CUM ESTE BINE SA COMBINAM ALIMENTELE Teoria nutritiei se bazeaza pe ipoteza ca absorbtia necorespunzatoare a alimentelor cauzeaza degenerarea tesuturilor

si de aceea combinarea alimentelor este cheia unui metabolism perfect. Nu este suficient sa furnizam corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele sa fie utilizate de organism. Este foarte posibil sa te hranesti corect, insa organismul sa nu beneficieze de acesti nutrienti tocmai datorita interferentei alimentelor incompatibile la aceeasi masa. Astfel apare digestia alterata. Exista doua tipuri de digestie: Digestia acida are loc atunci cand consumam carne, peste, oua, branza, si are loc in stomac, in prezenta acidului clorhidric si a pepsinei. In general, proteinele sufera transformari in stomac prin intermediul digestiei acide. Digestia alcalina apare cand sunt consumate zaharuri si fainoase, are loc in intestinul subtire, in prezenta amilazei, care descompune carbohidratii. Grasimile trec neschimbate prin stomac, iar la intrarea in intestinul subtire, determina vezica biliara sa dreneze bila pentru a emulsifia grasimile. Daca exista in acelasi moment carbohidrati in intestin, mediul alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii grasi, amilaza este inhibata, iar carbohidratii raman nedigerati, fermenteaza, si de aici apar toate starile neplacute datorate unei digestii incomplete.Spre exemplu, combinatia de proteine si carbohidrati inhiba absorbtia principiilor nutritive, provocand astfel o serie de insuficiente in organism. De asemenea, mineralele si vitaminele nu sunt absorbite si se ajunge astfel la degenerarea unor tesuturi si la scaderea rezistentei si a imunitatii. Astfel apar infectiile si, implicit, bolile. Mai clar, putem de exemplu sa mancam branza (bogata in calciu) cu paine (bogata in carbohidrati) la aceeasi masa si, in acest fel, in intestinul subtire are loc un proces alcalin, datorat consumului de carbohidrati. Foarte putin calciu va fi disponibil sa se absoarba, intrucat in mediu bazic calciul da reactii prin care se transforma in compusi neabsorbabili. Si astfel, indiferent de cantitatea de branza consumata, putem avea o deficienta de calciu. Asadar, mediul trebuie sa fie acid si nu alcalin pentru a avea o absorbtie maxima de calciu. Reguli de combinare a alimentelor: 1. combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite; 2. combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza, etc) este interzisa; 3. combinatia de proteine cu grasimi este permisa; 4. carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa. In concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avandu-se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur. Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.

Grupa de alimente Fructe dulci (fructe uscate, banane, mere, pere, struguri, etc) Fructe acide (kiwi, citrice) Legume verzi (salata verde, ardei, rosii, castraveti, varza, etc) Legume uscate (cartofi, morcov, porumb, fasole uscata, mazare, etc) Carne (toate tipurile) Nuci si alune

Combinatie corecta Necombinate

Combinatie gresita Fructe acide Alimente ce contin amidon (paine, cereale, cartofi, paste, orez) Proteine

Zaharuri Combinate intre Alimente ce contin amidon (paine, ele cereale, cartofi, paste, orez) Proteine Proteine Carbohidrati Legume verzi Lapte Proteine Fructe Grasimi Lactate Grasimi Fructe Lactate Alte Proteine Grasimi Lactate Alte Proteine Fructe Legume uscate Alte Proteine Fructe Proteine Legume Alimente ce contin Amidon Carbohidrati Alimente ce contin Amidon Toate alimentele

Legume verzi

Necombinate

Oua

Legume verzi

Branza

Legume verzi

Lapte Grasimi (unt, smantana, uleiuri) Pepene (toate tipurile)

Necombinat Legume verzi Necombinat

Proteine Cereale Legume verzi Grasimi Lapte Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine sau altii. De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul 1, felul 2, desert, fructe, bauturi toate la o singura masa ! Practic se creaza un adevarat dezastru in organism sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr-un mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el imprumuta energie din alte zone si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila imbolnavire. Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita obisnuintelor de alimentatie mostenite indeosebi din perioada copilariei. Placerea emotionala data de un anumit gust sau de senzatia oferita de burta plina este practic un drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de folos corpului si face alegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi vorba). Iar deciziile luate emotional sunt

aproape intotdeauna (auto)destructive. Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea hranirii emotionale datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea. Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor. Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce ajunge in intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune, seminte si altele de acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si pepsina. Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care spune ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in acelasi timp. Se neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu cartofi prajiti (sau orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de satietate la fel (ce mai conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa sistemul digestiv consuma din greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea de catre celule este practic extrem de redusa. Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie (si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie (iar oamenii slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun, dand nastere la diverse tulburari digestive. Impreuna cu tulburarile emotionale datorate stresului si emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare (in special) sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen (o alta cauza a somnolentei). Pare o adevarata sperietoare alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa ! Haideti sa vedem cum remediem situatia natura ne-a oferit suficiente mijloace ! Sa impartim alimentele in categorii. I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci, seminte, soia) II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate, zahar, miere III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi : - fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli, castravete, vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole verde - cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci, telina, sfecla IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana, frisca, ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.) V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi, arpagic) COMBINATIILE CORECTE (compatibilitati) sunt : I + III (proteine cu vegetale) II + III (amidonoase cu vegetale) II + IV (amidonoase cu grasimi) III + IV (vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi) In general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema. COMBINATII INCORECTE (incompatibilitati) : I + II (proteine cu amidonoase) I + IV (proteine cu grasimi) I + I (proteine animale cu proteine lactate, de exemplu) Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 3-4 ore. Organismul nu cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor necorespunzatoare acest timp poate ajunge la 8-12 ore ! In acest interval omul mai ia cel putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si circula prin sange intoxicandu-l nu e de mirare ca majoritatea

