventa, miros, ritm 6. Cardio-vascular : dispnee, decubit, edeme, palpitatii, lesin 7. Uro-genital : diureza, mictiuni, hernie 8. Organe de simt : tumefactii, aspectul ochilor, auzul, vazul 9. Sistem nervos : constienta, ritmul somn-veghe, convulsiile 10. Temperatura Supravegherea constanta a functiilor vitale si vegetative ale persoanei bolnave are o importanta deosebita. Ca atare, supravegherea trebuie sa fie constanta pentru a inregistra orice semn prevestitor al unei posibile inrautatiri a starii bolnavului. Semne de boala Aparatul respirator Bronsite : oboseala, cefalee, raguseala, tuse, dispnee, cianoza, stare subfebrila. Astm : senzatia de lipsa de aer, dificultati in expulzarea aerului, tuse seaca, expectoratie albicioasa Pneumonii : catar nazal si faringian, cefalee, indispozitie, frison brusc, temperatura ridicata, puls accelerat, limba incarcata, tahipnee, tuse. TBC : astenic, pierdere in greutate, inapetenta, tuse, insomnii. Aparatul cardio-vascular Infarct : durere precardiaca intense, H.T.A., stare febrile, tahicardie, dispnee, tulburari de ritm Hipertensiune : cefalee occipitala, ameteli, vijiituri in urechi Insuficienta circulatorie : apatie, indiferenta, somnolenta, privire pierduta, tegumente palide, gura uscata, extremitati reci, pulsul slab. Aparatul digestive Gastrite : arsuri, dureri localizate in epigastru, amar in gura, salivatie abundenta, cefalee, inapetenta, anemie, slabire in greutate. Ulcer : arsuri, durere dupa mese sau noaptea ( localizata in epigastru ), ,, foame dureroasa , varsaturi Enterocolita : dureri in zona ombilicului, balonari, gaze, cefalee, transpiratie, ameteli, anemie, alternarea diareei cu constipatia. Ficatul si caile biliare Colecistite : jena in hipocondrul drept de aproximativ 4 ore dupa masa, colici, stari subfebrile, greata, varsaturi, cefalee. Icter : culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor, prurit generalizat, urina brun-roscata, scaunul decolorat, constipatia. Ciroza : HTA, balonari, eructatii, hemoragii prin venele esofagiene si hemoroidale, anemie. 2

Rinichii Litiaza : dureri lombare, usturimi la urinat, urinare frecventa, hematuria Glomerulonefrita : cefalee, jena lombara, edem al pleoapelor, urina rosiatica, tulburari vizuale, bradicardii, HTA, hematurie. Insuficienta renala : greata, varsaturi, diaree, astenie, tulburari de vedere, contracturi. Boli de nutritie Diabet : poliuria, polidipsia, apetit exagerat si permanent, slabire in greutate, eczeme, prurit, Nevralgii Obezitate : depunerea grasimii pe fata, ceafa, umeri, gat, abdomen, fese. Bolile reumatismale Artroze : dureri articulare, limitarea miscarilor articulare Spondiloze : dureri la nivelul coloanei vertebrale sau la nivelul membrelor si a coastelor, contractura musculara, pozitii vicioase ale coloanei Obiectivul final al ingrijirii persoanei bolnave este vindecarea sa si alinarea suferintelor sale. In cadrul acestui process ( uneori atat de complex si de dificil ) infirmiera isi asuma o multitudine de roluri de o importanta deosebita : supravegherea starii bolnavului, efectuarea toaletei sale, asigurarea alimentarii active sau pasive, imbracarea si dezbracarea, formarea unor deprinderi igienice, stimularea psiho-motorie, acordarea primului ajutor, aplicarea tehnicilor specifice in cazul bolnavilor aflati in situatii speciale, asigurarea unui mediu comfortabil prin aranjarea salonului, a patului, accesoriilor sale. Ea trebuie sa se implice in pregatirea bolnavilor pentru vizita medicala : curatenia, ordinea, aerisirea salonului, asigurarea prezentei bolnavilor imbracati corespunzator, mentinerea linistii si calmului, dezbracarea, asezarea, sprijinirea, imbracarea bolnavului. Regimuri alimentare Regimul hidric Indicatii: in primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri indulcite cu zaharina sau neindulcite, zeama de orez, supe diluate si degresate din carne, apa fiarta si racita. Regimul hidro-zaharat Indicatii: perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, in perioada afebrila a bolilor infectioase. Alimente premise: sucuri de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de compot, zeama de orez. se administreaza in cantitati mici si repetate. Regimul semilichid Indicatii: colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa primele zile ale infarctului miocardic acut. Alimente premise: supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe copate, fainoase, sufleuri de branza de vaci mese mici cantitativ si mai frecvente. Regimul lactat Indicatii: in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile dupa hemoragia digestiva superira. Alimente premise: 1000-2000 ml lapte, eventual inbogatit cu frisca sau smantana. 3

Regimul lacto-fainos vegetarian Indicatii: dupa pulseul acut al ulcerului in remisiune, dupa operatii pe stomac. Alimente premise: branza de vaci, oua moi, cas, lapte, piureuri de legume, smantana, frisca, fainoase. Regimul hepatic Indicatii: hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata, neoplasm hepatic Alimente premise: branza de vaci, cas, urda, iaurt, carne de slaba fiarta, paine alba prajita, legume, faimoase, fructe copate, biscuiti, supe de fainoase, unt 19 g/zi, ulei 20-30 g/zi. Regimul renal Indicatii: glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala. Alimente premise salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude copate, compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere, cas, branza de vaci, urda,galbenus de ou, frisca, paine fara sare. Regimul cardio-vascular Indicatii: cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct miocardic acut in a doua sapatamana de boala. Alimente premise: lapte, iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulsceata, unt 10 g si ulei 30 g/zi. Regimul diabetic Indicatii: diabetul zaharat Alimente premise: in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite. Alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, legume uscate, fructe. Alimente nevcantarite: peste, carne, mezeluri, oua, supe de carne, sosuri fara faina, ulei. Regimul hipocaloric Indicatii: obezitate, hipertensiune arteriala Alimente premise: 240 cal.- 300 g branza de vaci 400 cal.- lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere 600 cal.- din aceleasi alimente