MINISTERUL EDUCATIEI I TIINEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTUR CATEDRA DESIGN INTERIOR

Comunicare
LA BAZELE COMUNICARII SI CULTURA COMUNICARII TEMA: MINCIUNA O PROBLEMA SAU O NECESITATE

EFECTUAT: ST. GR. DIN-112 BACIU DIANA VERIFICAT: COTAGA LUDMILA

CHIINAU 2013

Minciuna are o straveche cariera in istoria omului si s -a nascut initial din necesitate

Minciunelele care nu fac ru nimnui nu sunt o problem, mai sunt minciunile necesare ( i dai de exemplu speran unui bolnav incurabil pentru ca ultimele zile, s zicem, s nu -i fie un calvar ). Dar minciunile minciuni sunt un ru care i afecteaz negativ att pe cei implicai, ct i pe cei din jurul lor. O minciuna nu ar avea niciun rost decat dac adevarul este periculos. (Alfred Adler). Minciuna exista din vremuri stravechi si tot dintotdeauna este si dezaprobata. Insa, in ultimul timp, ea incepe sa fie prezenta cam tot timpul la mai toate nivelurile sociale si in mai toate tarile, ba chiar mai mult, ea incepe sa fie aprobata si chiar recomandata. De ce exista minciuna? Are omul nevoie de minciuna? O serie de ganditori au vorbit despre nevoia de minciuna a oamenilor si de incapacitatea oamenilor de a cunoaste si accepta adevarul total . Nietzsche spune la un moment dat ca: avem nevoie de minciuni pentru a trai. La fel si Kierkegaard se intreaba: suntem oare pregatiti sa recunoastem toate consecintele adevarului?. Omul poate sa infrunte mai usor realitatea si conditia de muritor prin minciuna. Un punct de vedere conventional este acela ca minciuna este rea prin sine insasi si ca tr ebuie evitata cu orice pret. Un alt punct de vedere clasic este acela ca efectele minciunii sunt cel mai adesea negative, asa ca minciuna ar trebui evitata cu exceptia situatiilor extreme. Sisselei Bok sustine ca minciuna trebuie mentinuta in anumite limi te (care s -au depasit de mult), dar nu putem absolutiza spunand ca trebuie evitata cu orice pret. Ar fi ca si cum am cere unui om sa nu mai fie om, sa fie perfect, sa fie o masina, ca si cum nu ar mai avea sentimente si impulsuri carora sa le faca fata. M inciuna este propozitia contrara adevarului .A minti inseamna a vorbi impotriva gandirii proprii cu intentia de a insela. Prin aceasta se releva faptul ca minciuna nu inseamna in mod necesar falsitate. Adica se poate minti si comunicand adevarul, numai ca acesta e comunicat in asa fel incat sa il induca in eroare pe interlocutor. Minciuna este intotdeauna motivata, de dorinte, de interese. Ea este o cale de implinire usoara a scopului. Nu se minte doar de dragul de a minti. Actul de a minti presupune: o anumita capacitate proiectiva, prin care sa se treaca dincolo de prezent (in general, mincinosul este un individ nemultumit); cunoasterea adevarului , dar abtinerea de a -l spune, de a -l exprima; Pentru a induce pe cineva in eroare oamenii se folosesc d e anumite tehnici sau mecanisme care se potrivesc cel mai bine situatiei si care se presupune ca vor avea efecte cat mai puternice. Acestea pot fi folosite separat sau impreuna si tin cont de importanta faptului care se doreste a fi indus sau conditionat v ictimei. Cele mai cunoscute mecanisme de inducere in eroare sunt urmatoarele: Negarea Presupune a da raspunsuri false la o intrebare directa. Este cel mai stresant mod de a minti, asa ca majoritatea oamenilor folosesc alte forme de minciuna. Negarea creeaza un dez echilibru in psihicul oamenilor. Cei ce practica negarea trebuie sa se protejeze de pericolul de a fi descoperiti. Conflictul psihologic creeaza co mportamente de evitare. Omisiunea Cea mai comuna forma de minciuna este omisiunea sau evitarea. Autorul nu spune o minciuna, ci doar omite sa spuna o informatie pe care