bolilor se datoreaza alimentatiei deficitare. Cel mai adesea noi mancam : cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. acestea fiind total destructive pentru sistemul nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie (care oricum este incompleta). Obisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc si ce e mai trist, boli datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reportaj TV prezenta cu mandrie cum copiii sunt innebuniti dupa lapte cu cereale micul dejun sanatos minune. Daca nutritionistii (sau parintii) care recomanda asta ar sti putina bio-chimie alimentara..ar fi bine. Ar preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi. Ce am putea face, totusi ? Cum ne-am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre sa beneficieze intr-o proportie cat mai mare de nutrienti ? Iata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria sanatate : - la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa ( proteina sau amidon) impreuna cu vegetale (legume sau salata) ; exemplu : carne sau cartofi cu salata (fara branza) ; sau preparate din soia cu legume (fara carne) ; sau peste cu legume (fara carne) ; sau dovlecel cu salata, s.a. - sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu la 3 ore dupa o masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor ramane prinse intr-o capcana si incep sa fermenteze. - sa bem apa (sau alte lichide ceai, sucuri naturale - dar mai bine apa plata, de preferinta cu pH cat mai ridicat sau alcalina) cu o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin o ora dupa masa. Acest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate de stomac in timpul digestiei. - este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. Pentru a produce energie, organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri germinati, apoi amidon, grasimi si la urma proteine. Deci mitul consumului ridicat de proteine este un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se regenera (unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime) dar nu inseamna ca un consum exagerat de proteine garanteaza si buna lor asimilare si utilizare. - daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime (de exemplu branza cu smantana), sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal (o salata de legume combinate). Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza acest efect inhibitor asupra digestiei. - Sa folosiminlocuitori. Voi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate : -mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e mult ingreunata -lactate pasteurizate -painea, produsele de panificatie de orice fel -produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) -dulciuri, prajituri de orice fel -carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) -alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate -bauturi carbogazoase de orice fel, cafea -produse conservate, otet alimentar -gemuri, dulceturi, margarine, muraturi Iar acum sa vedem cu ce le putem inlocui : - mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) o putem inlocui cu mancare preparata la abur, cu combinatii potrivite (in 10-15 minute e gata) ; ea trebuie consumata pe loc, pentru a nu-si pierde nutrientii - lactate pasteurizate le putem inlocui cu lapte de soia - painea, produsele de panificatie de orice fel le putem inlocui cu paine din cereale integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine Wasa (tartine din orz integral si secara integrala) - produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) : nu avem inlocuitor - dulciuri, prajituri de orice fel le putem inlocui cu prajituri facute in casa dupa regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite

- carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) o putem inlocui cu carne slaba de pasare sau anumite sortimente de peste - alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate le putem inlocui cu vin de casa, miere sau zahar din trestie, sare marina grunjoasa, uleiuri vegetale presate la rece - bauturi carbogazoase de orice fel, cafea le putem inlocui cu sucuri naturale (preparate de noi) sau apa plata (cu pH ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si ceai de aloe (un bun inlocuitor al cafelei) - produse conservate, otet alimentar le putem inlocui cu produse congelate si otet de mere si miere - gemuri, dulceturi, margarine, muraturi le putem inlocui cu paste din fructe preparate in casa, unt vegetal, cruditati In plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune, nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria iritanti. Acesti inlocuitori asigura in principiu raportul 80% alcalin 20% acid al unei alimentatii corecte. Oare vom ajunge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei eficiente ? Sunt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg in directia potrivita. Lumea se misca incet si greu dar important e ca se misca ! E cu adevarat o mare realizare pentru noi toti ! Cercetarile despre importanta si modul in care alimentele trebuie combinate sunt extrem de numeroase. Se crede ca stomacul nostru este construit in asa fel incat poate sa digere mancare corect si sanatos doar cate un aliment pe rand sau intr-o anumita combinatie de alimentele. Asta pentru ca fiecare tip de aliment necesita o enzima diferita pentru a putea fi digerat. Astfel, daca consumi alimentele in combinatia corecta corpul tau le va putea digera corect astfel incat sa te bucuri de toate substantele nutritive din mancare. Combinarea corecta a alimentelor se refera la consumarea impreuna doar a alimentelor care necesita aceleasi enzime pentru a fi digerate. Spre exemplu, pentru a putea digera carnea este nevoie de un mediu acidic in stomac. Daca bei lapte cand mananci carne, laptele va neutraliza mediul din stomac astfel ca digestia carnii va fi mult ingreunata. Din acest motiv, pentru ca nu stim sau nu avem timp sa combinam corect mancarea, una dintre bolile societatii noastre este indigestia, atat de des intalnita incat a devenit un lucru normal. Ideea de combinare a alimentelor pentru o nutritie optima a fost introdusa in 1911 de catre William Howard Hay. Atunci a inceput clasificarea mancarii in grupe de alimente, clasificare realizata pentru prima data de Herbert M Shelton. Acesta a clasificat aliemntele in grupe diferite tinand cont de substantele nutritive pe care fiecare aliment il produce. Astfel, s-a ajuns la trei grupe de alimente: carbohidrati, proteine si ceea ce el numea alimente neutre. Astazi ne este mai bina cunoscuta clasificarea in carbohidrati, proteine, grasimi. Dupa cum am mai spus, ideea de la care pleaca aceasta teorie este ca fiecare tip de aliment este digerat in mod diferit. Alimentele au nevoie de enzime diferite si de alt mediu pentru a putea fi digerate cum trebuie. Daca le combinam gresit, acestea nu vor putea fi digerate corect. Sa luam ca exemplu fructele care se digera repede. Daca le combinam cu alimente care se digera mai greu, cum ar fi proteinele, acest lucru va duce la fermentarea fructelor in stomanc. Asa ca, atunci cand mananci fructe, vei vrea sa le combini cu alte alimente care se digera la fel de repede, cu ar fi amidonul sau carbohidratii. La fel, nu este bine sa combini legume cu fructe, pentru ca fiecare are nevoie de alte enzime pentru a fi digerate iar daca le consumam impreuna se vor anula una pe alta. Combinarea corecta a alimentelor va duce la o digestie usoara si la o sanatate optima. Te vei simti mai usor si vei avea mai multa energie. Nu vei mai fi balonat si nu te va durea stomacul in mod constant. Nu trebuie sa mananci doar un tip de alimente la o masa, ci sa inveti cum sa le combini corect. Exista critici aduse acestei teorii a combinarii corecte a alimentelor. Insa acestea nu sunt bazate pe cercetari stiintifice, ci doar pe ideea ca, pe o perioada lunga de timp, este plictisitor sa te gandesti daca combini bine sau nu mancarea. Pe de alta parte insa, daca iti vei impune ca acesta sa fie stilul tau de viata pe tot parcurul vietii, treptat, te vei obisnui cum sa faci combinatiile si vei manca sanatos in mod natural. Cum sa incepi o alimentatie corecta La inceput e putina bataie de cap. Incearca sa inveti din ce grupa face parte fiecare aliment. Odata ce stii acest lucru,

