P. 1
Inceputurile Iasului

Inceputurile Iasului

|Views: 37|Likes:
Published by Andreea Popa

More info:

Published by: Andreea Popa on Aug 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2013

pdf

text

original

Sections

  • Iasul devine capitala
  • Pirlea voda
  • Iasul subteran
  • De unde vine numele orasului
  • Locurile temute ale Iasului
  • 1.ETIMOLOGIE
  • 2.ISTORIE
  • Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi)
  • Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu
  • 2.1 EVENIMENTE ISTORICE
  • Evenimente istorice
  • 3.Geografie
  • 3.1 Asezare geografică
  • 3.2 Topografie
  • 3.3 Clima
  • 3.4 Orase apropiate
  • 4.1 Populatia istorică
  • 4.2 Structura confesională
  • 5. Educaie
  • 6. Economie
  • 7. Institutii si puncte de interes
  • 7.1Cartiere
  • Obiective istorice si turistice
  • Clădiri si monumente istorice
  • Biserici si mănăstiri
  • Turnul mănăstirii Golia
  • Parcuri, grădini
  • Obiective istorice si turistice din împrejurimi
  • Viata culturală
  • Reprezentante culturale
  • Case memoriale
  • Sănătate
  • Transporturi si comunicatii
  • Transportul feroviar
  • Transportul aerian
  • Transportul rutier
  • Transportul în comun
  • Tramvaie
  • Parcul actual de tramvaie detinut de catre RAPT Iasi:
  • Troleibuze
  • Autobuze
  • Politică
  • Sport
  • Personalităti marcante
  • Orase înfrătite cu Iasi
  • Municipiul Iasi este înfrătit cu 20 localităti din întreaga lume:
  • Consulate in Iasi
  • Consulate Onorifice:
  • Iasi- puncte de referinta istorica
  • Informatii generale
  • Asezare geografica
  • Istoric
  • Date administrative
  • Relief
  • Clima
  • Obiective turistice

Inceputurile Iasului: o incursiune in istoria timpurie a orasului

Acum 600 de ani pe locurile pe care astazi se ridica cladirile Iasilor, calatorul ce cobora dinspre Polonia spre Marea Neagra intilnea un tirgusor mic si prafuit, la capatul caruia se ridica o curte domneasca, cu aspect de cetatuie. Aceasta mica asezare, aflata la margine de codri, la o raspintie de drumuri, pe terasa unui deal ce domina valea mlastinoasa a Bahluiului, se va dezvolta pina la a deveni capitala Moldovei. In rindurile care urmeaza, ne propunem sa prezentam povestea inceputurilor Iasului. Vom lasa deoparte celebrele biserici si manastiri ale urbei si ne vom referi mai mult la oras si la orasenii sai, asa cum se prezentau pina la inceputul secolului al XIX-lea. Nu vom lasa deoparte controversele istoricilor legate de prima datare, de numele Iasului sau de functia initiala a asezarii.

Plan al vechiului Iasi, realizat de C. Cihodaru Orice discutie privitoare la istoria Iasilor nu poate porni trecind cu vederea inceputurile sale. Orasul nu a aparut intimplator. Locul in care se afla a fost locuit din vechime, mai multe asezari umane fiind descoperite in aceasta zona, unele urme fiind din paleolitic. Dintre dealurile din zona, oamenii au fost atrasi in mod special de unul, si anume de cel care domina dinspre nord valea riului Bahlui si se prelungea spre aceasta printr-o terasa cu o inclinare molcoma, dar mai accentuata in evul mediu decit vedem noi astazi. La marginea dinspre sud-est a acestei terase, s-a ridicat curtea domneasca. Ce a fost intii: orasul sau curtea domneasca Ca si in alte cazuri, istoricii au pareri impartite cind vine vorba de ce a fost aici mai intii, asezarea urbana sau curtea. Unii sustin ca prezenta unui oras in devenire ar fi determinat pe vechii voievozi sa instaleze aici o mica resedinta, in timp ce altii cred ca prezenta curtii ar fi dus la dezvoltarea in preajma a unui oras. O asezare rurala exista aici cu siguranta cu mult timp inainte de ridicarea unei resedinte voievodale, insa instalarea acesteia din urma a dat un impuls decisiv urbanizarii. Ramine un mister ctitorul acestei curti, cu toate ca ipotezele nu lipsesc. Probabil, dupa cum crede prof. I. Caprosu in lucrarea Iasii vechilor zidiri (scrisa impreuna cu D. Badarau), este vorba de unul din voievozii sau boierii de dinainte de formarea tarii Moldovei. Domnii de mai apoi au refacut si extins curtea, ce a devenit una dintre cele mai importante din zona. Sapaturile arheologice, inclusiv cele ce se vor incepe cu ocazia constructiei complexului Palas, din imediata apropiere a vechii curti, pot confirma aceasta teorie. Se pune fireasca intrebare: de ce s-ar fi construit o curte in acest loc? Pe linga faptul ca pozitia geografica era prielnica, izvoarele istorice arata ca aici s-a stabilit si o importanta rascruce de drumuri. Un mare drum comercial venea dinspre Polonia, dupa ce trecea prin Hotin, Dorohoi, Botosani si Hirlau si intra in oras, ca si astazi, prin Pacurari. Dinspre nord,

mai venea un drum, ce patrundea pe la Sararie si care mergea de-a lungul Prutului spre stefanesti si Hotin. Din Iasi se mergea spre sud pe doua cai. Negustorii puteau alege sa treaca Prutul pe la tutora spre Cetatea Alba sau sa mearga spre Vaslui si Galati traversind Codrii Iasilor, pe la Scinteia. Cel din urma drum cobora dinspre oras nu pe actuala strada Palat (fostul Pod al Spinzuratorilor, apoi al Gunoaielor), ci pe strada Sfintul Lazar de azi (Podul Lung). Pina la mijlocul secolului al XIX-lea, riul Bahlui curgea mult mai aproape de dealul pe care se afla orasul, de-a lungul sau fiind amenajate mai multe iazuri. Prima atestare: 1395 sau 1408

Iasul vechi, vedere generala Ample discutii s-au dus in jurul datei cind Iasii au fost mentionati pentru prima data. S-au vehiculat mai multi ani, printre care si 1395, ce este prezent pe o inscriptie din biserica armeana Sf. Maria, refacuta in 1803. O buna parte din specialisti contesta validitatea acestei inscriptii, pentru ca armenii consemnau trecerea timpului dupa calendarul lor, ce incepe la anul 551 al calendarului gregorian. Desi inscriptia este probabil falsa, acest lucru nu inseamna ca armenii nu erau deja prezenti la Iasi la sfirsitul secolului al XIV-lea. Ei erau deja sositi si in alte orase ale Moldovei, unde au venit la chemarea domnilor ce aveau nevoie de mesteri si negustori specializati. Toti istoricii sint de acord ca anul 1408, cind Iasii figureaza ca loc de taxare pentru negustorii polonezi carora Alexandru cel Bun le daduse un privilegiu comercial, reprezinta data cea mai sigura pentru prima pomenire a asezarii. Probabil la 1408, Iasii erau cel putin un tirg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile tarii, altfel domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. Citeva decenii mai tirziu, in 1434, asezarea apare numita sub forma „tirgul Iasilor".

Cum arata Iasul la inceput
In primele sale doua secole de existenta certa (secolele XV-XVI), orasul a cunoscut o dezvoltare lenta. In perioada sa de inceput, orasul nu era foarte intins si nici populat peste masura. Vatra asezarii era in apropierea curtii domnesti, iar prima ulita mai importanta pornea de la poarta acesteia si mergea spre rasarit. Este vorba de Ulita Ruseasca, ce se continua cu Ulita Trapezeneasca (sau a „schimbatorilor de bani", actualele strazi Grigore Ureche si Grigore Ghica Voda), al caror vechi traseu a fost schimbat de constructiile din zona Teatrului

Luceafarul de azi. Aici se afla piata orasului („dricul" tirgului), unde negustorii isi vindeau marfurile, dar si vama (linga biserica Sfintul Lazar). Strainii au reprezentat un izvor permanent de populatie pentru oras, ca si o sursa de venituri pentru domnie. Pe linga romani, au venit aici armeni, unguri, polonezi, nemti sau rusi, grupati in functie de religie si ocupatie. Armenii, sositi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, locuiau in mahalaua din jurul bisericii Sf. Maria de linga Hala Centrala de azi, zona care, in momentul asezarii lor aici, se afla la marginea orasului. Catolicii stateau in mahalaua din jurul bisericii catolice, tot la periferia orasului de atunci. Se pare ca se ocupau cu viticultura, caci toponime ca ticau, Copou sau Ciurchi, unde erau multe vii, au rezonanta maghiara. O a treia strada importanta apare acum, Podul Vechi (azi Costache Negri), ce ducea spre iesirea dinspre nord-est a orasului. Intre Ulita Ruseasca si Podul Vechi exista o alta strada, veche si ea, Sfinta Vineri (azi Anastasie Panu). Reperele amintite arata intinderea destul de redusa a Iasilor in secolul al XV-lea. Orasul nu se mai putea intinde spre rasarit, deoarece era oprit de valea Cacainei (actualul bulevard Tudor Vladmirescu), al carei nume vine tocmai de la faptul ca aici se aruncau gunoaiele. Singurele spatii ramase disponibile se aflau spre nord si vest. Iasul devine capitala

Palatul Administrativ, aflat pe locul vechii Curti Domnesti, actualul Palat al Culturii Un moment important in istoria Iasilor il reprezinta alegerea de catre domnie a curtii de aici ca principala resedinta domneasca a tarii. Pina la jumatatea veacului al XVI-lea, domnii au stat temporar in Iasi, ca si in Vaslui, Hirlau sau Husi. Se pare ca Stefan Rares a urmarit sa intareasca curtea de la Iasi, pe care o vedea ca o potentiala cetate, cu doi pircalabi in frunte. In a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu decide sa se stabileasca aici, in defavoarea Sucevei, ce ramine resedinta secundara. Alegerea Iasilor ca resedinta principala confirma cresterea in importanta a orasului. Daca privim o harta a Moldovei medievale, observam ca Iasii sint situati aproximativ in centru, astfel ca, pentru o administrare mai eficienta a statului, domnia a preferat acest loc. Decizia lui Lapusneanu nu face din asezarea de pe Bahlui capitala Moldovei, caci vreme de inca un secol asistam la un „duel" pentru intiietate intre Iasi si Suceava, din care invingator va iesi, inevitabil, cel dintii. Abia din momentul in care si mitropolitul tarii se muta la Iasi (1687) putem vorbi de acest oras ca fiind capitala Moldovei. Statornicirea domnului in Iasi duce in mod firesc la stabilirea aici a tot mai multi boieri. Apare astfel o noua strada, dominata de casele boierilor, Ulita Mare, actualul Bulevard stefan cel Mare. Orasul capata o noua directie de dezvoltare, spre nord si vest, si ocupa treptat restul

spatiului dintre capatul Ulitei Mari si Manastirea Golia. Marginea de nord va fi reprezentata de o noua strada, Ulita Hagioaiei (Bulevardul Independentei), dincolo de care se formeaza o mahala, ce urca pe pantele Copoului, Muntenimea. Iasii aveau acum doi poli comerciali, Tirgul Vechi sau de Jos, lateral de curte, si Tirgul Nou sau de Sus, de pe Ulita Hagioaiei. Alte piete mai mici se aflau in preajma celor doua, Tirgul lui Barnovschi, respectiv Tirgul Fainei (Tirgul Cucului, mai tirziu).

