Miturile si legendele i-au inspirat dintotdeauna pe artistii plastici in operele lor: miturile cosmogonice, miturile sfarsitului lumii.

Mitul androginului apare in cosmogoniile si relegiile arhaice, dar si in constructele gnostice sau teosofice cele mai sofisticate. Il regasim deasemea in literatura moderna si in preocuparile poetilor suprarealisti.

O alt povestire simbolic este menionat n Skanda-Purana. Aici se indic faptul c la un anumit moment dat, Parvati, iubita lui Shiva, i-a dorit ca ea s fie ct mai intim contopit, pentru totdeauna cu fiina lui Shiva, mbrindu-l cu dragostea sa ntocmai ca i cum ea ar fi mereu ncolcit n jurul membrelor sale. Aceast dorin fierbinte a ei i-a fost ndeplinit de ctre Shiva, care i-a asumat atunci pentru ea ipostaza Ardhanarishvara. Deoarece Shiva n permanen este dincolo de orice dualitate i transcende polaritile, referirea la Supremul Absolut poate fi personificat fie ca aspect feminin, fie ca aspect masculin.

n Banchetul, Platon prezint o explicaie iubirii i formrii acesteia. Aici cititorul afl mitul androginului, povestit de un personaj al lui Platon. Dup aceast legend, la nceput triau pe pmnt fiine androgine. Artau ca doi oameni lipii spate n spate: dou femei, doi brbai sau un brbat i o femeie. Acetia deineau o putere foarte mare, puteau face aproape tot ce gndeau. Zeii se tem de puterea aproape infinit a androginilor i, pentru a nu mai reprezenta o posibil ameninare, i despart. Separai ns, prile nu mai fac nimic. Pe pmnt domnete o letargie complet. Tot mai muli mor de tristee i dor. Zeii, vznd c rmn fr supui, caut o modalitate de a le da noilor oameni un motiv pentru a tri. Astfel este creat Eros, cu scopul de a semna iubire n lume. n acest fel oamenii ii petreceau viaa cutndu-i jumtatea. Cei norocoi care se gseau se contopeau formnd fiina de odinioar.

Jakob Boehme prezint o viziune diferit de cea tipic cretin n legtur cu Geneza n cartea sa, Brbat i femeie n Dumnezeu i n Creaie. Geneza este aceeai, Boehme schimb, sau mai bine zis scrie povestea dinaintea Creaiei. Dup cum se poate citi i n Biblie, primul om a fost creat dup asemnarea lui Dumnezeu. Pentru a nelege acest lucru mai bine, autorul l descrie pe Dumnezeu. Dup percepia lui, Dumnezeu are dou pri, una masculin - Dumnezeu Tatl i una feminin Dumnezeu Fiul. Din acest motiv i Adam este compus din dou flcri divine: cea arztoare, masculin (dreptatea neierttoare a lui Dumnezeu Tatl) i cea luminoas, feminin (iertarea adus de Dumnezeu Fiul). Boehme crede c Dumnezeu este ntr-un proces de revela ie, sau mai bine zis auto-revelaie sau autocunoatere. Acesta este i motivul crerii lui Adam. Dup cderea din graie a lui Lucifer, Dumnezeu are nevoie de un nou conductor al ngerilor. Astfel se poate deduce c Adam era mai mult nger dect om (din punctul de vedere al omului, cum l cunoatem noi astzi).

Forma sferica a androginului ne duce cu gandul la viziunea pitagoreica a Cosmosului inchis, format din cercuri concentrice. Ideea de Cosmos se afla in legatura cu cea de Ordine si Armonie, opunandu-se unui univers deschis, marcat de imperfectiune.