poti urma cu usurinta acesti pasi: Ai grija sa mananci in mod constant citrice, legume cu frunze verzi, oua, peste si carne pentru a te asigura ca nu vei avea deficit de substante nutritive. Vezi ca nu s-a spus nimic despre carbohidrati. Asta inseamna ca este bine sa-i mananci doar atunci cand chiar nu poti sa-i eviti. Altfel, mai bine fara ei. Carnea, pestele, carnea de pasare sau ouale ar trebui mancate, zilnic, fiecare la cate o masa sau una dintre ele de doua ori pe zi. Este cam greu sa respecti aceasta regula, asa ca incearca ca macar pe una dintre ele sa o mananci zilnic, alternandu-le, astfel incat intr-o saptamana sa le consumi pe toate macar o data. Nu trebuie sa combini grasimi pure cu amidon la aceeasi masa. De exemplu, cartofi copti cu unt sau smantana sunt de neconceput. Asta inseamna ca nici piureul nu este indicat. Trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avandu-se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur. Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate. Nu combina acizi ca citricele sau otetul cu amidon ((paine, cereale, cartofi, paste, orez)) la aceeasi masa. De asemenea, amidonul nu trebuie combinat cu proteine. Grasimile pot fi mancate cu proteine sau acizi. Zilnic, ar trebui sa consumi produse lactate, mai ales lapte si branza. Doua portii pe zi de fructe care contin amidon, legume verzi si legume galbene. Combinatia dintre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri) si grasimi (unt, sunca, smantana) este interzisa. Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite. Combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza) este interzisa. Combinatia de proteine cu grasimi este permisa. Carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa. a examinam ceea ce merge impreuna pentru a forma combinatii alimentare bune proteina si frunzele verzi, glucidele si legumele, uleiurile si grasimile cu frunzele verzi si uleiurile/grasimile cu fructele cu nivel de aciditate scazut. Un sfat de baza este ca proteinele, grasimile si glucidele nu sunt compatibile , dar fiecare in parte se combina foarte bine cu legumele. De exemplu, o masa care contine peste si legume este o combinatie buna. Nu le amestecati cu cartofi, pepene sau porumb deoarece acestea sunt glucide si nu pot fi incluse in categoria legume. Unele combinatii sunt mai putin compatibile cu sistemul uman digestiv. Aceste combinatii sunt des intalnite si sunt urmate de simptome ale indigestiei. Trebuie sa fim foarte atenti la aceste combinatii incompatibile. Combinatia acid/glucid Acizii distrug amilaza salivara, enzima care descompune glucidele, inclusiv acizii din fructe si din felurite tipuri de otet. In cazul acestei combinatii, fructele sunt retinute pentru o perioada mai lunga in stomac si fermenteaza. Combinatia proteina/glucid Aceasta combinatie este una dintre cele mai des intalnite. Trebuie sa retineti faptul ca amilaza salivara este distrusa in stomac in mediul cu nivel ridicat de aciditate. Digestia proteinei necesita un mediu acid, iar glucidele un mediu neutru. De asemenea timpul necesar digestiei proteinelor si glucidelor variaza. Astfel, va exista o discrepanta care va duce la indigestie. Combinatia proteina/proteina Proteina este cel mai dificil de digerat aliment. Mai multe feluri de proteine necesita perioade diferite de timp si enzime diferite pentru a fi digerate. Atunci cand o proteina este combinata cu o alta, digestia devine dificila.