Extinderea orasului
Pe strazile orasului, pe linga romani si mai vechii armeni si unguri, s-au stabilit si alti straini, ca in orice oras medieval european. Sporeste numarul grecilor, dar vin si turci, polonezi, italieni, raguzani (provenind din Raguza, Dubrovnik-ul de astazi) si evrei. Pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cei din urma erau in numar mic, insa din momentul in care incep sa soseasca in numar mai mare, se stabilesc in mahalaua din Tirgul Fainii spre Cacaina, unde se aflau si principalele sinagogi. tiganii erau prezenti la marginea tirgului, bordeiele lor din Brosteni, aproape de intrarea in Iasi dinspre vama, impresionind neplacut pe calatori. Cu totul, in oras in secolul al XVII-lea nu erau mai mult de 4-5.000 de case si 20-25.000 de locuitori. Populatia creste in secolul urmator, insa cifre precise nu avem la dispozitie. Faptul ca orasul incepe din a doua parte a secolului al XVII-lea si in secolele urmatoare sa urce lent spre Copou arata ca terasa pe care s-a format nucleul urban nu mai era suficienta. Cacaina limita extinderea spre rasarit, Bahluiul spre sud, in timp ce ripe adinci (Ripa Pevetoaiei si Ripa Galbena) margineau asezarea spre sud-vest. Copoul si strada sa centrala (Bulevardul Carol - Podul Verde) sint ocupate insa incet, orasul apropiindu-se de locul viitoarei Gradini Publice imediat dupa 1800. Expansiunea Iasilor continua dincolo de hotarele sale naturale si spre rasarit si sud. Tatarasii devin mahala a orasului, iar in jurul manastirii Frumoasa se formeaza un nou cartier. In preajma sau sub controlul unor manastiri apar asa-numitele „tirgusoare", in realitate asezari gindite ca locuri de negot, cu regim administrativ si fiscal separat de oras. La marginea de nord, se afla tirgusorul Copou (de aici numele Tirgusorului de azi), alte doua fiind spre sud, tirgusoarele Socola si Nicolina.

Indeletnicirile orasenilor
Locuitorii din Iasi aveau ocupatii dintre cele mai diverse. Majoritatea erau negustori si mesteri, insa orasenii nu se fereau sa practice si agricultura. Printre mesteri intilnim arcari, caldarari, potcovari, sabieri, dar si pietrari, dogari, blidari, blanari, croitori sau cizmari. Dupa specificul vremii, nu lipseau mestesuguri mai putin cunoscute astazi, precum cel al sahaidacarilor, ce confectionau tolbele de piele in care se puneau sagetile, cel al cepragarilor, ce faceau podoabe din matase, lina sau bumbac pentru vestmintele boierilor sau cel al poturarilor, ce confectionau nadragii pentru arnauti. Putini stiu ca in Iasii evului mediu existau si multi berari. Chiar si Manastirea Galata avea instalatii de preparat bere. Paul de Alep ne spune ca lui Vasile Lupu ii placea berea: „de fiece data dupa ce golise mai multe pahare de vin, domnul mai bea un pocal de bere, caci aceasta era rece". Bere se dadea si bolnavilor, dupa cum aflam dintr-un act din 1799, in care o anume

Tudora se obliga sa dea bere pacientilor de la Sfintul Spiridon. Femeile erau implicate si in facerea rachiului. Ion Neculce ne spune ca o tinara rachierita de pe Podul Vechi l-ar fi atras in mrejele ei pe batrinul domn Dumitrascu Cantacuzino. In secolul al XVIII-lea, se inmulteste numarul cafegiilor si al cofetarilor, ce raspund dorintelor tot mai rafinate, dar si mai orientalizate ale boierilor si domnilor. In rindul mestesugurilor mai noi intra si ceasornicaria, practicata de obicei de straini, precum Petru neamtul sau francezii Gaspar Caillé si Jean Violier, ultimul numit „Ioan Violie" in documentele veacului al XVII-lea. Primul orologiu din tarile Romane a fost cel instalat pe la 1638 de acelasi Vasile Lupu in turnul de la Trei Ierarhi. Domnii tarii aveau medic personal, care acorda consultatii si in oras, primind in schimb favoruri si bani. Au existat si situatii cind medicii straini adusi de domni au dat gres, precum in 1753, cind diagnosticul gresit al lui Giuseppe Pisani a dus la moartea Doamnei Sultana a lui Constantin Racovita. Doctorul vinovat a sfirsit in lanturi, nefiind eliberat nici macar la insistentele ambasadorului Frantei la Istanbul sau ale electorului Saxoniei.

Razboaie si molime
In lunga sa istorie, orasul nu a fost scutit de nenorociri, caci atacurile si jafurile tatarilor sau ale altor neamuri, precum si incendiile si cutremurele au fost frecvente. O buna bucata de vreme, tatarii au fost o adevarata calamitate pentru Iasi. Uciderea tragica a lui Ion voda, in 1574, a fost urmata de un atac tatarasc, ce a devastat regiuni intregi si a ars majoritatea oraselor, motiv pentru care Petru schiopul, domnul ce a urmat la tron, a fost numit si „voda al cimpurilor". Unul din cele mai dramatice momente pentru oras a fost distrugerea din 1650, cind cazacii si tatarii au atacat Moldova, raspunzind refuzului lui Vasile Lupu de a-si casatori fiica cu Timus Hmelnitchi. Miron Costin ne spune ca „au ars atunce tot orasu", curtea fiind abandonata de darabanii lasati de domn pentru paza. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iasilor, din apropiere. De obicei, astfel de atacuri erau urmate de perioade de foamete si saracie. In a doua domnie a lui Dumitrascu Cantacuzino, dupa citiva ani de razboaie, sint pomenite cazuri de canibalism, dupa cum ne spune tot Neculce: „era oameni tot lesinati si morti pe drumuri si pe uliti, cit sa minca om pe om". Din cind in cind bintuia ciuma, flagel de care spatiul romanesc nu a scapat decit in secolul al XIX-lea, care insa a adus holera. De obicei, cei atinsi de ciuma erau izolati in Codrul Iasilor, la schitul lui Tarita. Pirlea voda Expeditiile tatarilor, polonezilor sau cazacilor, dar si lipsa de organizare si neglijenta orasenilor duc deseori la incendii, ce au efecte devastatoare, in conditiile in care majoritatea cladirilor erau ridicate din lemn si erau o prada usoara pentru foc. Dupa jaful si incendiul din 1650, orasul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi in 1686. Oamenii se ascundeau prin manastiri, singurele locuri fortificate din oras, alaturi de curte, insa chiar si asa nu scapau de foc sau de pericolul robiei.

Cladirile care ne-au ramas Cei cu mai putina stare isi ridicau case cu parter simplu. dupa cum cu ironie amintesc unii calatori straini. marii boieri preferau case cu parter inalt. preferau sa isi refaca locuintele tot din lemn. Orasenii au dat o folosinta acestor pivnite. Orasenii mai saraci isi ridica in continuare case din nuiele acoperite cu stuf sau sindrila. sprijinit pe stilpi de lemn. Urmarit parca de foc. aproape la nivelul solului. pentru ca in cele din urma sa ajunga la asa-numita „Curte din Sararie" (Casa Mavrocordat). Alexandru Mavrocordat. Asa se explica si de ce aproape peste tot in centrul vechi al Iasilor de azi se descopera pivnite.Un alt incendiu devastator a fost in 1723. De altfel. Focul a izbucnit de la o casa din sus de biserica Sfintul Dumitru-Bals. Iasul subteran Incendiile frecvente au imprimat un anumit specific asezarii. chiar si orasenii mai instariti. in care se vindea vin. dar si la palatul Roznovanu (azi Primaria). Incendii de acest fel aveau loc in fiecare deceniu. O alta cladire veche a orasului se afla la maternitatea de pe strada Cuza-Voda. fiind darimata si refacuta in 1806 sub alta forma. Constructia dateaza din 1745. nici cumparaturile nu si le faceau dindu-se jos din trasura. Marele incendiu din 1785 preface in scrum palatul principelui. Mai intii. pentru ca era mai ieftin si casa se ridica mai repede. se va muta in mai multe rinduri. uneori si mai des. pleaca la resedinta mitropolitului. Nici dughenile negustorilor. Daca la suprafata orasul aparea ca fiind din lemn. Ultimul element amintit este un specific al caselor nobile din Moldova. cu cerdac lung si deschis. Iasii nu au cladiri mai vechi de veacul al XVIII-lea. de unde intr-un ceas s-a intins spre curte. dar si boierii. si aveau pretentia de a urca in trasura direct din casa. Dupa ce focul le mistuia casele. unele intinse pe doua sau chiar trei niveluri. Mai mult. obicei extins apoi prin aducerea de la trasura in casa tot de subsuori. cu scara interioara si cu bolta de trasuri incorporata in constructie. Casa Catargi (corpul H al Universitatii). unde s-a semnat pacea din 1792. Sub casele de lemn se aflau imense pivnite de piatra. in subteran el era din piatra. Din secolul al XVIII-lea. Din acest secol dateaza mai multe cladiri civile. In schimb. inghesuite la strada in front continuu. boierii ridicindu-si case din piatra si caramida. zis si Pirlea voda. dar forma ce o vedem azi se datoreaza lui Alexandru Ghica. fapt vazut ca o rusine. domnul de atunci. ce au suferit insa diverse transformari datorita distrugerilor si renovarilor. apoi la manastirea Galata. situatia cladirilor din oras incepe incetul cu incetul sa se schimbe. In zona Copoului. astfel incit nici una nu mai pastreaza infatisarea originala. ce arde la putin timp. care a cumparat-o pe cind era in ruina in 1849 si a modernizat-o. fiind prezent in Iasi la „Curtea din Sararie" (azi cladire in cadrul Liceului Mihai Eminescu). In afara bisericilor. ale carei case egumenesti iau si ele foc. moda orientala introdusese obiceiul ca boierii importanti sa fie urcati tinuti de subsuori la sala principala de la curte. nu sint facute altfel. Boierii si boieroaicele nu mergeau prea mult pe jos. s-au ridicat dupa . Curtea Veche este abandonata.

de care „in mai toate dzilele spinzura tilhari de picioare sau de susiori. De unde vine numele orasului Numele orasului Iasi reprezinta o alta sursa de controversa pentru istorici. altele cauta o origine slava. si aici se facea deosebire intre boieri si oamenii din popor. Oamenii din popor erau executati prin spinzurare. Prima deriva numele de la iasi. istorie ce ne rezerva inca multe surprize. cunoscute astazi publicului larg dupa sediile de institutii. Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei. Calatorii straini se aratau mirati sa vada spinzuratorile atit de aproape de palatul domnesc. in timp ce in cazul boierilor se proceda la taierea capului. vazuta in epoca ca o pedeapsa mai nobila. toponime cu aceasta denumire sint prezente in tot spatiul romanesc (in Arges. temnita era intr-o cladire din perimetrul gradinii din fata Mitropoliei de azi. in Istoria orasului Iasi. insa in anumite perioade aceasta s-a aflat in oras. Pornind de la izvoarele pe care le avem la ora actuala. intr-o perioada greu de determinat. in timp ce Casa Universitarilor este gazduita de cladirea ridicata inainte de 1800 pentru logofatul Neculae Canta si refacuta complet pe la 1840. nici in aceasta privinta si nici in chestiunea inceputurilor orasului nu se pot da raspunsuri definitive. resedinta temporara a domnilor dupa 1795.1800 mai multe case boieresti. Dintre teoriile fanteziste. iar o a doua leaga toponimul Iasi de un nume de persoana. dar mai putin dupa originea lor. cu capetele in gios cu pielea goala". Constantin Cihodaru. azi corp al Universitatii de Medicina) in fosta casa a lui Matei Cantacuzino. iar la sfirsitul secolului urmator o gasim in zona intersectiei Bulevardului stefan cel Mare cu strada Palat. In cadrul curtii se afla si temnita in care erau tinuti cei ce asteptau judecata. una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 si 1862 si capitala Romaniei între 1916-1918. firme sau restaurante pe care le gazduiesc. Locurile temute ale Iasului In apropierea portii principale a curtii domnesti.Iasi a fost capitala Moldover în perioada 1564 – 1859. insa trei sint ipotezele demne de a fi luate in seama. Starea Civila in casa Cantacuzino-Pascanu. Municipiul Iasi (istoric Iassi. In secolul al XVII-lea. intemeietorul sau stapinul asezarii. unele pun originea numelui pe seama tribului iazigilor (populatie iraniana). Sediul Junimii se afla in casa vistiernicului Dimitrie Ghica. ce nu erau amestecati unii cu ceilalti. Ion Neculce scrie ca Mihai Racovita ar fi hotarit sa se instaleze patru furci linga curte. . se afla un loc ce avea o faima trista. iar „Universitatea Veche" (cea de la 1860. Acestea sint doar citeva frinturi din istoria tumultuoasa a Iasilor. Іашіі. numire data alanilor (tot populatie iraniana) de rusi. Mai in centru. de un anume Ias (derivat de la Ioan sau Iacob). Indiferent ca e nume etnic sau cu origine ce deriva din numele de persoane. Filarmonica se afla in casa Alecu Bals. Gorj sau Brasov). locul unde se faceau executiile. avansa o alta teorie: numele de Iasi ar deriva din numele dat in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul.