S-a incercat stabilirea unei legaturi intre mitul androginului lui Platon si traditia biblica a caderii in pacat. Scottus Eriugena considera ca separarea sexelor face parte dintr-un proces cosmic. Diviziunea Substantelor a inceput in Dumnezeu si s-a continuat progresiv, pana in fiinta umana, separata in femeie si barbat. Unificarea Substantelor trebuie sa inceapa in om si sa se infaptuiasca din nou pe toate planurile fiintei, inclusiv in Dumnezeu. In Dumnezeu nu exista diviziune, el este Tot si Unu. Aparitia sexelor este o consecinta a pacatului, dar va lua sfarsit prin reunificarea fiintei umane, care va fi urmata de unirea cercului terestru cu Paradisul. Hristos a anticipat aceasta reintegrare, caci inviind, nu a fost "nici barbat, nici femeie, desi se nascuse si murise barbat".
In cartea lui Zohar, referitor la pasajul "Sa facem omul dupa chipul si asemanarea Noastra", textul cabalistic spune ca Scriptura se foloseste de pluralul "sa facem" pentru a indica faptul ca omul a fost creat de cele doua esente divine simbolizate de barbat si femeie. "Dupa chipul Nostru" inseamna cei bogati; "Dupa asemanarea Noastra" inseamna cei saraci; caci barbatul simbolizeaza bogatia si femeia, saracia. Cele doua esente divine formeaza un intreg, iar aceasta contopire este evocata prin imagini sugerand dragostea: protectie, osmoza, generozitate.

Ingerul, figura plina de beatitudine, este de asemenea androgin: conceptie vizibila in intraga iconografie care ii este dedicata si in anumite teze teologice. El mediaza intre Cer si pamant, intre Dumnezeu si om.

Mai multe comentarii de tip midras sustin ca Adam a fost androgin. La Facere, Adam si Eva stateau spate in spate, lipiti de umeri, iar Dumnezeu i-a despartit printr-o lovitura de secure. Altii spun ca Adam era barbat pe partea dreapta si femeie pe partea stanga, iar Dumnezeu l-a taiat in doua jumatati.

Balzac a reusit sa dea o stralucire aparte acestui mit al androginului. Intr-un castel situat la marginea unui sat, traia o fiinta stranie, care ascundea un mare secret. Nu e vorba de un om ros de propriul destin, aflat in conflict cu societatea. Misterul sau tine de structura propriei sale existente. Personajul o iubeste si este iubit de Minna, care il vede ca pe un barbat, Seraphitus. El e iubit si de Wilfred, care il vede ca pe o femeie, Seraphita. SepaphitusSeraphita nu poate parasi viata pamanteasca inainte de a fi cunoscut iubirea. Aceasta e cea mai de pret perfectiune: a iubi cu adevarat si in acelasi timp doua fiinte de sexe opuse. Decadentismul francez si englez revin sporadic la tema androginului, dar acesta e vazut ca un hermafrodit morbid, satanic. Simbolul este degradat si inteles in planuri din ce in ce mai vulgar-concrete. Androginul, conform decadentismului, era considerat ca o aberatie a Naturii, un semn de manie a zeilor, si prin urmare, era suprimat. Semnificatia metafizica a omului perfect se degradeaza si sfarseste prin a disparea in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Simbolul androginului apare n religiile lumii ncepnd deja din epoca de piatr, ns imaginea divinului feminin i masculin, unii ntr-o fiin, apare numai n nvturile nondualitii. Totui, n multe culturi apar zeiti androgine, care nu personific direct uniunea ntre masculin i feminin, ci abrog de tot diferenierea. Astfel, n majoritatea triburilor americanilor nativi, creatorul este vzut ca o fiin androgin. De exemplu la Abenaki, acesta se numete Tabalek. El creeaz fraii Gluskab si Malsunis din praful de pe minile sale. Amndoi primesc puterea de a crea o lume bun, ns numai Gluskab alege aceast cale, cel din urm cutnd rul. n mitologia Yoruba, care a pornit din Africa, ajungnd i n lumea nou (a fost baza mai multor religii moderne, cum ar fi Santeria), exist credina ntr-un zeu androgin al pcii, al puritii i al armoniei numit Olorun sau Printele Cerului. Androginul Huh este zeitatea eternitii n Egiptul Antic. Huh nseamn fr sfrit. Interesant este c n cazul acestei diviniti androgine i partea feminin poart un nume, Hauhet, ceea ce nu este altceva dect forma feminin a cuvntului huh.