Combinatia acid/proteina Pepsina, enzima necesara in processul de digestie a proteinei este activa numai in prezenta unui acid si anume acidul hidroclorid. Alti acizi, inclusiv cei din fructe, distrug aceasta enzima. Atunci cand mancam fruct si proteina, fructul va fi tinut in stomac pana la finalizarea digestiei proteinei, ducand astfel la fermentatia fructului. Exista o exceptie la aceasta regula proteine cum ar fi nucile, semintele si branza, nu se descompun la fel de repede ca alte proteine datorita nivelului lor ridicat de grasimi. Efectul de inhibitor al grasimilor asupra digestiei gastrice a proteinelor face ca acest tip de proteine sa primeasca cel mai puternic suc digestiv in ultima etapa a digestiei. Astfel acizii din fructe nu mai intarzie secretia sucului gastric al acestor proteine. Fructele cu nivel ridicat de aciditate pot fi consummate impreuna cu nuci, seminte sau branza. Combinatia grasime/proteina Grasimile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Consumarea mai multor grasimi ingreuneaza digestia. Evitati sa combinati untul, uleiurile, avocado, si smantana cu proteine, de exemplu sosurile cremoase care se servesc odata cu peste si carne ingreuneaza digestia. Combinatia zahar/proteina Zaharurile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Acelasi lucru este valabil si in cazul zaharurilor din fructe si a zaharului comercial. Daca zaharurile sunt retinute in stomac vor cauza fermentatia. Combinatia zahar/glucid Atunci cand glucidele sunt combinate cu zaharuri, glucidele vor fi deghizate. Amilaza salivara necesara in digestia glucidelor nu este prezenta astfel in saliva si digestia glucidelor este impiedicata. Zaharurile vor fermenta din nou in stomac. Fainoasele si amestecul cerealelor si painii cu fructe dulci reprezinta un exemplu al acestei combinatii, care trebuie evitat. O observatie in ceea ce priveste laptele laptele este un aliment oferit de natura care este perfect pentru hranirea puilor de animale. Enzima, renina, este prezenta doar in sucul gastric al celor mici. Secretia de renina scade atunci cand copilului ii cresc dintii. Ca si aliment, laptele, datorita continutului de proteine si grasimi nu prea se combina cu nici un alt fel de aliment. Atunci cand intra in stomac, laptele se incheaga si impiedica digestia altor alimente datorita efectului izolant al cheagului. Este bine sa consumati laptele singur si nu este recomandat sa evitati consumarea acestuia. Trebuie sa realizam ca corpul uman este cea mai complexa fabrica de pe pamant. Reactile chimice si complexitatea intregului mecanism uman nu s-au putut explica pana in prezent. Din aceasta cauza pentru o functionare normala si echilibrata, ar trebui sa oferim o atentie deosebita combinarii corecte a alimentelor consumate. O parte din mancarea noastra, precum cele ce contin amidon, au nevoie de un mediu alcalin pentru o digestie optima, pe cand celelalte, cum ar fi proteinele, au nevoie de un mediu acid. Daca amandoua sunt consumate la aceeasi masa, stomacul nu poate digera mancarea, provocand reactii adverse precum putrezirea mancarii, urmata de gaze toxice. Pe o perioada mai lunga aceasta cauzeaza serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul digestiv, care include arsuri sau reflux gastro-esofagian, crampe, gaze, constipatie, colite, boli nervoase, slabirea si incetinirea organismului, etc. Medicina nu poate oferi decat remedii temporare, insa vindecarea va veni doar cand sistemul va fi curatat de tot gunoiul acumulat. Intre timp, sangele va prelua toxinele produse prin putrefactie, si le va transporta in tot sistemul. Reactia la aceasta intoxicare partiala, va duce la dureri de cap, alergii, stari de oboseala si lipsa de energie, si cateodata voma. Un studiu facut recent a adus la cunostinta publicului ca un barbat ajuns la varsta medie duce in sistemul sau digestiv in jur la 2,5 kg de carne rosie nedigerata sau in stadiul de putrefactie. Acum gasiti explicatia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimic? Pentru combaterea acestor urmari nefaste pentru organismul nostru, trebuie sa fim mereu cu ochii in patru cand ne pregatim de masa. Va prezint mai jos o sumarizare a informatiile gasite pe internet, iar sursele se afla mai jos. Alimente bogate in amidon si carbohidrati: Orezul, Cartofi, Paine, Dulciuri, Fasolea mung, Dovleacul, Castanele, Nucile de cocos. Se combina perfect cu frunzele verzi. Nu se combina cu proteinele si fructele. Se pot combina si cu vegetalele de toate tipurile. Slabe in amidon: Morcovii, Pastarnacul, Sfecla Rosie, Ardeii rosii, Salata, Varza, Fasolea verde, Vinetele, Broccoli,