mentionati de Ovidiu ca " Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas " si "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". Putem presupune că la origini numele avea o semnificatie razboinică pornind de la faptul ca "ijász" în limba maghiară înseamnă "arcas" în timp ce "yash" în limbile sanskrită si hindi. înseamnă "faimă".Conform datelor recensământului din anul 2002. precum si alte patru universităti publice si sapte particulare. care au origine comună cu limba sarmasilor. Târgul Iesilor (si forma alternativă Iasii). O altă explicatie ar fi că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Unii afirmă că numele provine de la un trib sarbat.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca mărime din Romania. Trebuie mentionat aici că iazygii si alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmasilor. Zona Metropoliana Iasi care include 13 localităti învecinate. O inscriptie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek. Iasi este centrul cultural. Croatia în secolul al XVIII-lea mentionează existenta unui Jassiorum municipium. a treia fiind roxolanii. economic si academic al Moldovei. Numele maghiar al orasului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piata (Târgul) jassilor". ar putea avea aceeasi semnificatie. Iasi număra 320.yazigii. numele vechi românesc.000 de locuitori. avea o populatie de aproximativ 400. 1. 2. una din cele mai prestigioase institusii academice din Romania .ISTORIE Veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaţa Unirii) .ETIMOLOGIE Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Aici funcsionează Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

precum Palatul Culturii. capitală a redevenit orasul Bucuresti. pentru doi ani. se crede că orasul este mult mai vechi. prin schimbarea sediului guvernului. În noiembrie 1918. turcii au luat cu asalt orasul. domnitorul Alexandru Lăpusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Au fost construite edificii noi. Cuza". prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iasi. În 1564. În 1734. si de rusi în 1686. a fost afectat de o epidemie. Iasi a fost capitala României neocupate. clădirile de lemn si chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră si cărămidă.Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi) Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. după ce Bucuresti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. După 1860. În 1822. Prin Pacea de la Iasi. Totusi. . deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395). de otomani în 1538. si reteaua de străzi îmbunătătită. atât Iasi cât si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. între 1859 si 1862. condusi de Alexandru Ipsilanti. În 1643. s-a votat plata a 148.I. de această dată. Vasile Lupu a înfiintat aici prima scoală în limba română si o tipografie în biserica Trei Ierarhi. când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România. capitala tării a fost stabilită la Bucuresti. orasul a fost capitala Moldovei. Orasul a fost incendiat de tătari în 1513. Între 1565 si 1859. apoi. Pentru a compensa pierderile provocate orasului în 1861. cel de-al saselea război ruso-turc a luat sfârsit în 1792. pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei. cel pusin cu câteva decenii. În 1640. În 1862. În timpul primului război mondial. Teatrul National sau Universitatea "Al.150 lei orasului.

Iasul era ocupat de fortele staliniste. După căderea comunismului. dupǎ Bucuresti. În iulie.1 EVENIMENTE ISTORICE Evenimente istorice • 1600 – Mihai Viteazul a consfintit la Iasi unirea Principatelor Române • 1638 – primul orologiu din tările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi • 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Planul revolutionarilor a fost însă aflat de Securitate. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obtinut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos. care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc • 1856 – prima Grădina Botanică din România • 1857 – infiintarea Băncii Nulandt. „Divanul sau Gâlceava înteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul” • 1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii. cât si după Revolutia română din 1989. În perioada postbelică orasul a continuat să se dezvolte. în 22 decembrie 1989. prin ordonantă guvernamentală. Iasul ar putea obtine titlul de "oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989”. în 14 decembrie '89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru că organizaseră o manifestatie împotriva regimului comunist. prima bancă de credit ipotecar din România • 1857 – se introduc in circulatie primele timbre postale. “Mirtil ai Hloe”. cea mai veche din tară la acest moment • 1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir. orasul a fost scena unor lupte grele între fortele româno-germane si Armata rosie.Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieseană. iar membrii Frontului Popular au fost arestati. care au împiedicat orice manifestatie. În timpul regimului Antonescu. celebrele “Cap de bour” • 1859 – prima Universitate de Medicină din România . Academia din Berlin • 1816 – prima reprezentatie de teatru în limba româna. Piata Unirii era strict supravegheată de militieni si securisti în civil. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. zile în care o mare parte din zona istorică a orasului a fost distrusă. În mai 1944. jucată în casa hatmanului Constantin Ghica • 1821 – izbucneste la Iasi miscarea de eliberare a Greciei de sub dominatia otomană • 1834 – primul monument din tările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou. în apropiere de Iasi. 2. orasul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic. intitulată „Carte românească de învătătură de la pravilele împărătesti si de la alte jiudete" • 1671 – înfiintarea Sinagogii Mari. La momentul fixat. Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. construindu-se noi cartiere si întreprinderi industriale. “Baba Hârca” de Alexandru Flechtenmacher • 1848 – Iasul este initiatorul Revolutiei de la 1848. monumentul Regulamentului Organic (prima constitutie a Moldovei) • 1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iasi • 1839 – prima expozitie românească: "Expozitia plantelor si florilor exotice" • 1848 – reprezentatia primei operete românesti. Ei au fost eliberati câteva zile mai târziu. prea putin cunoscut iesenilor însisi atât înainte. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română.

Cetătuia. infiintat de Avram Goldfaden 1887 – prima publicatie medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală 1912 – se naste la Iasi George Emil Palade. Repedea si Breazu.Geografie Municipiul Iasi se află în partea de Est a Moldovei. 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă 1941 – între 27 si 29 iunie.266 de evrei. T. curge pârâul Ciric. deoarece aici se aruncau gunoaiele). Galata. orasul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Stefan cel Mare (Ulita Mare).• • • • • • • • • 1860 – inaugurarea Universitătii din Iasi.panorama spre Centru Civic şi Palatul Culturii Situat la nord de Codrii Iasilor. în clădirea actualei Universităti de Medicină si Farmacie Gr.2 Topografie Iaşi . un afluent al Jijiei. în casa vornicului Alecsandri 3. Copou. Bucium-Păun. 3. Tătărati si Galata. Orasul se află pe râul Bahlui. Independentei (Podul Hagioaiei). . cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Păun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou. 3. primul savant român participant la o expeditie stiintifică internatională 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume. prima universitate română. Au fost ucisi 13. singurul de acest gen din tară. 1974). Popa 1862 – prima lucrare românească de geologie: “Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu 1868 – se naste la Iasi Emil Racovită. singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie si Medicină. Alexandru Lăpusneanu. Orasul mai este traversat de râul Nicolina si de pârâul torogari (numit în evul mediu Cacaina. în Câmpia Moldovei. care se varsă în râul Prut. Pogromul de la Iasi a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României. 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului. Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cetătuia.1 Asezare geografică Prin extinderea lui. pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. la răsărit de oras. sorogari. initiat de generalul Ion Antonescu si secondat de autoritătile publice locale.

Costache Negri (Ulita Veche).0° 39. În urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu. de vest). Bucium. 3.1° -0. Sărărie.3° 16. au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă.8° 2.3° 4. Socola.9° Maxima si minima absolută lunară în perioada 1901-2000 Anul 1921 1990 1926 1948 1960 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989 Maxima 16. sunt considerate încă asezări rurale. nucleul orasului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) si str. Bârnova.7° 10.5° Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921.6° 16. din punct de vedere edilitar. Miroslava.3 Clima Clima prezintă un caracter continental pronuntat.1931 1912 1993 1946 Minima -9.5° 36. Dacia si Grădinari.Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Rusească). Tendinta urbană este de extindere a Iasilor.G.0° 4. Canta.2° 16.0° 3. Nicolina (partea nouă. în a doua fază (secolul XX). Tomesti.5° 21.5° -1. Orasul nou s-a extins în toate directiile.8° 10.1° 3. cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou.0° 19. iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909).9° 29.7° 21.3° 18. Mircea cel Bătrân.8° 20. Horpaz. Temperatura medie a aerului (media lunară si anuală)* Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual Perioada Ian 1901-3. la acestea adăugându-se Zona Industrială.0° 9. Galata si partial Nicolina si Păcurari.3 °C (1 februarie 1937). de sud. Ciurea si Lunca Cetătuii. alături de alte localităti: Păun.8° 9. iernile sunt geroase.3° -3.1° 10.5° -9. în timp ce minima a fost de .5° 15.4° -3.2° 20.5° .8° 3. din punct de vedere administrativ.7° 22. dar.).4° 38.36. Orasul are ca suburbii câteva localităti care.6° 30. Ciurchi.5° 6. Frumoasa-Poitiers.0° 31. aceste localităti fiind incluse în zona metropolitană. unele dintre aceste localităti sunt astăzi practic unite cu orasul. Tătărasi.5° 2000 2005 0. fiind influentată de masele de aer cu provenientă răsăriteană.7° 1.6° 36.U.0° 33. Valea Lupului si Breazu.0° 40. Sicău. Alexandru cel Bun.7° 21.6° -3. azi numită C.7° 38.0° 19.1° 29. se prezintă ca asezări urbane: Dancu.5° 27.9° 10.3° 22.

4 Orase apropiate Iaşi. Canta. Păcurari • Târgu Frumos (45 km V) • Vasli (72 km S) • Pascani (73 km V) • Roman (83 km SV) • Bălsi (104 km NE) • Chisinău(110 km E) • Bacău (120 km SV) • Bârlad (120 km S) • Bototani (130 km NV) • Suceava (150 km NV) • Piatra Neamt (150 km V) 4. vedere spre spre cartierele Autogară. Demografie .3.

de 315.000 locuitori.880 • 1859: 65. având 320. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului National de Statistică.745 • 1912: 75.000-50.649 locuitori (a doua după Bucuresti). Împreună cu zona metropolitană. populatia se situează in jurul valorii de 400.000 • 1831: 59. populatia municipiului Iasi era.Palatul Roznovanu sediul Primăriei Municipiului Iaşi În momentul recensământului din 2002. 4. în anul 2009. Iasul era ca număr de locuitori al doilea municipiu al României după Bucuresti.1 Populatia istorică • sec. XVIII: 30.229 • Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi .888 de locuitori.

340 tigani.872 locuitori. 505 polonezi. 34.• • • • 1930: 102.panorama spre Centru . Catedrala Metropolitană Ortodoxă şi Catedrala Catolică Populatia după religie.662 evrei.7% 4.888 2007: 315. 918 rusi.a.214 plus 90. 1992: 344.425 2002: 320.168 români. 170 armeni. potrivit recensământului din 2002: • • • români: 98. 980 germani. conform recensământului din 1930: .1% tigani: 1. dintre care 63. s.2 Structura confesională Iaşi . 543 maghiari.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile) Evolutia populatiei la recensăminte: Structura etnică a populatiei.2% alte nationalităti: 0.