Androginuliniialnureprezintdect unaspectsau,cualtecuvinte,elesteo figurareantropomorficaOuluiCosmic, pecarelntlnimnzoriioricrei cosmogonii,cailancheiereaoricrei escatologii,ccinpunctelealfaiomega alelumiiialefiineimanifestatese situeazplenitudineaunitii fundamentale,undecontrariilese confundnunitate,fiecnusuntdect potenialitate,fiecmpcarea, integrarealorfinalafostndeplinit. MirceaEliadeciteaznumeroaseastfel deexemple,preluatedinreligiilegreac, egiptean,iraniansaudincelenordice, chinezesauindiene. Estedecifiresccaaceastimaginea uneiunitiprimordiale,odataplicat omului,scapeteoexpresiesexual, nfiatadeseadreptinocenasau virtuteadinti,dreptvrstadeaurce trebuieredobndit.

n RIG VEDA, androginul apare sub forma vacii divine dttoare de lapte, care este n acelai timp i taurul divin cu smn viguroas.

Unul l nate pe doi (YANG (+) i YIN(-)), spune Tao. i tot aa, Adam cel divin, cel dinti, care nu era brbat, ci era un androgin perfect, devine Adam i Eva.

Simbolurile hinduse i tantrice se refer nu doar la androginul primordial, ci i la ntoarcerea glorioas final i ct mai grabnic a fiinei umane la aceast nedifereniere, la aceast Divin Unitate. O astfel de reintegrare total i glorioas constituie elul final n cadrul practicilor psiho-somatice din HATHA YOGA i al celor amoroase din TANTRA YOGA. Phoenixul chinez, simbol al regenerrii, este, deloc ntmpltor, hermafrodit. Unirea smnei i a suflului pentru reproducerea Embrionului nemuririi se petrece chiar n trupul yoghinului. ntoarcerea la starea primordial Divin i eliberarea gradat de contingenele cosmice se realizeaz cu uurin, aproape spontan, prin coincidentia oppositorum i prin mplinirea Unitii iniiale sau prin amestecarea principiilor MING i SING (YANG (+) i YIN ()), care nu sunt altceva dect cele dou polariti ale fiinei ((+) i ()), dup cum spun alchimitii chinezi.

Masculinulifemininulnuconstituie,nfond,dectunuldintreaspectele multiplicitiideopoziiichematessentreptrunddinnou.Aceastmplinire aandroginieiartrebuistudiat,deasemenea,nregnulmineralincel vegetalcci,larndullor,acesteacunoscmprireanmasculinifeminin, potrivitperspectiveialchimiste.Oriceopoziieestenfinaldestinatsfie anulatprinunireacerescului(+)cuterestrul(). Aceastuniregeneratoaredefericireicarefacessetrezeascnfiin uluitoareputeriparanormale(SIDDHI-uri)poatefinfptuitrepedeicu succesnumaidectreofiinumanperfectiniiatipermanentorientat benefic,careicontroleazperfectpotenialulcreator-sexualiacreiputere oculttrebuiesseexerciteNUMAInbine,attasupra MICROCOSMOSULUI,ctiasupraMACROCOSMOSULUI,atuncicndel interfereazsau,altfelspus,atuncicndseaflntr-oinefabilstarede REZONANOCULTcuacestea.

Potrivitviziuniiescatologiceamntuirii,prinatingereaplenarastriide ANDROGINfiinaumanirecupereazcuadevratoplenitudineparadisiac, divinncareseparareasexelorseanuleaz.Iat,prinurmare,ceevoctaina cupluluiunitpriniubirefrenetic,profundiacstoriei,nnenumratetexte tradiionalesecrete,trimindastfellaimaginealuiSHIVAmbrind-ope SHAKTI. nluminaacestorrevelaii,putemintuincemodrealizeazceidoiiubiiprimulpas sprestareadeANDROGINatuncicnd,nextaticelejocuriamoroasetantrice,n carecontinenasexualesteperfectrealizat,eiisavureazunulaltuiasecreiile intimeichiarurina. Cutoateacestea,credinauniversalafirmatnunitateaoriginarpecare,dup prsireaacesteilumi(materiale),omulorecaptpostmortem,estensoit,de asemenea,nmajoritateasistemelorcosmogonice,denecesitateaimperioasdea difereniatotalsexelenlumeanoastr,pentruciaicicredinelestrvechise ntlnesccucelemaiactualedescoperirialebiologieifiinaumannusenate niciodatcompletpolarizatdinpunctdevederesexual.Faptulcomulesten acelaitimpbrbatifemeie,attncorpulsufizic,ctilanivelulprincipiilorsale vitale,psihiceimentalereprezintolegefundamentalaCreaiei,afirmcredina tradiiilormilenarealespiritualitii.