Conopida, Castravetii, Ridichile, Ciupercile. Combinarea acestora cu proteinele este cea mai potrivita. Proteinele: Sprouts (vlastari de legume si cereale), Seminte de susan si Floarea soarelui, Familia fasolei, Nucile, Semintele, Legumele, Tofu, Produsele din soia, Microalgele, Margarina, Lactatele, Ouale, Carnea, Pestele, Avocado (contine mai multe proteine decat lactatele). Se combina bine cu salatele verzi, dar nici de cum cu fructele si alimentele bogate in amidon. Acide: Fructele si sucul acestora, carnea, Lactatele, Sosul de rosii, Condimentele foarte iuti, Citricele, Kiwi, Ananasul, Struguri mai acrii, Capsunile, Merele acre, Visinele. Combinatia ideala cu fructe sub-acide, dar nu cu fructele dulci. Se mai pot combina cu salata si bete de telina. Fructe dulci: Bananele, Curmalele, Stafidele, Papaya, Fructele uscate, Strugurii dulci, Prune. Se pot consuma alaturi de frunze verzi si bete de telina, si sub forma de smoothie verde. Fructele din aceste grupe trebuie consumate ca o masa separata, cu 30-60 minute inainte de masa obisnuita. Pepenii de asemenea se consuma la o masa separata, din cauza digerarii foarte rapide. Fructele sub-acide: Merele, Piersicile, Nectarinele si Ciresele dulci, Caisele, Perele, Mango, Fructele de padure (multi le considera acide), Smochinele. Se pot combina cu fructele dulci, sau acide. Trebuie sa alegeti una dintre categorii si niciodata impreuna. Grasimile pure: Uleiul, Maslinele, Avocado, Untul, Smantana, Grasimile animale. Combinatia ideala cu alimentele care au amidon si vegetalele verzi. Alte combinatii Desertul la finalul mesei este cea mai mare greseala. Nu va putea fi digerat dupa doza sanatoasa de carbohidrati si proteine ingerata, si se va transforma in alcool fermentat, otet si acizi acetici. Rosiile se pot combina cu vegetale scazute in amidon, si proteine uleioase precum nucile si avocado. Nucile in general din cauza continului ridicat, 50% de uleiuri, necesita ore intregi de digestie. Pentru a usura digerarea lor, cele crude se pot pune la inmuiat peste noapte sau cateva ore bune. Dupa aceea sunt predigerate, si gata de asimilare. In concluzie, niciodata proteinele impreuna cu ingredientele bogate in amidon. Acestea se consuma separat doar alaturi de vegetale. Fructele se consuma la masa separata si se pot amesteca cu frunzele verzi. Grasimile se combina perfect cu vegetalele verzi si cele cu amidon. Sper ca nu v-am incurcat mai mult. Tranzitul normal in organism Apa, 0-15 min. Sucul, 15-30 min. Sucul de grau verde, 60-90 min. Fructele, 30-60 min. Pepenii, 30-60 min. Vlastarii, 60 min. Cele mai multe vegetale, 1-2 h Grane si fasole, 1-2 h Vegetale dense in proteine, 2-3 h

 Carne si peste, 3-4h sau mai mult Vietati marine cu carapace, de la 8 ore in sus Leguminoasele (fasolea, soia, mazarea, nautul, lintea .a.) sunt complementare cu amidonoasele (fina, paine, orez, paste fainoase, cartofi, porumb), mpreuna crescandu-le valoarea biologica a proteinelor. Legumele bogate in saruri minerale, vitamine, antioxidanti (fasole teci, salata, varza, morcovul, ceapa, usturoiul, patrunjelul, telina) se asociaza bine cu mancarurile proteice (carne, oua, peste, soia, fasole, mazare, naut, bob). Exceptie fac legumele bogate n amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteinele de origine animala. Laptele avand o compoziie particulara face dificila asocierea sa cu alte alimente . Excepia tolerata este combinarea laptelui cu painea care a suferit un proces de fermentatie cu drojdii sau maiele complexe. Painea dospita poate fi acceptata si in combinatie cu alte proteine animale, carne, oua, peste, dar in cantitati moderate. Asocierea grasimilor cu verdeturi este favorabila, deoarece sarurile minerale din acestea usureaza scindarea lipidelor.

Alimentele sunt alcatuite din mai multi constituienti chimicali, inclusiv proteine, amidon, grasimi, vitamine, minerale, fibre si apa. Proteinele pot fi gasite in produsele de origine animala, cum ar fi carnea, pestele, lactatele, ouale. Amidonul poate fi gasit in paine, orez, paste, cereale si cartofi. Proteinele si amidonul sunt extrem de diferite din punct de vedere chimic si sunt digerate initial in acid, in timp ce amidonul este digerat in alcaline deci, chiar opusul. Exista indivizi al caror sistem digestiv nu poate face fata combinatiilor de tip proteine/amidon, iar acest lucru poate duce la probleme digestive care pot fi evitate prin combinarea corecta a alimentelor. Originile combinarii alimentelor. Conceptul de combinare a alimentelor pentru o mai buna digestie si sanatate a fost popularizat in anii 1930 de medicul american William Howard Hay. Imbunatatindu-si propria sanatate prin practicarea principiului combinarii alimentelor, si-a abandonat cariera de chirurg, pentru a-si promova ideile si pentru a trata pacientii. Numele dat combinarii alimentelor, Dieta Hay, este un tribut adus muncii doctorului Hay in domeniu. Practica combinarii alimentelor. Principiul de baza al combinarii elementelor este evitarea amestecarii proteinelor cu amidonul, in cadrul aceleiasi mese. Deci, fiecare masa trebuie trebuie sa contina proteine si alimente neutre sau amidon si alimente neutre. Alimentele neutre includ legumele (cartofii sunt exceptia!), grasimile pure si uleiurile. Se considera ca, prin separarea proteinelor de amidon la fiecare masa, se imbunatateste digestia fiecarui tip de aliment. Grupele de combinare a alimentelor: PROTEINE: carne (oaie, miel, gaina, curcan, vitel, caprioara, porc, bacon), peste (scrumbie, hering, pastrav, somon, ton, cod, cambula, stiuca), crustacee (creveti, scoici, midii, stridii, crabi, homari), oua, lactatele (branza, lapte, iaurt), proteine vegetale (pastai de soia, tofu). NEUTRE: toate legumele in afara de cartofi (asparagos, vinete, brocoli, varza de Bruxelles, varza, morcovi, conopida, telina, nap, fasole verde, praz, ciuperci, ceapa, patrunjel, mazare, spanac, gulie), legume de salata (avocado, castraveti, rosii, salata verde, ceapa verde, ardei rosii si verzi, ridichi), nuci si semninte, grasimi si uleiuri (smantana, unt, ulei de masline, ulei vegetal). AMIDON: carbohidrati de baza (paine, orez, paste, cereale, cartofi), alimente pe baza de faina (produse de patiserie, placinte, prajituri, biscuiti), fructe uscate (curmale, smochine, stafide, sultane, prune) alte fructe (banane, mango), indulcitori (zahar, sirop de artar, miere). Atentie! Cele doua reguli de baza in combinarea alimentelor sunt: 1) Orice proteina poate fi consumata cu orice aliment neutru; 2) Orice amidon poate fi consumat cu orice aliment neutru.

