3.

Cultura morala a juristului Cultura morala ocupa unul dintre locurile centrale in cultura personala a juristului, ceea ce se explica prin caracterul activitatii lui. Destul de importanta este cultura morala a juristului in conditiile actuale, cand au loc schimbari democratice in toate sferele vietii sociale. Cultura morala a juristului reprezinta o concretizare a culturii personalitatii, a omului in genere. Ea are o structura destul de complicata si este compusa din cultura constiintei morale. Cultura relatiilor morale si cultura comunicarii. Nu poate fi vorba de cultura morala fara o dezvoltare corespunzatoare a constiintei morale. In constiinta morala apersonalitatii pot fi evidentiate doua niveluri: teoretic elementele acestui nivel sint mai stabile, ele sint mai strins legate de constiinta politica si juridica si psihologic - care este adeseori numit nivelul cotidian al constiintei morale. Sentimentele morale multiplicate de elemente teoretice ale constiintei morale se manifesta prin actiuni si in cele din urma se cristalizeaza in om sub forma de calitati morale. De obicei sint examinate patru grupe de facultati morale: moral-politice, facultatile morale care se manifesta in domeniul muncii, facultatile morale ca atare si facultatile morale de lupta. Pot fi elucidate un sir de facultati determinate ale juristilor care fac parte din aceste structure: In primul rand, aceste facultati sunt acelea in care se manifesta atitudinea lor fata de patrie, popor, cultura, traditiile, obiceiurile si limba lui. In al doilea, rand poate fi mentionata o facultate precum cea a simtului datoriei si al responsabilitatii personale pentru munca incredintata In al treilea rand, acestea sint facultatile morale care pot fi numite morale ca atare: onoarea, sinceritatea, modestia in viata sociala si cea personala, simtul demnitatii personale, arta de a se comporta in societate. In al patrulea rand acestea sint facultatile morale care se manifesta in situatiile extreme: curajul, vitejia, cumpatarea, vigilenta, disciplina, stapanirea de sine, disponibilitatea de a se jertfi intru binele oamenilor si al patriei. Aceste facultati mai sunt numite facultati morale de lupta. In al cincilea rand acestea sunt facultatile care caracterizeaza cultura comuncarii in cadrul organelor respective atat in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, cat si in afara exercitarii lor. Un important element structural al culturii morale a personalitatii este cultura relatiilor morale. Relatiile morale reprezinta o legatura originala intre stiinta morala si comportamentul moral. Forma relatiilor morale depinde de modul in care apare in fata omului cerinta morala, in ce masura ea are un caracter generalizat sau concret. In sfarsit, trebuie sa vorbim si despre metodele obtinerii legaturii dintre oameni in procesul relatiilor morale. Relatiile morale sint intradevar un element de intregrare a moralei, veriga ei principala.cultura comunicarii morale sau a comportarii este , in ultima instanta un indice obiectiv principal al maturitatii morale a personalitatii. Cultura morala este intr-adevar una din partile componente ale personalitatii juristului. Grija pentru perfectionarea ei permanenta este o cauza nu numai a statului, a societatii, ci si a fiecaruii jurist in parte. Cu cat mai inalta este cultura morala a juristului, cu atat mai efficient el isi va indeplini datoria de serviciu.