nu vrea sa o comunice. Stresul este mic, pentru ca nu a mintit in mod direct, si riscu l de a fi descoperit ca a omis sa spuna ceva este mic. am uitat sau nu mi - am dat seama ca e important atunci Fabricarea Implica crearea unei povesti. Este cea mai grea forma de minciuna. Cei ce mint trebuie sa aiba memorie buna si sa gandeasca repede. Ei trebuie sa testeze daca minciuna se potriveste cu ceea ce a spus deja. Ea poate fi descoperita daca cei mintiti observa inconsistenta in fraze sau in detalii in timpul povestirii. Din nefericire pentru mincinosi, povestile false sunt ancorate doar la inceput sau la sfarsit. Cand li se cere la jumatea povestii sa se intoarca la ceva anterior sau sa mearga mai departe pierd sirul evenimentelor. Exagerarea Este folosita in interviurile de pre -angajare. Aplicantii exagereaza experienta de munca, responsabilitatile, educatia etc. Intrebarile bine tintite despre cunostintele lor descopera aceasta forma de minciuna. Minimizarea Forma de minciuna care este folosita pentru a m icsora gravitatea unor probleme: Nu ne descurcam chiar asa de rau.

Conform unor statistici, 42% dintre oameni cred ca minciuna este omniprezenta in viata de zi cu zi. Unele dintre motivele, mai mult sau mai putin secrete, pentru care anumite persoane ar putea minti. 1. ... nu-si amintesc clar ceea ce au vazut si au auzit. In acest sens, L.Blaga spunea: Minciuna este vacanta adevarului. Uitarea este un proces negativ al memoriei si ne poate pune uneori in situatii dificile si uneori penibile. De aceea, pe loc incepem sa facem tot felul de speculatii, care bineinteles sunt inventate si mult apropiate de minciuna. 2. ... nu se pot abtine sa faca o poveste mai frumoasa sau mai valoroasa decat a fost, in legatura cu ei insisi. In acest sens, M.Luther spunea: Minciuna este un bulgare de zapada ce devine cu atat mai mare cu cat este rostogolit mai mult. Cercetatorii au descoperit ca oamenii mint pentru a parea mai mult decat sunt in fata celorlalti. In acest sens, 60% dintre acestia mint cel putin o data intr -o discutie de 10 minute. Ei infloresc povestea, mai ales in ceea ce -i priveste, pentru ca vor sa impresioneze. unii mint pentru ca sa obtina un post la care ravnesc:...d a, am mai lucrat cu acest software si inainte... . Isi doresc atat de mult o anumita functie incat sunt dispusi sa minta, cu speranta ca vor invata din mers sa faca un anumit lucru. Mint pentru a obtine anumite avantaje, de cele mai multe ori in detriment ul altora. sefilor le plac angajatii care se dovedesc de incredere si inspira incredere iar in plus au ideal si o experienta cat mai vasta. Si cum sa aduni experienta altfel decat muncind? Pentru unii candidati acest lucru reprezinta o presiune care naste minciuna. 3. ... doresc sa fie decenti fata de alte persoane, spunand minciuni albe. In acest sens, Q.Crips spunea: Minciuna este temelia bunelor maniere. Acestia aleg sa minta pentru a nu calca peste sufletul celuilalt, sperand astfel ca il vor prot eja si nu-i vor rani sentimentele. Se minte o persoana, pentru a o proteja. Realitatea este dura si a spune adevarul inseamna, in acest caz, a rani; de aceea ii putem pune o masca adevarului. 4. ... sunt presati de o situatie dificila, pe care urasc s -o faca, dar sunt nevoiti pentru ca, altfel, ar inrautati situatia. In acest sens, I.G. Pascu in In cautarea armoniei spunea: Minciuna nu este decat un val subtire care protejeaza adevarul.Se denatureaza cu buna stiinta adevarul, in speranta de a ajuta rezolvarea situatiei in mod favorabil. 