CEREBELUL

structura cerebrala aparuta cel mai tarziu pe scara evolutiei filogenetice in traducere creieras din cauza structurii sale relativ asemanatoare cu cea a emisferelor cerebrale - santuri, circumvolutii, structura interna Se identifica componente longitudinale (vechi) si transversale (noi). Structurile recente se amesteca cu cele noi si rezulta o relativ dificila delimitare intre partile componente. Totusi, putem vorbi despre trei portiuni: I. Arhicerebel II. Paleocerebel III. Neocerebel

Partile laterale controleaza extremitatile corpului Partea mediana controleaza partea din mijloc a corpului Nucleul floccular controleaza miscarile ochilor si echilibrul Pe mijloc se observa homunculusi

I.

Arhicerebelul = lobul flocculo-nodular

structura cea mai veche si mai mica este conectata cu nucleii vestibulari este format din doua formatiuni distincte: nodulus si floculus

II.

Paleocerebelul
este format din lobul central plus lobul patrulater anterior primeste aferente de la maduva spinarii si trunchiul cerebral trimite eferente la formatiuni din cerebel si trunchiul cerebral (cele responsabile de controlul tonusului muscular)

III.

Neocerebelul
cel mai voluminos si mai nou aparut filogenetic Este constituit din mai multe formatiuni care au conexiuni cu toti lobii sistemului central

Cerebelul are trei fete: superioara anterioara inferioara Cantareste intre 120-150 g = a opta parte din greutatea totala a creierului si are numeroase santuri si circumvolutiuni care cresc mult suprafata acestuia. Cerebelul are o portiune mediana unica - vermisul care se conecteaza cu emisferele cerebeloase. Exterior, cerebelul se conecteaza prin trei perechi de fibre, numite pedunculi cerebelosi.

Pedunculii cerebelosi inferiori

contin fibre care merg la maduva spinarii, bulb si punte primeste impulsuri senzoriale de tip proprioceptiv si vestibular si semnale motorii de la sistemul extrapiramidal trimite eferente la olivele bulbare si nucleii vestibulari

Pedunculii cerebelosi mijlocii

contin fibre care leaga cerebelul de punte, de SC si o emisfera de cealalta emisfera cerebeloasa

Pedunculii cerebelosi superiori

contin fibre aferente si eferente fibrele care vin de la maduva spinarii, trunchiul central si SC fibrele care merg la maduva spinarii, trunchiul cerebral, talamus si SC sunt cei mai mici deoarece contin cele mai putine fibre

Structura cerebelului
Substanta cenusie se gaseste la exterior si la interior

La exterior se afla scoarta cerebeloasa are o organizare stratificata

cu 3 straturi si 5 tipuri de celule: - La exterior celule granulare, celule in forma de cos, celule stelate, dendritele neuronilor Purkinje. Celulele cos au traseu orizontal - stratul intermediar ganglionar contine celule Purkinje (foarte mari, forma de para si formeaza un singur strat) dendritele Purkinje fac sinapsa cu axonii celulelor din stratul exterior iar axonii parasesc scoarta cerebeloasa; efectul axonilor Purkinje este unul inhibitor. - stratul intern granular contine celule granulare si celule Golgi; aceste celule sunt in numar foarte mare axonii ambelor tipuri de celule urca spre stratul exterior

Functia scoartei cerebeloase

Aceasta functie este legata in principal de activitatea neuronilor Purkenje. Acestia primesc impulsuri de la celelalte celule ale scoartei cerebeloase si descarca impulsuri frecvente pe sec

Rata descarcarii acestor impulsuri se modifica in functie de anumite mecanisme, acest fapt fiind responsabil pentru unele forme de invatare motorie. La interior, substanta cenusie se organizeaza in nuclei cerebelosi, in interiorul substantei albe. - se gasesc atat in vermis, cat si in emisferele cerebeloase - sunt patru perechi de nuclei cerebelosi: -nucleii fastigiali (in paleocerebel) care sunt in legatura cu maduva spinarii, nucleii vestibulari, substanta reticulata,trunchil cerebral - nucleii globulari in emisferele cerebeloase: - globos - emboliform (sunt in legatura cu nucleul rosu si talamus) - nucleii dintati (dantelati) se afla in centrul emisferei cerebeloase si tin de neocerebel fiind in legatura cu nucleul rosu, talamus si alte formatiuni

Nucleii:

Substanta alba
este formata din fibre mielinice: - de asociere leaga centri din aceeasi emisfera - comisurale leaga centri din emisfere diferite - de proiectie permit interactiunea cerebelului cu alte formatiuni ale sistemului nervos central la nivelul cerebelului majoritatea fibrelor de proiectie sunt ascendente (aferente) principalele aferente sunt: - vestibulare ajung in lobul flocculonodular - spinale ajung in vermis - corticale ajung in lateralele EC - olivare ajung in scoarta cerebeloasa

Functiile cerebelului
Sunt multiple multa vreme s-a crezut ca cerebelul are trei functii elementare: - imitarea miscarii - miscarile complexe - corectia miscarilor descrierea functiilor s-a facut prin extirparea cerebelului la animale si prin studiile in lumea umana

Studiile mai recente arata ca cerebelul: este o veriga importanta a feed-back-ului chinestezico-motor, contribuind la tonusul muscular, pozitia corpului, contractia si relaxarea adecvata a muschilor implicati in miscare, asigura precizia miscarilor voluntare (apucarea si manipularea adecvata a obiectelor) modulator de impulsuri ale sensibilitatii proprioceptive vestibulare si tactile, care ajung la SC reglarea functiilor vegetative ale organismului Partea anterioara a cerebelului paleocerebelul controleaza muschii antigravitationali. Partea posterioara a cerebelului neocerebelul actioneaza ca o frana pentru miscarile voluntare, mai ales cele ale maniei. Lezarea cerebelului are ca efect afectarea unei functii mai generale, legate de evaluarea temporala a unei sarcini (retroactiv), precum si ca discriminare intre doua sarcini cu durate diferite.

Simptomele lezarilor cerebeloase

Holmes a fost primul care a descris simptomele lezarii cerebeloase. - hipotonie - ataxie (erori de miscare, regularitatea miscarilor) - tremor intentional (mai marcat la terminarea miscarii) Afectarea se produce la membrele ipsilaterale. Se manifesta prin dificultati de ortostatism si dizartrie (vorbire sacadata sau exploziva). Afectarea membrelor atinge mai mult membrele inferioare, cele superioare fiind practic normale. Cu timpul, leziunile cerebeloase tind sa se amelioreze daca procesul patologic nu progreseaza. O leziune cerebrala aparuta ulterior poate sa duca la reaparitia semnelor de disfunctie tipic cerebeloasa ceea ce demonstreaza ca, cel putin la tineri, functiile cerebeloase pot fi preluate de alte formatiuni ale creierului.