Sugestii culinare. Prin practica si experienta veti dezvolta niste idei proprii interesante, in ceea ce priveste combinarea alimentelor. Dar, pentru incepatori, sugestiile urmatoare pot fi utile: - Carne sau peste cu salata sau legume, altele decat cartofi. - Paste cu sos de rosii su cu salata. - Curry de legume si orez. - Cartofi copti, ratatouille si salata. - Ostropel de carne cu legume. - Sandvis cu salata de avocado. - Fructele proaspete. In termenii combinarii alimentelor, fructele proaspete, in afara de banane si mango, intra intr-o categorie proprie; nu sunt nici proteine, nici amidon, nici neutre. Nu mancati fructe in timpul mesei, ci intre mese. Stomacul omului nu este proiectat de natur s digere mai mult de o mncare concentrat odat. Orice mncare care nu este fruct sau vegetal crud este mncare concentrat. Fiecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip de hran. Pe aceast planet exist mamifere carnivore, ierbivore, fructivore, graminivore, omnivore. Exist discuii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care l are omul, ns un lucru e sigur: oamenii nu posed TOATE aceste tipuri diferite de sisteme digestive. Cu toate acestea, noi ne alimentm precum un leu, o giraf, un porc, un cal i o maimu. i nu numai c adoptm diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o facem n cursul unei singure mese . Combinaiile de mncruri incompatibile NU sunt n interesul sntii noastre i nu ne vor furniza energia de care avem nevoie, forma bun sau deosebit la care aspirm sau corpul suplu i armonios la care vism. Aceste combinaii ne vor consuma din energie sau chiar ne vor distruge i bruma de energie pe care o mai avem. Piatra de temelie a unei snti nfloritoare este purificarea de toxinele care apar n mod continuu n organism. Problema este c procesul purificrii este condiionat de energia pe care o avem la dispoziie, ori combinarea nepotrivit a alimentelor n stomac constituie motivul unei veritabile crize de energie. Proteinele sunt digerate n mediu acid iar amidonul nu se diger n sucul gastric acid, ci ntr-un mediu alcalin. Astfel, cele dou tipuri diferite de alimente cele bogate n proteine i cele bogate n amidon se mpiedic reciproc s fie digerate. n acest fel, mncarea st un timp mai ndelungat n stomac. Nutrienii din ea se pierd; i totul cu o cheltuial enorm de energie. Apoi, aceast mncare alterat ajunge n intestine. n stomac st 8 ore, iar n intestine de la 20 la 40 ore! Imaginai-v 10 m de intestine avnd de luptat cu aceast mncare stricat. De ceea suntem att de obosii dup o mas grea. Un grup de cercettori au artat c proteinele i carbohidraii asimilai la aceeai mas ntrzie sau chiar mpiedic digestia. Ei au ajuns la o concluzie: dac mncarea este corect combinat, ea este integral descompus, absorbit i folosit de corp foarte rapid. n fecale nu va aprea hran nedigerat. Principiul combinrii corecte a alimentelor a aprut deci pentru a satisface urmtoarele cerine: nu dorim s ne consumm energia inutil; nu vrem ca mncarea s stea un timp ndelungat n stomac s putrezeasc. Ceea ce vrem cu adevrat este ca mncarea s fie digerat ntr-un timp ct mai scurt (3 ore) fr s putrezeasc, fr s fermenteze, fr s produc gaze, arsuri, indigestie acid i fr s fie nevoie s lum medicamente dup aceea. Vrem ca hrana s treac repede i eficient prin intestine i s nu constituie o surs de intoxicare pentru organism. Pentru a satisface aceste cerine trebuie s ne hrnim cu un singur aliment concentrat la o mas. Nu trebuie s credem astfel c vom muri de foame. Exist anumite condiionri fiziologice ale organismului uman i este nelept ca ele s fie respectate. Exist o cale simpl de evitare a ntregii probleme. Dac dorim s mncm brnz, este bine s fim contieni c aceasta ar trebui s fie singura hran concentrat la acea mas. Adic s nu mai adugm alte alimente concentrate pe lng cel pe care-l avem deja. Nici cartofi, orez sau pine, ci o hran cu un procent mare de ap, adic legume. S nu uitm: cu ct fierbem mai mult legumele, cu att viaa i aportul de ap din ele scade. Exemple: Dac mncm brnz, putem s o mncm cu salat, nu trebuie s o combinm cu cartofi, orez, pine. Legumele verzi se diger n orice fel de combinaie. Dac gtim legumele pentru a le mnca cu brnz, consumm i o salat de cruditi mpreun cu aceast mncare. Dac mncm cartofi copi cu unt, mpreun cu ei putem mnca dovlecei, fasole verde dar i salat. Ca regul, s reinem: putem mnca amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, paste finoase, mazre) cu legume gtite