Ciurea. fără religie: 2. Schitu Duca.842 +23. pe lângă municipiul Iasi. Miroslava. Popricani.3 Zona Metropolitană este o regiune din judetul Iasi.977 +5. Moldova. Zona metropolitană Iasi a fost constituită la 8 aprilie 2004.57 69.023 (61.34%) greco-catolici: 190 (0.39 10. al atragerii de investitii mai consistente.111 Variatie Suprafată (km²) 93. Lescani.85 4.496 Populatie (2009) 308.75 +7.20 Densitate (loc/km²) 2.05 11.620 8.09 12.• • • • • ortodocsi: 63.888 2.5% romano-catolici: 4.22 6. si comunele Aroneanu.113 +25.27 7.9% alte religii.935 10.47%) romano-catolici: 3. si cuprinde.42 .18%) Populatia după religie.854 +10. Valea Lupului si Victoria.662 6. Rediu.465 (34.5 211 196 94 97 97 157 Iasi Aroneanu Bârnova Ciurea Holboca Lescani Miroslava Popricani Rediu -3. România ce cuprinde municipiul Iasi si 13 comune învecinate acestuia. Ungheni.00 41.37 58.178 (3. Tomesti.55 82. constituită în scopul creării de noi oportunităti de afaceri. al constructiei si amenajării de locuinte si locuri de recreere.130 -36.6% 4.26 43.884 3.91 33. potrivit recensământului din 2002: • • • ortodocsi: 92.08%) luterani: 356 (0.72 59. Holboca.26%) mozaici: 35.413 +13.852 +16.092 11.735 6. Bârnova.22 47.207 73 85.843 3. La 1 ianuarie 2009 populatia estimată a Zonei metropolitane Iasi era de 400.073 6. si al coordonării mai bune a proiectelor de mediu si infrastructură.323 locuitori Nume Populatie (2002) 320.59 4.

337 4. al primei mari uniri.293 397. cu peste 40.563 4.370 +5. al primului spectacol de teatru în limba română si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Sicău).00 37 Tomesti Ungheni Valea Lupului Victoria Total 11. Clădirea principală. Universitatea din Iasi.16 46. În oras.26 70 504. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza.14 324 3. Cuza” Iasul este orasul marilor idei. I. universitatea are astăzi 15 facultăti.00 4.9 5. pe dealul Copoului.866 4.84 120. .000 de studenti.16 832.512 4.496 400. se află cea mai veche universitate din România.547 +4.323 +4.800 4.263 +19.Schitu Duca 4.182 12. numită azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza".44 +4. continuatoare a vechii Academii Mihăilene.50 62.65 13. Educaie Universitatea “Al.73 +0.63 62.

Universitatea de stiinte Agricole si Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad". numeroase bănci si companii de software fiind prezente în oras. ce astăzi găzduieste Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu". unele foarte rare. Universitatea de Medicină si Farmacie "Grigore T. Asachi" cu peste 25. Universitatea de Arte "George Enescu". textilele (SC IasiConf SA.000 de studenti.unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei. s-a ridicat clădirea Fundatiei Culturale Regale. Sectorul bancar si cel al informatiei au luat avânt în ultimii ani. În Piata Eminescu. se mai află si alte institutii de învătământ superior: Universitatea Tehnică "Gh. Economie Hotel Europa . Codrescu (5 cămine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 cămine). Principalele campusuri studentesti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) .World Trade Center Iasi este un centru economic important al României. a fost ridicată în 1896. Universitatea Petre Andrei. 6. în perioada interbelică. SC Tehno Steel). cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare. medicamentele (SC Antibiotice SA). În oras.monument de arhitectură. Popa". SC Iasitex SA) si industria alimentară. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products. TârgusorCopou (4 cămine). . Titu Maiorescu (4 cămine).

Era Shopping Center etc.) si mai multe hyper si supermarket-uri (Metro. Mobexpert. Institutii si puncte de interes Palatul Culturii. aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall. Dedeman. Maximall. Moldova Mall.). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall. Billa. Bricolage). Axa Niciman. Praktiker. Hala Centrala. Kaufland. Plus. Baumax. vedere aeriană Casa Dosoftei Catedrala Mitropolitană . Gima. Carrefour. Mr. Felicia Shopping Center.Iasi este de asemenea un centru comercial regional important. 7. Arabesque. Green Plaza Iasi etc. Selgros.

Sf. Moara de Vânt. "George Topârceanu".. din sec..U. capitala Moldovei. În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Iasii sunt considerati un adevărat muzeu. Independentei. Sicău. stiintei. istoriei sau politicii românesti. în cartierul C. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. Talpalari.Agronomie. mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu. când s-a distrus o bună parte a centrului vechi. restaurată integral la sf. Primul spital din oraa a fost întemeiat la jumătatea sec. sec. Aviatiei. Zona Industrială . Sărărie. Unele demolări aveau ca scop curătirea orasului de clădirile insalubre si mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului.Oancea. XIX. În constiinta lui nationala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orasul care a fost si-ti zice încă astăzi.2 se află Parcul Tehnologic Iasi. fost cartier evreiesc. "Mihai Codreanu". cu mândrie. Pantelimon.sau Mănăstirea Frumoasa. Gradinari. în apropierea căruia se construieste Centrul Expozitional Moldova. de iarbă. Casele memoriale "Mihail Sadoveanu". ctitorie a lui Stefan cel Mare. Chiar si în aceste conditii.” —Nicolae Iorga „Iasul este orasul care face impresia unui bătrân gânditor. Tătărasi Nord si Sud. XVIII. Biserica Sfântul Sava. Dimitrie. Târgu Cucului. altele aveau alte scopuri. fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. bisericile Bărboi. nu se poate pătrunde după cuviintă de spiritul trecutului nostru care trăieste în acest loc mai viu si mai bogat decât oriunde aiurea [. Andrei. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata. mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Mănăstirea Golia. Însă adevăratele ravagii orasul le-a suferit în perioada comunistă. Catedrala Mitropolitană. pe bună dreptate. Teodor. din timpul lui Petru Schiopul. Sutora. Târgu Cucului • Est: Tudor Vladimirescu. Palatul Culturii.. aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"). "Otilia Cazimir". (înc. Constantin. Metalurgie. si uitat când este vorba de bine si belsug. sec. Sf.” —Nicolae Hortolomi 7. desi n-ar trebui să fie nici unul. al cărui nume îl poartă ai astăzi.]. Sf. au rămas în picioare multe clădiri importante si.1Cartiere • Nord: Copou. beton si sticlă.În Iasi. Casa Pogor cu "Masa Umbrelor". Ioan Zlataust. întrebat numai la zile mari si la nevoi. Barnovschi. Podu de Fier. Bulevardul Stefan cel Mare si altele. Ciurchi. filozofiei. Din punct de vedere arhitectonic.Dispecer .. Nicolae Domnesc". „Sunt români care n-au fost niciodată la Iasi.G. XVII). Mănăstirea Cetătuia . în fiecare colt al său se simt urmele trecerii unei personalităti de seamă a literaturii.ctitorie a lui Gheorghe Duca . Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu". cea mai veche din oras. se află Biserica "Sf. fără a se tine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon. În zona de sud a orasului. Iasii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou si vechi. Sf. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944). Casa Dosoftei. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai pusin moderne). Sf. de istorie si modernitate. căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înselegere foile celor mai frumoase cronici. îmbrăcat în zdrente. Buctinescu. De asemenea.

Minerva. Bicaz. Zona Industrială Sud Vest: Mircea cel Bătrân. Gară. Manta Rosie. Bucium. Podu de Piatră. Bularga. Zimbru. Socola. Păcuret.• • Sud: Baza 3. Clopotari. Olimp. C. Dimitrie Cantemir.azi sediul UTMF • Institutul de Anatomie • Grand Hotel Traian • Biserici din Iasi • Baia Turcească Biserici si mănăstiri • Catedrala mitropolitană din Iasi • Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria. Dacia. Canta. Moara de Foc. Arcu Obiective istorice si turistice Monumentul Unirii din 1918 grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927 Clădiri si monumente istorice • Obeliscul cu lei • Bojdeuca lui Ion Creangă • Palatul Roznovanu • Casa Pogor • Crucea lui Ferentz • Palatul Calimachi . Poitiers-Siraj. Frigorifer. Nicolina 1 și 2. 1 si 2. Regină" • Catedrala romano-catolică veche • Mănăstirea Bucium .U. Tesătura. Frumoasa. Alexandru cel Bun. Podu Ros. Galata 1 si 2.G. Tigarete. Păcurari.

Moara de Vânt .Turnul mănăstirii Golia • Mănăstirea Cetătuia • Mănăstirea Frumoasa • Mănăstirea Galata • Mănăstirea Golia • Mănăstirea Podgoria Copou • Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" • Biserica "Sf.cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea) • Biserica Sfântul Sava • Biserica Sfântul Spiridon • Biserica Barnovschi • Biserica Armenească • Biserica Lipovenească • Biserica Banu . Nicolae Domnesc" • Biserica Bărboi • Biserica Sfintii Teodori • Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Iasi .

Strada Lăpuşneanu • Biserica Talpalari • Biserica Sfântul Nicolae-Copou • Biserica Toma Cozma • Biserica Mitocul Maicilor • Biserica Curelari • Biserica Buna Vestire Parcuri. grădini • Parcul Copou • Grădina Botanică din Iasi • Parcul Expozitiei Obiective istorice si turistice din împrejurimi • Mănăstirea Bârnova • Mănăstirea Dobrovăs • Mănăstirea Hadâmbu • Mănăstirea Hlincea .

institutii culturale Piaţa Unirii . Piaţa Naţiunii .Hotel Traian .Iaşi . Institutul de Anatomie • Mănăstirea Piatra Sfântă • Mănăstirea Vlădiceni • Biserica Aroneanu. fostă mănăstire • Regiunea viticolă Bucium • Zona de agrement Ciric În judetul Iasi se mai află: • • • • • • • • Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza Castelul Sturdza de la Miclăuseni Palatul Sturdza de la Miroslava Conacul Cantacuzino-Pascanu de la Ceplenita Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircesti Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu Ruinele de la Cucuteni Regiunea viticolă Cotnari Viata culturală Muzee.

Cuza" • Colegiul National • Muzeul Literaturii Române (Casa Pogor) • Muzeul Teatrului • Muzeul Etnografic al Moldovei • Muzeul de Istorie a Moldovei • Muzeul de Artă • Muzeul Unirii • Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu" • Muzeul "Mihai Eminescu" • Biblioteca Judeteană Gheorghe Asachi • Filarmonica Moldova • Universitatea de arte"George Enescu" • Muzeul "Mihail Kogălniceanu" Reprezentante culturale După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990.I. au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. funcționează în municipiul Iași: .Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" • Palatul Culturii • Teatrul National • Opera Natională Română • Filarmonica de Stat Moldova • Teatrul Luceafărul • Ateneul Tătărasi • Casa Dosoftei • Biblioteca Centrală Universitară • Universitatea "Al. În prezent.

C.Strada Cuza Vodă • Centrul Cultural Francez • Centrul Cultural German Iasi • Centrul Cultural Britanic (British Council) • Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor • Centrul Cultural Elen "Panellinion" Case memoriale • Bojdeuca lui Ion Creangă • Casa Mihail Sadoveanu • Casa George Topârceanu • Casa Otilia Cazimir • Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet") • Casa Petru Poni .Maria" Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Elena Doamna" Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Cuza-Vodă" Spitalul Clinic "Dr.Parhon" Spitalul pentru elevi si studenti Spitalul Clinic de Recuperare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie .I.Radu Cernătescu Sănătate • • • • • • • • • Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Spitalul Clinic de Urgente Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf.

George I.000 de ieseni sunt diagnosticati cu această boală. În oras sunt patru gări: Gara Iasi.M. cu termen de finalizare neasumat. Gara Nicolina.• • • • • • Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. în conditiile în care peste 6. Transporturi si comunicatii Cartierul Alexandru cel Bun (sus) şi zona Gării Iaşi Transportul feroviar Iasi este un nod feroviar aflat la intersecsia dintre Magistrala Făurei. Municipiul Iaai este conectat prin legături directe cu principalele oraae ale tării si cu Republica Moldova. început în anul 1989. Gara Iasi se află într-un proces de renovare.Dorohoi.Pascani si ramificatiile Iasi .Parascheva" Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Spitalul Clinic de Neurologie Spitalul Militar Spitalul Clinic CFR Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași.Hârlău. Gara Socola ai o staaie de triaj la Socola. Dr.Tecuci . Georgescu" Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf. .Ungheni. În prezent.Iasi . Gara Internatională Nicolina. Iasi . linia principală Iasi .