5. ... doresc sa ingroape unele evenimente care, pur si simplu, nu trebuie spuse exact asa cum s au intamplat. In acest sens, S. Sontag spunea: Minciuna este un mijloc elementar de autoaparare O anumita situatie ii poa te determina, sa minta din teama a ceea ce li s -ar putea intampla daca spun adevarul. Mai mult, acestia iau in calcul consecintele negative, si le inchipuie, isi imagineaza cam ce ar putea simti si pati daca in cele din urma ar spune adevarul. 6. ... au o dorinta tainica de a -si crea in ochii celorlalti o alta imagine decat cea reala. In acest sens, Byron spunea: Si in fond, ce este o minciuna? Adevarul mascat... Comportamentul este izvorat din dorinta de a fi acceptati, placuti si apreciati si nu numai..., are o legatura stransa cu motivul acela de a face o poveste despre sine, mai fru moasa sau mai valoroasa decat a fost, pentru a profita. Nu este un secret ca se minte intr -o relatie, pentru a obtine o imagine mai luminoasa. Deoarece intr-o relatie totul trebuie sa fie perfect, in mentalitatea unora este implicata minciuna sau omisiunea . S-ar putea spune ca acestia au convingerea de 100% ca ar pierde enorm daca ar fi sinceri. 7. ... nu se doreste un comportament onest. In acest sens, Aug. Maquet spunea; Minciuna este o degradare a caracterului. Ea duce la toate infamiile. In timp, se ajunge in cele din urma sa se minta din obisnuinta. Unii nu pot pronunta doua cuvinte, daca nu spun si o minciuna. Ce cred acestia? Ca minciuna este un rau necesar. Mincinosul patologic, care ajunge el insusi sa creada in minciunile pe care le spune, ajunga nd incet incet, la o problema grava de persona litate , (mitomania). Cum si cand incepem sa mintim? Inca din copilarie, descoperim ca parintii, colegii, prietenii, pot fi manipulati daca apelam la mici minciuni care tin de comportamentul sau de atitudinea noastra. Conform unor cercetari recente, se pare ca minciuna este un mecanism care tine de supravietuire si s -au evidentiat chiar anumite zone ale creierului care s e activeaza atunci cand spunem o miniciuna sau cand avem un comportament inselator . Invatam foarte devreme sa apelam la minciuna, chiar de cand suntem mici. Mai mult, concluziile a doua studii recent publicate sunt ca, la sugestiile parintilor, copiii de n umai trei ani sunt deja in masura sa isi ascunda dezamagirea in fata unui cadou urat si sa multumeasca politicos cu surasul pe buze .

Evident aici nu este vina copiilor, ci a parintilor, care in loc sa sustina copiii in a fi sinceri, sustin perpetuarea minciunilor si dezvoltarea unei personalitati artificiale pana la urma asa este asigurat succesul in societate, prin mici sau mari pacaleli. Si exact acesti mincinosi in miniatura isi vor croi un drum mai bun in vi ata, sustin autorii cercetarii. Minc iuna are functiile ei normative . La fel si adevarul. Arnold Goldberg Intelegem de mici ca a spune minciuni este un comportament util din punct de vedere social, ne permite sa avem relatii bune cu toata lumea si , vedem cum societatea chiar incurajeaza comportamentele mincinoase prin minciuna poti uneori sa obtii posturile cele mai bune pe scara sociala. Nu intamplator copiii cei mai abili in a -si masca emotiile s-au dovedit a fi copiii unor parinti diplomati si de succes. Ce inseamna a minti A minti spre folosul tau e o inselaciune, a minti s pre folosul altcuiva e o frauda ; dintre toate soiurile de minciuna, acesta e cel mai josnic. A minti fara folos nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna, e fictiune. J.J. Rousseau Minciuna apare dintr -o varietate de motive, unele cu intentia constienta, altele fara. Limbajul minciunii este de cele mai multe ori complex si creaza conf uzii, in functie de insasi natura subiectului. Si, stim cu totii, cam toata lumea minte. Incepand de la banala afirmatie Vai, draga, cat de bine arati azi!, care poate sa fie