10

(dovlecei, morcovi, conopid, elin, varz, vinete, usturoi, fasole verde) DAR I CU SALAT. Dac dorim s mncm brnz cu salat, nu trebuie s folosim pine. Animalele din natur, care se bucur de o sntate mult mai bun ca a omului, nu combin alimentele incorect; ele mnnc o mncare odat. Spre deosebire de animale, noi mncm tot ce ne cade in mn, nclusiv pe ele . [] Unde ne-au dus actualele obiceiuri alimentare? La supragreutate, boli de stomac, ficat, rinichi, tensiune, boli de inim, cancer. Bibliografie: Catrina, Nicolae, Din tainele alimentaiei lacto-vegetariene, Editura Shakti, Iai, 1994, pp. 30-34. 1. Principiul unei alimentaii cu nalt coninut de ap Corpul nostru este format n proporie de 70% din ap, ns din clipa n care ne natem, el devine avid de mncare, aer i ap pentru supravieuire. Pentru supravieuire i pentru a menine corpul n cea mai bun condiie, trebuie s consumm o diet care s fie constituit din cel puin 70% ap. Aici nu este vorba de but ap, ci de alimentele care s conin, n stare normal, ap. Fructele i vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mncare concentrat, care ia pierdut apa prin gtire sau prelucrare. Nu trebuie mncat exclusiv fructe i vegetale, ele reprezint doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de 30% va conine alimente concentrate, cum ar fi : pine, carne, produse lactate, legume. Sunt dou motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale : hrnire i curare. Trebuie reinut faptul c acestea sunt i motivele pentru care apa baut nu va fi de niciun ajutor. Apa este transportat de nutrienii din mncare la toate celulele corpului i apoi, la ntoarcere, nltur reziduurile toxice. Toi nutrienii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi grai) se gsesc n fructe i vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale i fructe n intestine, unde sunt absorbite. La rndul lor, toxinele (reziduurile) sunt curate de apa din corpul nostru i eliminate. Ca orice lucru pe care l folosim, care se cur i se spal, i corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul c o larg ptur a populaiei este gras arat c noi curm corpul n interior, deci mncm defectuos. Sunt oameni care, o via ntreag, nu i pun problema cureniei interioare a propriului corp. Repet, aceast curare a corpului (interioar) se face prin intermediul unei hrane cu un coninut mare de ap, care va favoriza spectaculos desfurarea celor trei cicluri ale corpului. Cnd mncm trebuie s ne punem ntrebarea : Oare mncarea pe care o consum acum va contribui la curarea corpului meu sau la mbcsirea lui cu toxine ? . Sau, cu alte cuvinte : Este dominat de fructe i salate ? Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu mncm alimente de care are cu adevrat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea, mncm acum mncruri foarte gustoase care de fapt ne ncliesc corpul adugndu-i greutate. Dac vrei s fii viu, viguros, vibrant i ntr-o form din cele mai bune, trebuie s mncai mncare vie (fructe i legume crude). Comparndu-ne cu animalele care triesc n mijlocul naturii, ai vzut animale obeze, tirbe, surde, cu ochelari, cu stimulatoare cardiace sau animale care s moar de atac de cord, cancer, diabet sau congestie cerebral? Carnivorele nu mnnc niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore mnnc prima dat intestinele pline cu vegetale, bogate n ap; apoi le beau sngele, dup care mnnc organele bogate n ap i la sfrit, dac nu sunt stule, carnea i muchii. Fr discuie, exist momente cnd mncrurile concentrate vor domina; nu trebuie s te simi vinovat. Dup zeci de ani de concentrate, este greu s treci la o alimentaie natural. Vechile pofte rbufnesc. Dup o zi cu concentrate, a doua zi trecei pe vegetale. Trebuie s avei n minte importana acestei alimentaii bogate n ap. n atomii moleculelor din plante se afl enzimele, care nu sunt lucruri sau substane, ci principii ale vieii fiecrei celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele se distrug la 54 grade C i orice mncare gtit la o temperatur mai mare dect aceasta este condamnat la moarte prin dispariia enzimelor. Mncarea gtit la peste 54 grade C i-a pierdut viaa i deci valoarea nutritiv. Aceast mncare poate s susin viaa sistemului uman, dar o face n contul energiei, vitalitii i al unei snti degenerate progresiv. Butul apei este specific oamenilor care mnnc mncruri concentrate. Cei care mnnc fructe i vegetale crude, nu mai au nevoie s bea ap. Apa de izvor nu este recomandat, deoarece conine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate folosi sau precipita i care se aga de colesterolul din corp i se depune sub forma unei plci groase pe artere. FOARTE IMPORTANT ! Este foarte periculos s bei ap la mas, deoarece apa dilueaz sucurile digestive care sparg mncrurile din stomac, mpiedicnd digestia corect a alimentelor i dereglnd puternic cele trei cicluri ale corpului nostru. Se cheltuie totodat o mare cantitate de energie. 2. Principiul combinrii corecte al alimentelor