Berlin. dezvoltată în ultimii 50 ani. Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4). Fundatie. cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008. În 1989. Transportul rutier Reteaua de străzi a orasului. cu exceptia orelor de vârf. care să facă legătura între cartierele Alexandru si Păcurari. desi este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Ros. În 1997 linia de tramvai Podu Ros . Podu de Piatră. Podu Ros.CUG II a fost desfiintată. aceasta nefiind îngropată si putând fi folosită.E. transportul în comun este asigurat prin tramvaie. Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai. Tesătura). Gară. fiind îngropat în unele părti sub pământ. Astazi. care să preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă.G. primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului. la Târgu Mures. când numărul tot mai mare al masinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersectiile din Centru. de către Regia Autonoma de Transport Public RATP Iasi si prin autobuze si maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil. o continuă pe cea din evul mediu. ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3). cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. autobuze si maxi-taxi. Rondul Vechi CUG I este abondonat si nefunctional. asigurând un trafic fluent. Elena Doamna. Baza 3. a unei sosele de centură. Budapesta. pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi. cu o aerogară modernizată si cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m. Din Iasi se asigurǎ legǎturi directe cu Bucuresti. Toată reteaua din Iasi are ecartament metric.Aeroportul Internaţional Iaşi Transportul aerian În partea de răsărit a orasului se află Aeroportul International Iasi. Tramvaie Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orasului. Timisoara si Viena iar în timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter. Printr-un imprumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului si a căilor de rulare tramvai. circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. începute în 2008. Transportul în comun În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A. reteaua electrică de tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare. .

Tramvai GT4 pe traseul 2 Tramvai GT4 pe traseul 5 Parcul actual de tramvaie detinut de catre RAPT Iasi: Nr. Augsburg. Halle GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese . Nr. Nr. în Nr. total în uz conservare casate Model Provenientă Observatii GT4 95 95 0 0 Stuttgart.

Iasi. una în curs de reabilitare ITB 1 1 0 0 restaurată la RATP Iasi. restul fiind casate si descompletate AEG 2 1 1 0 restaurată la RATP Iasi. au mai rămas doar 6 în depou. Oradea modernizate la Nicolina S. ultimul vagon ITB rămas.. un singur vagon în depou. restul fiind casate si descompletate V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca. vagonul 711 este folosit pentru piese Tatra T4R 26 2 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi Tatra T4D 25 7 18 0 Halle Timis 6 0 2 4 Timisoara cumpărate noi. restul fiind casate si descompletate .ST7 10 10 0 0 Darmstadt ST8 6 5 0 1 Darmstadt ST10 7 7 0 0 Darmstadt ST11 1 1 0 0 Darmstadt Be 4/4 9 9 0 0 Berna aduse prin programul "Donatie de tramvaie" Be 8/8 5 4 0 1 Berna aduse prin programul "Donatie de tramvaie".A.

Podu Rod .Nicolae Iorga .Podu Ros .Rond CUG I 27. desi exista aici o retea foarte extinsă.Rond Dacia 19. Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze. Reteaua a intrat în conservare.60 km RATP Iasi 30 Rond Canta .20 km RATP Iasi . 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris si 9 autobuze Mercedes O405 achizitionate din Sa Sebastian.60 km RATP Iasi 28 Rond Copou . Autobuze Autobuz MAZ al RATP Parcul de autobuze RATP Iasi este format din 50 autobuze noi tip MAZ. dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia. Traseele de autobuz din Iasi: Linie Traseu Lungime Operator 19 Rond Canta .Bucium 21.Frigorifer .Total 206 153 31 22 Troleibuze În 2005 circulatia troleibuzelor a fost sistată.Piata ACB .

Iulius Mall .60 km RATP Iasi 43b Rond Copou .Piata Independentei .Podu Ros Unistil 44 Piata Dacia .CUG I cca.Piata Independentei . 25 km RATP Iasi 43 Rond Păcurari .Tătărasi Sud Politică Consiliul local al municipiului Iasi este compus din 27 de consilieri. 25 km RATP Iasi 43c Era Shoping Center . 30 km RATP Iasi Mall .Rond Păcurari .Iulius cca.CUG I 27.Podu Ros .Blocuri Ciurea cca.Baza 3 .CUG II Unistil 121 Dacia .Rond CUG II .Podu Ros .Tătărasi Sud Unistil 29 Tomesti .Piata Independentei .Iulius Mall . împărtiti astfel: Unistil Partid Locuri Componența Consiliului PD-L 12 Partidul Social Democrat 11 Partidul National Liberal (PNL) 4 .41 Rond Copou .Podu Rou.CUG I 27 CUG II .Rond CUG II 20 km RATP Iasi 41b Rond Copou.Pasajul Nicolina.

Echipa de baschet feminin National Iasi. Echipa de rugby Poli Agro Iasi.Sport Stadionul „Emil Alexandrescu”. considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor. ca membru al expeditiei "Belgica" (1897-1899) . născut la Iasi în anul 1868 . laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie. în asa-numita Bojdeucă George Emil Palade (1912). academician si presedinte al Academiei Române. considerat întemeietorul biospeologiei . Emil Racovită . biolog american de origine română. Ion Creangă (1837 . Una din insulele descoperite de expeditionari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racovită . născut la Iasi . povestilor si povestirilor sale. biolog si explorator român . Echipa de volei feminin Penicilina Iasi.poet. Echipa de baschet Poli Millenium Iasi. datorită operei autobiografice "Amintiri din copilărie". primul român ajuns în Antarctica. Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române. Cluburi de scrabble: C.Iasi Personalităti marcante • Mihai Eminescu (1850-1889) . echipă de fotbal în Liga II • • • • • • • • • • Alte sporturi: Asociatia Universitară Shotokan Karate Iasi publică revista de arte martiale „Samurai magazine”.1889). • • • . A locuit în cartierul Sicău. savant . în principal. Argus Târgu Frumos si Asociatia Clubul Sportiv „West Moldavia” Comunitatea Parkour Iasi Echipa de scrimă Clubul Sportiv Municipal Iasi (CSMI). în special pentru functionarea ai structura celulelor (ribozom). terenul Politehnicii Iasi • Fotbal: • Clubul sportiv Politehnica Iasi. povestitor român. Scoala de zbor WeFlyRo . socotit de cititorii români si de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română.S. geologul Grigore Cobălcescu .

Dosoftei.Teoctist Arăpasu si Daniel Ciobotea fotbalisti. Vasile Alecsandri.Constantin Stamati. Vasile Pogor. Gheorghe Asachi. Grecia . Ion Ionescu de la Brad . Neculai Culianu • • • • • • • • • • Orase înfrătite cu Iasi Municipiul Iasi este înfrătit cu 20 localităti din întreaga lume: • • • • • • • • • Assiut. Emil Gârleanu. Nicolae Iorga. Nicolae Milescu Spătarul. Vasile Conta.Sabin Bălasa cronicarii. Emil Brumaru. Brătianu.Călin Alupi. Barbu Fundoianu. Octav Băncilă. precum: • autori si oameni de cultură români . Alecu Russo.Grigore Ureche. Popa scriitori.Varlaam . Costache Negruzzi. Republica Moldova Filacciano.Florica Musicescu.• Emanoil Bardasare . Corneliu Baba. Nicolae Gane. Petru Poni. Miron Costin. artistii -Theodor Pallady . artisti si intelectuali contemporani . Alexandru Philippide. George Topîrceanu. Nicolae Tonitza. Alexandru Arsinel. Ovidiu Lipan. Adrian Paduraru.Vasile Iordache matematician si astronom român. Dimitrie Ioan Mangeron medicii celebri. Cristian Mungiu patriarhii. Alina Mungiu-Pippidi. Iran Kozani. Gheorghe I. Parhon si Grigore T. Statele Unite Chisinău. Constantin Stahi. Italia Forano. Mihai Codreanu. Ernest Juvara . membru corespondent din 1889 al Academiei Române.I. Ion Iancus. Ionel Teodoreanu. Stefan Dimitrescu. nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare . Italia Ierihon. Constantin Ciopraga. L. Lascăr Catargiu mitropolitii. Mihail Sadoveanu. Marian Râlea. Iacob Negruzzi. Caragiale. De Iasi si-au mai legat destinul importante personalităti. Xenopol. I.Mihail Kogălniceanu. Carp. Titu Maiorescu. Dimitrie Gusti . Lelia Mossora. Otilia Cazimir. Garabet Ibrăileanu. Grecia Isfahan. Grigore Cobălcescu . A. Alexandru Ioan Cuza. Iosif Sava. D. Israel Ilioupoli. Veniamin Costachi si Iosif Naniescu savanti celebri precum.Petru Poni . Ion Neculce si Dimitrie Cantemir importanti oameni de stat .Stefan Procopiu .C. pictor . Egipt Atlanta. Camil Ressu. Ioan Petru Culianu. Spiru Haret. Petre P.

Franta Vinita. politic si cultural al vremii.• • • • • • • • • • • Morlupo.este infiintata la Iasi prima universitate din Romania de catre domnitorul Al. au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei. ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798).in timpul Primului Razboi Mondial. Grecia Poitiers. 1860 . Italia Peristeri.prima atestare a Iasului intr-un document emis la curtea domnitorului Alexandru cel Bun 1565 . În prezent. Ucraina Xī'ān. Italia Padova. Iasul devine capitala Moldovei. Franta Québec. cât si după Unirea Principatelor din anul 1859. China Consulate in Iasi Atât înainte.Colonelul Al. functionează la Iasi următoarele reprezentante diplomatice: • Consulatul General al Moldovei Consulate Onorifice: • • • Consulatul Onorific al Republicii Ungare Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia Consulatul Onorific al Republicii Pakistan Iasi. Curtea Regala. Iasul a functionat ca o capitala a Moldovei pana la unificarea administrativa din anul 1862. 5 ianuarie 1859 . Cuza 11 noiembrie 1916 .in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu. Italia Nazzano. Parlamentul si Guvernul Romaniei se retrag din Bucuresti la Iasi. I. Italia Torrita Tiberina. fiind un puternic centru economic. • • • • • . Cuza este ales la Iasi domn al tarii Moldovei de catre Camera Electiva dupa Unirea Principatelor Romane la 24 ianuarie 1859. I. Italia Villeneuve d'Ascq. Canada Sant'Oreste. consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).puncte de referinta istorica • • sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor omenesti pe actualul teritoriu al Municipiului Iasi inca din paleolitic 1408 .