o minciuna nevinovata, pana la minciuni care au un scop bine definit . Exista minciuni ocazionale, la care cu totii apelam, mai mult sau mai putin constient si, de asemenea, minciuni atat de frecvente, incat duc la un comportament care afecteaza intreaga persona litate . Mincinosul patologic ajunge sa creada minciunile pe care le spune, ajungandu -se, incet dar sigur, la o problema grava de persona litate : stima de sine scade treptat, are nevoie de interesul altor persoane, pe care il castiga spunand povesti atractive; cand este descoperit, poate chiar sa se imbolnaveasca din punct de vedere psihic si mai rau, sau sa inventeze alte situatii, alte personaje, pentru a starni interesul celor din jur si a atrage din nou atentia lor. Oameni diferiti spun diferite tipuri de minciuni din diferite motive. Afirmati a in sine pare sa fie un truism. Fiecare persoana tinde sa aibe o maniera proprie in care gestioneaza adevarul sau ceea ce considera a fi adevarat. Este vorba nu doar despre comunicarea inselatoare cu ceilalti, dar si despre maniera in care ne auto -dezamagim. Personalitatea este importanta in determinarea acestor tipare sau moduri de a -i insela pe altiii si de a ne insela pe noi insine, iar stilul in care o facem este un aspect al personalitatii fiecaruia. Se minte pentru a fi acceptat, pentru a avea succ es. Pentru a obtine avantaje in munca, pentru a scapa de necazurile vietii cotidiene, pentru a evita controale si critici, dar si pentru a nu crea neplaceri: minciunile in scopul binelui. Din punct de vedere evolutiv, se spun minciuni mai ales pentru a -ti salva viata. Un studiu care urmeaza sa fie publicat curand arata ca minciunile altruiste se spun partenerilor, rudelor si prietenilor, in timp ce minciunile ego iste, care fac rau aproapelui, sunt spuse strainilor. Cand ocolim adevarul negam,o parte din fiinta noastra, evitam sa ne prezentam asa cum suntem in realitate si, esuam cu succes in a -i face pe ceilalti sa aibe incredere in noi. La unele popoare minciuna are un rol social mai important decat la altele . De exemplu, in cultura chineza , bazata pe armonie si imagine, copiii sunt invatati sa minta inca de la gradinita, pentru a intari legaturile de grup, iar a spune adevarul este considerat un comportament prostesc. De altfel, pentru orientali in general, a fi si ncer poate constitui o incalcare a conduitei sociale. Si daca la musulmani inselatoria este condamnata de Coran, minciuna prin omisiune, lucrurile nespuse din pudoare sunt la mare pret, iar a -l intreba pe un barbat ce mai face sotia lui este o ofensa grava . In sistemul occidental , adevarul reprezinta o valoare numai la nivel teoretic. A fi cinstit nu inseamna sa spui adevarul in orice ocazie si cu orice pret, in opinia psihologilor, capacitatea de a tine un secret este chiar o dovada de maturitate si indepe ndenta doar copiii ii povestesc totul mamei, adultii mai stiu sa si taca. Anumite persoane mint mai mult, iar altele mai putin, altele mint mai bine, iar altele mai rau, altele mint despre lucruri mai importante, iar altele despre lucruri mai superficial e. M incinosii veritabili, inainte de a implanta o minciuna, trebuie sa isi cunoasca victima cu toate punctele sale slabe si sa profite de acestea. Pentru a putea imparti tipurile de mincinosi in categorii cat mai generale este bine sa se tina cont de anumite variabile ca de exemplu: natura minciunii, marimea sau seriozitatea minciunii, subiectul minciunii, rezultatele minciunii, cauzele externe ale minciunii, cauzele interne ale minciunii, ocupatia mincinosului, ocaziile minciunii, sau alti factori aso ciati cu minciuna. Astfel exista: mincinosii patologici si mincinosii non -patologici.