Tin cumpana-ntre suflet si-ntre carne, Drept chezasie limpedea a puterii Ca patimile n-au sa mi-o rastoarne, Port amandoua cheile placerii. Astfel nu simt nici jungherul dezbinarii, Nici jugul dorului si nici fierbintea Crucificare a impreunarii, Ci pururi zamislesc numai cu mintea. Ingemanand protrivnice silinte, Cobor zambind din alba-ntaietate, Din soiul unic fara de seminte, Inchis in pura mea deplinatate. Prefigurez un gandzeiesc al lumii Cesi dibuie pe forme bucuria Si rasadeste-n moliciunea humii Taria tainei mele, fecioria.

n iconografie, simbolismul androginului este caracteristic lui Shiva. Aceast ipostaz tainic androginal a lui Shiva reprezint o prelucrare artistic a ideii prezente n forma simbolic a lingamului, care, de asemenea, simbolizeaz unitatea simbolului masculin (Linga) cu aspectul feminin (Yoni). Este de asemenea important de remarcat c aceast ipostaz Shiva-Ardhanarishvara face parte din ipostazele lui Shiva i ea nu face parte dintre ipostazele lui Shakti sau Devi. Ea este derivat din descrierea Vedic a lui Shiva ca avnd dou aspecte, unul teribil i altul benefic. Aspectul teribil i distructiv (ugra) este reprezentat prin intermediul jumtii masculine i aspectul delicat i plin de blndee, creator (Saumnya) este reprezentat prin intermediul jumtii feminine

TratatulBrihanNarada-Purana recomandcajumtateafemininsfie deculoareneagr,ntimpcejumtatea masculintrebuiesfiedeculoare galben.Ojumtatetrebuiesfie mbrcatcuunvemntdemtase,iar cealaltjumtatetrebuiesfiegoal. Peunadintrejumtiseaflo coroandinfloridelotus,iarpecealalt jumtateocoroandincranii.Jumtatea feminintrebuiesfiempodobitcuun setdebrri,avndomulimede bijuterii,banderoleiinele,ntimpce cealaltjumtateestelsatgoal.

Inca din cele mai vechi timpuri, fiinte divine neutre sau feminine procreaza singure. Din Haos (neutru) s-a nascut Erebe (neutru) si Noaptea (feminin). Terra a dat nastere singura cerului instelat. Hera i-a conceput singura pe Hefaistos si Tifeu. La Labrada, in Caria, era adorat Zeus barbos cu sase mamele dispuse in triunghi pe piept. In Cipru, era venerata o Afrodita cu barba, numita Afroditos, iar in Italia, o Venus cu chelie. Majoritatea divinitatilor vegetatiei si fertilitatii sunt androgine. Simbolul androginului este investit cu puteri neobisnuite, androginia reprezentand rezistenta crescuta la uzura timpului. Pasarea Phoenix, care reinvie periodic din propria cenusa, a devenit inca din Antichitate simbolul renasterii promise.

Aceste mituri ale androginiei dezvaluie modele exemplare pentru comportamentul uman. Androginia este simbolic reactualizata prin ritualuri. La australieni, initierea in pubertate implica androginizarea neofitului. Nu poti deveni un barbat adult pe plan sexual inainte de a fi cunoscut coexistenta sexelor, nu poti accede la un mod particular de a fi, fara a cunoaste un mod de a fi total. In Grecia, Plutarh vorbeste despre cateva obiceiuri neobisnuite. In Sparta, cea care se ocupa de pregatirea miresei, o radea in cap si o imbraca in haine barbatesti. In Argos, mireasa purta o barba falsa. In samanismul siberian, samanul cumula simbloic ambele sexe, ca semn al spiritualitatii, refacand astfel unitatea dintre Cer si Pamant, asigurand comunicarea intre Zei si oameni.