Bucium. Athens (Grecia). Xi’an (China). Jerico (Palestina) Municipiul Iaşi este cel de-al doilea oraş din ţară ca număr de locuitori. Quebec (Canada). Padova (Italia). Assiut (Egipt). Isfahan (Iran). Forano (Italia). Târgu Frumos). Podu Iloaiei. Vinita (Ukraina). Nazzano (Italia). pe râul Bahlui.Informatii generale • • • Regiune: Nord Est Resedinta: Iasi Asezare: în partea de est a Moldovei.476 km² Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E Cuprinde: 2 municipii (Iasi. Repedea si Breazu Populaţia: 305. Georgia (USA). Copou. este legendarul oras al celor 7 coline: Cetătuia. Peristeri (Grecia). afluent al Jijiei care se varsă în Prut. 3 orase (Hârlău. Sorogari. Torrita Tiberina (Italia). Morlupo (Italia). Galata. Pascani). dar şi din punct de vedere culural. Villeneuve d’Ascq (Franţa). Sant’Oreste (Italia). istoric şi academic. 93 comune Oraşe înfrăţite: Poitiers (Franţa). Al doilea centru universitar din România • • • • • • • .978 locuitori Sprafaţa: 5. Filacciano (Italia).

al primului spectacol de teatru in limba romana. nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste în acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [. desi n-ar trebui sa fie nici unul. putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national. De aceea. se intinde pe sapte coline domoale. Cale ferata. capitala a Moldovei.. Alexandru Lapusneanu. ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori de-ai nostri. Miron Costin. Aici se afla biserica Trei Ierarhi. cu mandrie. asemenea orasului Roma. Dosoftei.Asezare geografica Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. "Otilia Cazimir". Iasul este si orasul marilor idei. Ion Neculce. caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici.. muzee. "Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi. prin numarul mare de manastiri.. Iasul a renascut de fiecare data. "George Toparceanu". Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu". timp de trei secole (1564-1862). "Mihail Codreanu". Tot de . Nicolae Milescu Spatarul. Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei. capitala Moldovei. al celei mai vechi universitati. al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau).770 ha . Stefan cel Mare. devenind astazi un oras modern. Casa Dosoftei.]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi. Grigore Ureche. Aeroport." Nicolae Iorga Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi. . case memoriale. Situat in NE tarii. Palatul Culturii. prin comorile de istorie si de arta pe care le are. Desi a cunoscut multe momente de cumpana. Mihai Viteazul. . Suprafata 3. Casa Pogor cu "Masa Umbrelor". Catedrala Mitropolitana. savantul de renume european Dimitrie Cantemir.. Casele memoriale "Mihail Sadoveanu". Populatia 339. fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut". Pe aici au pasit Alexandru cel Bun. Cai de acces Drum national DN28 (de la Roman) si DN24 (de la Vaslui). aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"). Personalitati In Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam.889 locuitori (recensamant 2002) Istorie Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. al marii uniri.

Petru Poni. Al. Radu Cernatescu. Titu Maiorescu. Otilia Cazimir. G. A. M. dr. I. Iorga. Parhon. Cobalcescu. Ralea. Xenopol. Gr. Philippide. D. . Horia Hulubei. Singurul roman care a primit premiul Nobel. Sadoveanu. Vasile Alecsandri. Teodoreanu. Alecu Russo. Costache Negruzzi. s-a nascut in Iasi. C. N. M. Ibraileanu. Asachi. Emil Racovita. George Emil Palade. Vasile Conta. Mihai Eminescu. Ioan Cuza.aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. Al. Mihail Kogalniceanu. Ion Creanga. I.

.

Palatul Culturii .

Stema Pozitia .

. cercetand cu aviditate rafturile de carti si manuscrise. organizarea si asigurarea accesului la o mare varietate de informatii. Multe carti iesite din tiparnitile vremii ce au contribuit la ridicarea culturala a Balcanilor se adauga unei impresionante colectii de carti. Marele poet Eminescu a fost pentru un timp directorul constiincios al Bibliotecii ce ii poarta astazi cu fala numele. aceasta biblioteca a fost conceputa ca Institut geografic(de aici provine constructia cupolei. Isi va inchide portile deseori datorita cutremurelor sau a razboiului din 1944 dar se redeschide si are in plan tezaurizarea memoriei culturale. fiind cea mai veche carte romaneasca existenta la Iasi. Biblioteca construita intre 1930-1934 de inginerul Emil Pragner. mici frontoane triunghiulare si medalioane cu ctitori ai neamului nostru si intemeietori ai culturii nationale. Biblioteca "Mihai Eminescu" inseamna traditie si continuitate. acces la colectii in sali de lectura. Biblioteca urmeaza Colegiului Trei Ierarhi si Academiei Mihailene pastrandu-si rangul de biblioteca universitara din 1860 si ridicata la rang de biblioteca centrala. imprumut de publicatii la domiciliu. Interiorul acestui monument arhitectonic este lucrat in marmura de Carrara si mozaic venetian. dupa planurile arhitectului C-tin Jotzu e una din cele patru biblioteci centrale din Romania. La data de 1 februarie 2006 biblioteca detinea in total 2. la Casa Dosoftei. Centrul de consiliere educationala al comisiei Fullbright. Biblioteca Central Universitara asigura baza documentara necesara procesului de invatare.Obiectiv turistic: Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu” Prezentare: Noiane de jurnale. invatamant. realizand aceasta prin achizitionarea. prima carte aparuta in 1643 la prima tipografie din Moldova.426. Cititorii au acces la cataloage pentru toate categoriile de documente. Lacas de cultura. unde s-ar fi instalat lunete si o statie de radio) sau Institut de stiinte-Fundatia "Regele Ferdinand I"-asa cum a fost construita era in primul rand. Dimensiunea comorilor culturale e completata la superlativ de pagini din "Cazania lui Varlaam". initial.209 unitati bibliografice ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare si cercetare. Biblioteca Germana Iasi. Aceste doua carti sunt printre cele mai valoroase lucrari aflate in patrimoniul bibliotecii ce se pot vizita in sectia de colectii speciale din cadrul Bibliotecii Centrale. reviste si lucrari ce au vazut cerneala tiparului sub nestinsa lumina a batranului nostru targ se pastreaza ca adevarate comori pe rafturile primitoare ale Bibliotecii "Mihai Eminescu". destinata sa adaposteasca "o vasta biblioteca cu cea mai moderna organizare". cercetare si cultura contribuind la renumele Iasului de "capitala culturala". o lucrare de o exceptionala valoare pentru cultura romaneasca: "Evanghelia cu invatatura de Coresi" tiparita in 1581. Desi. iar exteriorul este impodobit cu sobre si elevate coloane in stil ionic. de dimineata pana tarziu noaptea. Biblioteca Central Universitara adaposteste in depozitele sale o piesa rara. Astazi gazduieste filiale iesene a trei institutii: British Council. Traia mai mult in Biblioteca. pilastri neodorici. adusa de domnitorul Vasile Lupu in 1641. coordonarea metodologica si cercetarea bibliologica si biblioeconomica.

Gheorghe si altor monumente din jur.Biserica Banu Un important monument istoric si de arhitectura al Iasului este biserica Banu. este amplasata pe o suprafata de 365 metri patrati. . care a conceput un edificiu grandios in spirit baroc. asemanatoare. Deasupra nartexului se afla turnul clopotnita ridicat in 1882. iar in interior are trei bolti concave cu amvon iesit din perete. 12. cu cornisa baroca si cu acoperis in sarpanta. cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". Aceasta impozanta constructie. a fost ridicata de Savin Zmucila vel ban la 1705. bisericii Sf. atestata documentar din anul 1638. Actualul edificiu religios. ale carui origini dateaza din 1705. din barne de stejar. de catre banul Savin Smuncila. ca dimensiuni. Pictura si sculptura din catapeteasma este realizata in stil neoclasic de pictorul Eustatie Altine. avand ca vecini o gradina de vara si terenul sportiv al Liceului National. pe platforma ce se intindea pana la marea "rapa" din marginea orasului. in perioada domniei lui Vasile Lupu. astazi Rapa Galbena. mitropolitul Iacob Stamate a apelat la un arhitect vestit din Ardeal. Biserica Banu a ramas in istoria Iasului ca un lacas care se ingrijeste in mod deosebit de cei nevoiasi. avand 37m lungime. denumita biserica "calicilor". Biserica a fost arsa in timpul invaziei cazace. a fost inaltat in anul 1802 si este considerat drept reprezentativ pentru barocul tardiv romanesc. biserica din lemn a lui Savin Banu. Biserica e situata intre strada Lapusneanu si strada Banu. Devenind foarte neincapatoare si deteriorandu-se. In ornamentatia exterioara stilul baroc este evident la ferestrele mari si luminoase. Hee Leopold. Biserica anterioara. fiind construita din piatra in jurul anului 1800 la initiativa mitropolitului Iacob Stamatti. Pentru planurile si supravegherea constructiei.5m latime iar inaltimea acoperisului de 16m si turnul clopotnita ridicat cu inca 3m. a fost inlocuita cu una din piatra.

ca la moscheile turcesti. Rezidita cu caramizi si ocnite. demna de catedrala mitropolitana (dupa mutarea capitalei la Iasi). cele trei limbi principale ale ortodoxiei vorbeau deodata in lauda Domnului". cat si sapte manastiri mai vestite. biserica lui Stefan cel Mare sarbatorea vreo cinci hramuri: Sfantul Niculae. Sfanta Varvara. pe langa cele ce se vad in afara orasului [. imbogatind patrimoniu spiritual si artistic al Iasului. cutremure si vicisitudini care au adus-o intr-o stare grava de ruinare. Biserica Sfantul Nicolae era atat de cunoscuta in lumea ortodoxa deoarece "la aceeasi ora dinaintea acelorasi ochi se oficia Sfanta Liturghie a ortodoxiei in trei limbi. Mina si Ecaterina. in trei capele la rand: in mijloc se slujea in limba veche greceasca. Marea atractie o provoca in lumea credinciosilor si icoana Sfantului Mina.. clasicismul." Paul Beke La restaurarea bisericii Iasul a suferit o mare pierdere arhitecturala. lua forma constructiilor vechi moldovenesti iar tabloul familiei domnitorului Antonie . Datorita vechimii sale a infruntat o multime de incendii. Descoperita si ruinata ramanea astfel pana la domnia lui Antonie Ruset care prin 1676 incepea repararea ei. la dreapta si stanga vechiului monument" pentru a-i da infatisare mai impunatoare. de alta parte in limba romana.. in N era inchinat Sfantului Arhidiacon Stefan slujindu-se in limba slavona si rusa. care ating numarul de 60.]. Antonie Russet a fost cel care facuse in zidul manastirii si o cismea pentru indestularea credinciosilor cu apa. Altarul din dreapta fusese inchinat Sfintei Mucenite Varvara si se slujea in limba greaca. de o parte in limba slavona.Remarcabil exemplu de arhitectura urbana ce a trecut dincolo de perioada stilului baroc atingand noul stil al secolului al XVII-lea. la care se rugau mii de credinciosi pentru vindecare de boli. Biserica Sfantul Nicolae Domnesc "Toata podoaba acestui oras este multimea bisericilor. facatoare de minuni. A fost construita din vointa lui Stefan cel Mare intre 1 iunie 1491 si 10 august 1492. Datorita celor trei altare si icoane. Restaurarea radicala o incepe in 1884 arhitectul Lecomte de Nouy. Sfantul Stefan. Astfel se prefacea artexul mai mare decat biserica adaugand la intrare "dinaintea bisericii cladite de Stefan cel Mare o alta biserica. biserica Banu poarta amprenta culturii si civilizatiei europene. in care se infiinta inca doua altare.