Mincinosii patologici Multi dintre noi am avut de -a face cu oameni care frecvent sau chiar permanent ne mint. Oameni care mint constant, fara un motiv intemeiat sunt cunoscuti ca mincinosi patologici. Ei au o nevoie intensa ca oamenii sa ii placa, dar minciuna lor ii tine pe oameni la distanta. in acest sens ei sunt auto-distructivi. Unii mincinosi patologici nu sunt constienti ca spun tot timpul minciuni. Ei merg si mai departe si chiar traiesc o minciuna, uneori chiar adopta o identitate complet diferita si o traiesc ca si cum ar fi adevarata. Cea mai importanta recompensa pentru acestia este o crestere a stimei de sine. Cam o treime dintre mincinosii patologici adopt a identitati false. Acestia sunt impartiti egal intre barbati si femei. Au de obicei o inteligenta medie si au abilitati verbale peste medie. Mincinosii patologici Sunt experti in inselatorie, si spre deosebire de ceilalti oameni, nu arata emotiile sau nu se supara cand mint. Dintre mincinosii non -patologici fac parte: Mincinosii ocazionali (toti mintim din cand in cand). Acestora chiar nu le place sa minta, dar o vor face din cand in cand pentru a evita situatii neplacute sau pentru ca nu vor sa admita ca au facut ceva gresit sau jenant. Din cauza ca se simt inconfortabil mintind, se vor trada prin expresivitate si limbajul trupului sau voce. Mincinosii frecventi stiu ca minciuna este gresita, dar asta nu ii face sa se simta prost. Din acest motiv este posibil ca ei sa minta regulat si e putin probabil sa se dea de gol. Totusi pentru ca se simt bine mintind, nu acorda asa de multa atentie consecintelor si logicii declaratiilor lor. Mincinosii din obisnuinta sunt iesiti din comun. Ei au dificultati in a separa realitatea de fictiune si spun tot ce le trece pr in minte indiferent de cat de exagerat, ridicol, sau fals ar fi. Ei mint atat de frecvent incat nu isi arata disconfortul psihic , dar sunt atat de neglijenti cu continutul incat sunt usor de prins. Mincinosii profesionisti sunt cei mai greu de identificat. Ei mint cu un scop. Mincinosii profesionisti isi duc minciunile pana la capat si stiu exact ce au de spus si cand. Pentru ca a fost exersata atata, m inciuna nu se va arata in comportamentul lor expresiv. Singura metoda de ai prinde este prin verificarea unei alte surse independenta. In aceasta clasa sunt inclusi aceia care isi castiga existenta prin minciuna: magicienii, vrajitoarele, mediumii, ghicito arele etc. Calitatile obligatorii ale mincinosului: "Mincinosul are nevoie de memorie buna." (Pierre Corneille) O echipa de cercetatori a descoperit ca, atunci cand omul minte, sunt activate alte parti ale creierului decat atunci cand spune adevarul.Realitatea este urmatoarea: creierul nostru este pregatit sa spuna intotdeauna adevarul, in timp ce pentru a minti trebuie sa se organizeze si sa actioneze ca in fata unei soli citari neprevazute. Mincinosul trebuie sa aibe o atentie foarte bine dezvoltata, sa retina minciunile si circumstantele in care a mintit, si chiar isi dezvolta abilitati de a minti cu naturalete maxima, incat pentru persoana mintita, totul poate deveni ext rem de confuz, mai ales ca se poate minti cu o privire, se poate minti cu un gest, se poate minti cu un cuvant . Mint si animalele sau doar oamenii? Exista maimute extrem de abile in a insela. Iata un exemplu: un babuin (mascul) a prins o antilopa pe care nu ar fi vrut sa o imparta cu femela. Femela insa, mai abila, i -a distras atentia prin mijloce feminine, a inceput sa -l alinte si sa -l mangaie pana cand el a uitat cu totul de prada, apoi i-a furat prada si a fugit. (Lewin 1987)