scoala fiilor de preoti mazili si micul Seminariu . uitandu-se "pe cerul plin de minunatii". In interior se remarca o fresca care o infatiseaza pe Stefania din Kiev. Sfantul Nicolae fiind patronul negustorilor. constituind un loc de popas si meditatie. Cea mai remarcabila ctitorie a voievodului Stefan cel Mare si Sfant. In cazul de fata. dupa divortul de Ileana. Bojdeuca lui Ion Creanga ne ofera marturii ale traditiilor noastre. iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca. biserica a slujit pentru ungerea cu mir a noilor domnitori intre care Despot voda si Al. inconjurata de flori si arbori. Barbatul ce pacatuise mergand la teatru.reorganizata de mitropolitul Iacov Putneanul. Cuza(1859. pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara. pentru invatura preotilor. cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt. tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (18721889). cuprinzand o tinda la mijloc. breasla faclierilor(producatori de lumanari)avea sediul aici. Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii. Emilie Mempiot si P.1866) lacasul numindu-se Biserica Domneasca. In coasta ei se instala o fabrica de lumanari.S Daniel Mitropolitul Moldovei si Sucevei. de intoarcere la propriul nostru inceput. Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania.Ruset si al familiei domnitorului Gh Duca se inlocuiau cu cele ale familiei regale.una dintre cele mai renumite din Moldova . spre cerdacul unde. Biserica fiind cea mai insemnata din buricul targului. doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. Mauretal. cu o perspectiva incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari. "catedrala incoronarii voievodale". zise si putrede. I. Intre anii 1989 si 1993 facandu-se mai multe mici reparatii se trecea si la spalarea picturilor. In mahalaua Ticau. Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale romanesti. cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga. iar incaperile situate de o parte si de alta a ei. Iubitorul de cultura poate contempla aici exponatele originale care au ramas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asemanator celui din casa parinteasca de la Humulesti si cea de "curat". biserica este cea mai veche din Iasi. modesta. "Bojdeuca de casuta". cele doua incaperi sunt asezate la dreapta si la stanga unei tainice tinde care duce undeva in spatele casei. cu cerdac. Eminescu ii povestea lui Creanga "atatea lucruri frumoase". Tot aici. Bojdeuca "Ion Creanga" Se zice ca Iasul a creat cei mai multi poeti si povestitori si cele mai multe muzee fiind un "oras-muzeu" si "o cetate a poetilor". in apropierea Curtii Domnesti. Biserica restaurata a fost pictata de Boris Bernard. cu prispa si cerdac. sotia lui Stefan cel Mare si Sfant. la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani. ne infatiseaza elemente . Sfintirea s-a savarsit in 16 octombrie 1994 de I. unde a fost gazduit Mihai Eminescu in anul 1876. intr-una dintre chilii a locuit mitropolitul Dosoftei si a functionat o tipografie si o scoala. o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate.P. "Biserica Curtii". mahalaua Ticau.

scriitor. Veronica Micle si Mihai Eminescu ii vor trece des pragul bojdeucii in ultimii ani de viata. Teatrul National din Iasi este un adevarat juvaer de arhitectura si un fermecator local de petrecere pentru vizitatorii sei. realizat de Iftimie Barleanu in 1968 precum si de o statuie realizata de studenti ai Academiei de Arte plastice. decoruri si mobilier nou. adus din . covoarele din lana vopsita in culori naturale.ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau". Povestile si Amintirile. masuta rotunda din lemn. Aici s-a cunoscut si imprietenit cu Eminescu la indemnul caruia a scris intrega sa opera: Povestirile. Astfel. pentru a-l mari. toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean." Astazi in bojdeuca turisti de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al "Amintirilor" Teatru National Prin anii 1890 construirea unui teatru era la ordinea zilei. dupa care tanjeau iesenii inca din februarie 1888. nisipernita. ceasul si tabachera.ziua inmormantarii. Primaria a propus demolarea propriului sediu.inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania. A costat. comod si luxos. "Construit dupa planurile si prevederile cele mai noi. pe locul fostei primarii avea sa ia fiinta Teatrul National "Vasile Alecsandri" sub conducerea tehnica a renumitilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer. de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii. precum si colectia revistei "Convorbiri literare". linguri. soba cu horn. in mijlocul targului. tocul si calimara cu care si-a scris opera. solid. in 2 decembrie 1896 la inaugurare prezentandu-se spectacole cu piese de Alecsandri. Musnetanu. cu inzestrarea sa completa. Constructia incepe in 1894 si se sfarseste abia dupa 2 ani. 14-15 aprilie zilele Bojdeucii . "Colinde la Bojdeuca. 31 decembrie-ziua mortii. pictat de V. preot. invatator. Negruzzi si Millo. Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889. Astfel. pe terenul aflat cam in fata Filarmonicii azi si daramat in 1869. 1 martie . vase de lut din sec XIX. Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie . cand a ars Teatrul National din Copou. Langa Bojdeuca o cladire spatioasa adaposteste o biblioteca si o expozitie documentara ce ilustreaza drumul vietii lui Creanga: scolar.caracteristice caselor populare de deal. cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn. Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului.

Esplanada teatrului a fost imbogatita cu doua fantani arteziene intr-un elegant scuar ce se intinde in fata teatrului. In spatiul mai inalt din centrul frontonului este reprezentata zeita Diana tronand pe un car alegoric. Deasemea un candelabru impresionant cu 109 becuri. costume purtate de actori. Pentru a marca intrarea principala in cladirea teatrului. In 110 ani de existenta Teatru National a fost un mediu cultural unde publicul iesean a fost familiarizat cu cele mai noi si interesante scrieri transpuse in piese de teatru. inconjurat de gradini frumoase. Goltz cu motive ornamentale dispuse simetric. Alecsandri. arhitectii au recurs la un portic clasic. creand o atmosfera de feerie. inlocuind-o pe cea a lui Gh. din cristal. ce prezinta o alegorie a vietii cu cele trei varste si alegoria Unirii Principatelor Romane. costume noua asemenea. Russo.cu patru fatade monumentale. Fastuoasa sala de spectacole a Teatrului National "Vasile Alecsandri" a fost renovata in anul 1957. format din patru coloane de ordin compozit. fie vara. Monumentul arhitectural adaposteste adevarate comori: Cortina pictata in 1896. Muzeul teatrului ilustreaza dezvoltarea fenomenului teatral de la primul spectacol in limba romana la colectii de afise teatrale. lei si tigri destul de expresivi. volume de teatru. ale carei personaje si animale sunt surprinse in plina miscare. Gh. statuia de bronz a lui Alecsandri. C. De acest teatru se leaga numele unor mari personalitati ale culturii noastre: Kogalniceanu. Matei Millo in Barbu Lautaru. cu statui gratioase. Plafonul e pictat de Al. Negruzzi. fie iarna. eleganta si intimitate. candelabre si capete aurite. Cladirea adaposteste astazi si Opera Romana. iar spre nord. prezenti cu lucrarile expuse in parc. incalzirea cu aburi si ventilatoare automate.strainatate. Vederea exterioara a Teatrului este tot asa de impunatoare ca si cea interioara. o suma de peste 2. cea a lui Miron Costin. Al. cel care a initiat primul spectacol in limba romana. de vienezul Lenz. lumineaza salonul principal. manuscrise cu note muzicale ale lui Ciprian Porumbescu. autografe. care constituie podoaba exterioara cea mai atragatoare a cladirii. Expuse in holul de la parter gasim costume purtate de Gr. Mihail Sadoveanu.000 lei. Manolescu in rolul Hamlet. iar. iar in anul 1969. Desi multe lucrari sunt considerate kitch-uri pe artisti ii intalnim si astazi. avand in fata. o acustica dintre cele mai bune. bogat ornamentata cu elemente in stil baroc sau rococo si cu holuri in marmura colorata. ne infatiseaza o scena mitologica. teatrului i s-a construit o noua aripa. sala de spectacole este una din cele mai reusite constructii ale arhitectilor vienezi. pictata de Al. obiecte de arta. adus din Venetia. Miluta Gheorghidiu in celebra Chirita. tablouri ori obiecte de arhitectura.000. Asachi. sculpturi in altorelief si coloane ionice angajate. teatrul iesean primeste numele marelul poet si dramaturg. Asachi. Cortina de fier. Somptuoasa fatada a monumentului este impodobita cu balcoane. in spatiul restrans dintre varfurile ascutite ale frontonului. Goltz in culori pastelate ce reprezinta alegorii paradisiatice fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in structura rococo. Frontonul. Dorind animarea spatiului se va accepta ca pictorii amatori sa isi expuna aici tablourile. edilii acelui timp socoteau ca cea mai potrivita asezare se cuvenea pentru bust la usa teatrului. personajele ne apar culcate. Facandu-se chip din bronz lui Vasile Alecsandri. In restul compozitiei sunt reprezentati oameni. . Alecsandri." La 140 de ani de la prima reprezentatie teatrala in limba romana. Cu o mie de locuri. instalatia speciala de lumina electrica.

Maretul si splendidul salon al Palatului a primit multe personalitati intre care si regele Carol. cel care. Cantacuzino scria ca zidirea era cea mai frumoasa din Moldova "intrecand in proportii si lux Palatul de la Deleni. cu care fuge si se casatoreste. balustradele aurite. cladirea este un adevarat muzeu: "picturi murale pe tavan. Asa cum sustine ghidul palatului. actual sediu al Primariei si fosta resedinta a vistiernicului Iordache Roznovanu-Rosetti. saloane inalte. in casa lor. Palatul avea holuri mari. Frumosul asezamant. Blestemul ce va urma avea sa fie neindurator si ii condamna pe cei doi la izolare si dispret. Acesta era locul unde era "Vinu prea bunu" si "mici indestulu de mancatu". aici locuia cea mai bogata familie a acelor vremuri. peste 4-5 ani a proiectat si catedrala mitropolitana. impreuna. numit Roznovanu dupa resedinta de la Roznov. Neculai Roznovanu se indragosteste de Maria Sturza. in fata Mitropoliei. pana sus. tainite si stravechi hrube adanci ramasa pustie era noaptea cutreierata de hoti si spargatori ce cautau comori. om politic ambitios si influent. Impozanta cladire. cu o multime de incaperi. fala Ulitei Mari construit in stil neo-clasic se inaugura la 1823. care a dominat viata politica in Moldova in prima jumatate a secolului al XIX-lea. preaiubita nevasta a lui Costache Sturza. Odaile. Al. balustrade elegante si influente din palatele occindentale. stravechiul Palat Roznovanu. Odaile au fost zugravite de Ludovic Stavschi iar Paraclisul de pictorul Ioan Balomir. in Ulita Mare. "grec si strain tarigradean. pline cu mobile vechi ascund azi o romantica si palpitanta istorie. matase colorata pe peretii laterali." Dupa moartea lui Matei Cantacuzino aici se asezau Roznovanii.Palatul Roznovanu(Primaria) Rasfoind prin gradina amintirilor unor pitoresti cotloane iesene gasim. Ruset ori Roset." Asezarea ocupa "o mahala intreaga a orasului pe Ulita Mare." Inalt si luminos fusese inconjurat candva de ziduri laterale si era pazit de statui din Olimp (Apollo. gherghir. totul era mult mai bogat si mai pretios. .. dar mai bun domn decat un pamantean". lespezi de marmura. Diana) taiate in piatra sfaramicioasa de Repedea si asezate la intrare. "al regilor din Belgrad". Palatul din Iasi. Palatul se ridica dupa planul arhitectului Gustave Freiwald. Cladirea a fost printre primele care a avut amenajari de confort si instalatii moderne.

fostul suveran Mihai I. ba liliachiu. Incaperea in care se afla acum cabinetul primarului isi avea biroul regele Ferdinand. cu dorinta pastrarii infatisarii incaperilor considerate "splendide".mitropolitul Iosif Naniescu. In locul gradinei avea in fata o piata larga intre care atarna un lant gros. "ba verde cu chenarele rosii (culorile Roznovestilor). Trecand anii frumosul Palat din Ulita Mare a cucoanei Marghiolita incepea sa-si piarda farmecul si sa intre in uitare. cate povesti are fiecare cladire si martora a cator evenimente a fost fiecare." . Arhitectul francez P. Fizionomia exterioara a palatului urma sa fie "una din cele mai frumoase si mai marete" prin forma arhitectonica.. I se schimbase si numele in "Palatul Princiar " sau "Palatul Ferdinand". Din 29 mai 1895 batranul Palat se reinnoieste sub conducerea arhitectului Mandrea. Scara de intrare se inlocuia cu una "monumentala". Patriarhul teoctist al Romaniei. Astfel. se ocupau de Curtea Apelurilor si Tribunalele sectiilor I si II. intinsa ca o pajiste si umbrita de arbori batrani si stufosi. Prin gangul din dreapta se ajungea in gradina Palatului. De pe pereti priveau chipul in marime naturala a marelui vistiernic Nicolae Roznovanu si al "cucoanei Marghiolita". numit acum Sala Mare. Cautandu-se alt loc pentru conducerea orasului se gasea potrivit vechiul palat roznovanesc. primarul Vasile Pogor intra in tratative cu Neculai Roznovanu si obtine Palatul. prevazut cu mansarde bogat impodobite. carul lui Apolo ori Venera. prefacera cu totul a fatadei dinspre Mitropolie. Sala era de o "splendoare neintrecuta". Cladirea e amintita astazi ca "Palatul aducerilor aminte. in cocheta gradina din fata cu o cismea artistica poruncita de domnitorul Grigore Ghica. de care palatul se va desparti printr-o frumoasa gradina". cuprindea la mijloc intrarea principala. Se pregatea "inaltarea putin a cladirii. de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii: Teatrul. ocupat acum de Sala Ovala adaposteste mici serate de 30-40 perechi. Celalalt gang ducea in curtea cu bucatarii si in grajdul cailor."Fatada simpla. aprigul primar sub administratia caruia Iasul a fost inzestrat cu acest impozant "Hotel de Ville". Vechiul salon. adaposteste sedintele Consiliului Municipal si primeste oaspeti din toata lumea: Bartolomeu 1. Povestea palatului roznovesc aduce in prim plan o legenda romantica in "orasul amintilor" ce te face sa te gandesti cate inca mai ascunde "dulcele targ". In forma lui actuala palatul seama putin cu cel din anii trecuti. Primaria a propus demolarea propriului sediu." Salonul ei. La finalizare regele Carol felicita constructorul pentru "maiestria cu care a executat lucrarile de arta din sala coloanelor". deschiderea a inca 2 fatade. Fantana impozanta si modernizata se pastreaza si azi. modificarea fatadelor si ridicarea unui etaj-mansarda.una spre Teatru. Elegantele saloane roznovanesti modernizate. Pictat deosebit. La Roznovanu ramanea Primaria si dupa 1989. In 1994 se aseaza de veghe si Vasile Pogor. "opere scump platite artistului vienez Winterhalter. fiecare tavan infatisa cate o scena mitologica: moartea lui Icar. Pana in toamna anuluiu 1891 palatul golit se incredinta noului proprietar. Gottereau a fost insarcinat cu reamenajarea spatiilor. refacerea acoperamantului. Fiecare odaie era zugravita in alta culoare cu "vapsea de apa".

tinutul Falticenilor. primul muzeu de istorie naturala din tara. Baza de studiu e asigurata de colectiile stiintifice. avand drept scop prezentarea "bogatiilor pamantene si subpamantene ale Moldovei. doua. In legatura cu acest mare eveniment. prezinta si o importanta istorica prin aceea ca. deputatii partidei nationale au hotarat sa sustina candidatura lui Al. se dezvolta de-a lungul axei cladirii. Muzeul de Istorie Naturala. Tot din aceasta perioada dateaza si un herbar constituit dintr-o colectie de 2844 de plante din Moldova. decrosate. gasite agatate drept contra greutate la cumpana unei fantani din Rasca. in fatade. inegale ca lungime. In centrul fatadei principale a muzeului se afla intrarea. 795 vertebrate. 3000 de moluste si insecte. precum si curiozitati din alte parti ale lumii". tratata ca un portic iesit in rezalit.Cuza la domnia Moldovei. Gheorghe Asachi. din anul 1841.Muzeul de Istorie Naturala Fosta casa a logofatului Vasile Rosetti. se pastreaza in colectiile muzeului. pe la 1800. adaposteste incepand cu anul 1844. construita. Rezalitele laterale exprima. locul saloanelor. in frunte cu Iacob Cihac. fiind luminate prin laturile lor inguste.I.Cuza". contrinuind activ la desfasurarea procesului de invatamant biologic si stiintific. Muzeul joaca un rol didactic deosebit de important. Acest monument arhitectonic rememoreaza si un monument important din zilele in ce au premers actului Unirii. Piese datand din sec al XIX-lea. donate de mitropolitul Veniamin Costache precum: o colectie de oase de mamut si rinocer paros. in acest local a functionat prima societate de medici si naturalisti. Aceasta cladire are un plan de forma patrata. biblioteca si laboratoarele prezente in cladire. Cladirea Muzeului de Istorie Naturala. in seara zilei de 3 ianuarie 1859. In "Sala elefantului" din aceasta cladire. cu trei rezalite: doua laterale. sala a fost denumita "Al. 1500 minerale. iar in doua vitrine s-au pastrat o serie de obiecte ramase de la domnul Unirii. Principalele intrari puse cap la cap.I. simetrice si unul pe fatada principala. construit din initiativa unor membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi. . cumparat de Mihai Sturza se adauga colectiei de piese. Deasemenea. in stilul neoclasic al vremii si cu elemente originale locale. elefantul indian Gaba. iar apoi.

in limba slavona. "visul bizantin". Finalizarea bisericii a notat-o ctitorul in placa de piatra. Grigore Teologul si Ion Gura de Aur. pe fata sudica a bisericii:"Io Vasile voievod. reflectand aspiratia spre lumea bizantina.. Bolta cuprinde doua registre suprapuse de patru. a fost construita intre anii 1635-1639.am zidit aceasta ruga. Monumentul.. Vasile Lupu." Biserica "Treisfertitelor" implineste o dorinta a ctitorului. profilul usilor. in numele Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare. Ctitorie a fericitului domnitor destoinic al Moldovei vreme de 20 ani. nu departe de Curtea Domneasca. S-a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6. perla a arhitecturii feudale e asemator cu manastirea din Galata dar nu are proportiile acesteia. Pictura a fost realizata de cei mai vestiti mesteri: Sidov Pospeev. combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa. Se inalta aici biserica Trei Ierarhi. o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana". la armatura de piatra a ferestrelor. Goticul se face vizibil la contraforturi. dupa cum o descria turcul Evlia Celebi.Manastirea Sfintii Trei Ierarhi Pe o veche si pitoreasca strada ieseana. respectiv opt arce de bolta dispuse oblic care reduc diametrul clopotnitei. in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti. Iacob Gavrilov impreuna cu .

" Locasul e inconjurat de un zid ca o cetate. unele mobile fiind incrustate cu fildes din Orientul indepartat si din Turcia. deteriorata de cutremure. Era impodobit cu pietre taiate cu sculpturi si cu "marmura neagra prinsa intr-un fel de coroana. imbracata in borangic de raze palide veghea taina catorva cruci si pietre roase de vreme din vechiul cimitir. Exteriorul imbina modele orientale. Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate. peste care zbura vaietul surd al unui clopot.". incendiata de tatari. cu inflorituri negre. Acestia au invesmantat peretii exteriori cu "aur si lazur" si au uimit pe cei mai pretentiosi cunoscatori de arta. cu brauri deosebite si aurite ce uimeau pe toti vizitatorii impresionati de migala sculturilor si stralucirea ce i-o dadeau razele de soare in zilele luminoase. clatinat de unde noptii sau de aripa prea cucernicelor buftnite. ocrotitoarea Moldovei. sfesnice si alte mobile se folosise abanosul si chiparosul. iar pe dinafara este toata sculptata cu o maiestrie artistica ce uimeste mintea. . Socotita catedrala mitropolitana pe vremuri aici au luat fiinta colegiul Vasile Lupu. cu ograda adormita dupa zidurile zdrelite de nenumaratele asedii si parjoluri ramand azi marturie a unui stralucitor locas din Ulita Mare." Timpul s-a facut resimtit estompand din stralucirea decoratiei de altadata dar i-a lasat in schimb sobrietatea varstei.. in templul divinului Platon. cu fir si solzi de argint si cu frumoasa argintarie in relief. "Ascunzand spartaturile acoperisului si crapaturile peretilor. Cel care le priveste ramane uimit de felul cum mesterul sculptor a cioplit marmura cu dalta sa. Putini sunt vizitatorii care banuiesc dureroasele ei trairi si ale ctitorului. incrustate cu lacrimi de sange in piatra peretilor dantelati. Nisele sepulcrale in care se afla osemintele se gasesc in peretii laterali ai pronaosului." Tronul era lucrat cu foi de aur si acoperit cu o cupola pe care se afla o cruce si doi vulturi.pictorii moldoveni Nicolae Zugravul cel batran si Stefan. un turn patrat la intrare cu "un orologiu si clopote mari". Timp de o vreme o importanta si mai mare o capata biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva. daca se mai gasesc.. Tablourile erau "aidoma cu niste fiinte insufletite". La finalizare pietrele ei de marmora poleita straluceau si scanteiau "de parca ar fi frunzele de pe un pergament luminos. boltile turlei Trei Sfetitelor afumate de lumanarile si facliile a patru secole. ca sa nu fie acoperit cu sculpturi" (Paul din Alep) Aceasta fastuoasa dantelarie in piatra ii confera marea originalitate si frumusete. geometrice din Georgia si Armenia. Usa de la intrare avea canaturile "lucrate in sidef curat. Atinsa de napastile bataliilor. Pradata de trupele straine.. Al I Cuza. jefuita si arsa. ctitoria lui Vasile Lupu. de ostile polone. Aici si-au gasit odihna alaturi de ctitori voievodul Dimitrie Cantemir si primul domn al Tarii Romanesti. picturi ca la Trei Ierarhi se gaseau mai rar: "asemenea zugraveli impodobite.nu este nici cat un deget. zguduita de cutremure prin lucrarile de restaurare biserica si-a vazut distrusa pictura interioara originala. Stilul renascentist se imbina armonios cu cel baroc. temelia viitoarei Academii Domnesti si o tiparnita unde se imprima Marturia ortodoxa si Cazania mitropolitului Varlaam." Tot exteriorul bisericii fusese imbracat in dantelarie din piatra sculptata. A trecut prin grele incercari. numai la Atena. Pentru strane. "In intregime din piatra fatuita.

alte nationalitati 0. Este situat in nord-estul tarii.5%. Romano-Catolica). George Toparceanu. Structura confesionala a orasului este ortodocsi: 92. cel mai mare din Romania. Orasul Iasi poate purta totlul de oras initiator al Revolutiei din 1989 pirn Ordonanta de Guvrern in 14 decembrie 1989.7%. Altitudinea medie este de 200 m. Relief Orasul este situat pe Valea Bahluiului si este numit si Urbea celor sapte coline: Cetatuia. Galata. alte religii 2.888 locuitori si are o densitate de 3. orasul mai este traversat si de raul Nicolina si de paraul sorogari. Frumoasa.9%. Orasul a devenit capitala Moldovei in locul Sucevei in anul 1564 sub domnia lui Alexandru Lapusneanul.9 grade Celsius.2%. Verile sunt calde. manastiri (Cetatuia. Mihai Codreanu. ./km². Sf Ioan Botezatorul. Copou-Aurora. Trei Ierarhi). Bucium-Paun. case memoriale (Ion Creanga. Temperatura medie anuala este de 9. romano-catolici 4.6%. cu influente din est. la intersectia coordonatelor geografice 47°09′44″ latitudine nordica si 27°35′20″ longitudine estica. Mihail Sadoveanu. Repedea si Breazu. Din punct de vedere al structurii etnice. iar iernile geroase. Populatia sa este de 320. Otilia Cazimir). Istoric Prima atestare documentara a orasului a fost facuta in anul 1408.Asezare geografica Orasul Iasi este resedinta judetului cu acelasi nume. Clima Clima orasului este continentala. Socola. Este unul dintre cele mai mari orase din Romania si cel mai mare din Moldova. Obiective turistice biserici (Sf Nicolae Domnesc.1%romi: 1.109 loc. sorogari. catzedrale (Mitropolitana. Sf Sava. Date administrative Orasul Iasi are o suprafata totala de 145 km². Iasiul prezinta urmatoarea situatie: romani: 98. intr-un privilegiu commercial emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun.

Muzeul Unirii). Palatul Culturii.Galata. Golia). vestigiile curtii domnesti). Dealul Repedea). Universitatea Al Ioan Cuza. Teatrul National Vasile Alecsandri. Casa Vasile Pogor. muzee (Mihail Kogalniceanu. Mihai Eminescu. rezervatii (Valea lui David. statui )Al Ioan Cuza. . Muzeul de Istorie a Moldovei. monumente arhitecturale (Casa Dosoftei. Muzeul etnografic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->