11

Alimentele sunt substane comestibile care conin un anumit numr de elemente organice, precum : p roteine, lipide, glucide, sruri minerale i vitamine, ap i materii nedigerabile (ca fibrele). Proteinele Acestea sunt celule organice ale muchilor, organelor, creierului, oaselor. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite aminoacizi. Problema care se pune n cazul unei alimentaii tradiionale nu este s duci lips de proteine, ci cum s nu mnnci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman n aceeai msura cu a avea prea puine. Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea i utilizarea lor, reprezint procesele cele mai complicate. Dac alimentul cel mai uor de descompus este fructul , cel mai greu de separat n elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este proteina. Cnd consumm proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare dect pentru orice alt aliment. Cu ct mncm mai multe proteine, cu att mai mult ne este consumat energia pentru descompunerea lor. Noi nu avem nevoie att de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaz doar 70% din reziduurile proteice; i apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urin, pr, piele moart i transpiraie. Pentru a completa aceastcantitate pierdut ar trebui s mncm 750 grame proteine, ori unii mnnca mai mult. Consumnd mai mult dect avem nevoie, corpul este suprasolicitat n ncercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele n exces nu numai c v fur energie, dar trebuie s fie depozitate n corp ca reziduu toxic, determinnd i o cretere n greutate, deoarece nu exist energia necesar pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare i situaia se agraveaz. Proteina nu apare n corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mncare. Proteina animalelor consumat difer de proteina uman. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine n forma lor original. Ele trebuie descompuse n aminoacizii care o formeaz. Apoi, corpul recompune aminoacizii (i sintetizeaz) n proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este dat de aminoacizii care l compun. Animalele ns nu au puterea s sintetizeze cei 8 aminoacizi eseniali i de aceea trebuie s-l ia din plante. Plantele i pot sintetiza din aer, ap, pmnt, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante fiedirect, mncnd plantele, fie indirect, mncnd animalele care au mncat plante. Exist 23 de aminoacizi diferii. Toi sunt eseniali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizai de corpul uman, dar 8 trebuie luai direct din mncarea consumat. Consumarea regulat a fructelor, vegetalelor, nucilor, seminelor, mugurilor v asigur toi aminoacizii necesari, exact ca i la alte mamifere, care nu consum carne i care totui nu sufer de vreo deficien proteic. Din alimentele digerate i din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are n permanen aminoacizi, care circul prin snge i prin sistemul limfatic. Cnd corpul are nevoie de aminoacizi, i ia de aici. Circulaia aminoacizilor este ca o banc deschis toat ziua. Ficatul i celulele depun i scot permanent aminoacizii necesari din snge i limf. Cnd n snge sunt prea muli, ficatul i scoate i i depune (stocheaz) pn este din nou nevoie de ei. Dac scade nivelul lor din snge datorit consumrii acestora de ctre celule, ficatul i repune napoi n circulaie. i celulele i pot depozita i repune n circulaie. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaz mai multe proteine dect este necesar pentru susinerea vieii, celelalte celule retransform proteinele repartizate lor n aminoacizi, depozitndu-i n snge. Acest circuit al aminoacizilor este esenial n nelegerea faptului c proteinele complete (animale) nu sunt necesare n diet. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu i poate sintetiza trebuie luai din alimente. Fructele i vegetalele conin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveii, vinetele, mazrea, cartofii, dovlecii, roiile, nucile, seminele de floarea-soarelui, susanul, alunele i fasolea i conin pe toi opt. Aminoacizii continui n plante sunt ntr-o cantitate mai mare dect cei coninui n crnuri. Trebuie urmrite urmtoarele aspecte : 1. Crnurile nu ne furnizeaz combustibil; energia se gasete n carbohidrai. Carnea nu conine carbohidrai, deci nu furnizeaz energie. 2. Grsimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie i mai puin eficient. Ele sunt descompuse n combustibil numai cnd rezervele de carbohidrai sunt epuizate. Grsimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cnd se consum n exces carbohidrai, acetia sunt transformai de organism n grsime i sunt depui ca atare. Astfel, corpul poate nmagazina i folosi grsime fr a consuma mncruri grase. Depozitele de grsime pot fi privite ca o banc de carbohidrai, unde se fac restituiri sau depuneri, cnd este necesar. 3. Sntatea noastr depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumm . Printre multe alte lucruri, ele previn constipaia i hemoroizii. Carnea nu conine fibre celulozice. 4. Un lan de aminoacizi conine de la 51 pn la 200.000 de aminoacizi. Cnd mncm carne, acest lan trebuie descompus (rupt) complet i reasamblat n proteina uman. Aminoacizii sunt foarte delicai. Cldura gtitului i

12

coaguleaz sau i distruge, fcndu-I inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunndu-se, mrind consumul de energie. 5. Carnea este foarte bogat n grsimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoac atacul de cord (datorat colesterolului). 6. Sinteza vitaminei B12 este ngreunat mult, provocnd strile anemice. 7. Toxinele coninute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influen n perturbarea metabolismului hidrailor de carbon, de aici pn la diabet nemaifiind dect doi pai. 8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substane create n timpul digestiei crnii, care nu au putut fi asimilate de organism. 9. Foarte puin lume tie c, pentru a nlocui culoarea gri-verzuie a crnii, dup tierea animalului, cu acea culoare roiatic, plcut, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrai i conservani foarte duntori organismului uman, predispunndu-l n timp la cancer. 10. n urma procesrii termice, calitile crnii se modific : Valoarea nutritiv a crnii scade cu 2/3. Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman. Vitaminele dispar aproape complet din carnea fript sau fiart. Noul aliment ncarc i aciduleaz organismul uman favoriznd apariia bolilor. Se pune ntrebarea dac organismul UMAN este alctuit i proiectat pentru a consuma carne. Deci pentru digestia crnii este necesar o cantitate enorm de energie, ceea ce face i mai dificil sarcina scderii greutii celor care nu i-o doresc i o au. A dori s v ntrebai : unde ai dori s servii masa ? ntr-o grdin cultivat cu legume i cu pomi fructiferi sau ntr-un abator, n ambele cazuri ateptnd la faa locului s vi se aduc masa proaspt ? Dac vei continua s mncai carne, pentru a minimaliza efectele negative cutai s : 1. S gsii o surs de carne nechimizat. 2. Nu mncai carne dect o dat pe zi, pentru a economisi energia intern. 3. Combinai corect carnea cu alte alimente. n cazul unor activiti fizice grele, gndii-v c : proteinele nu v cresc fora, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc. proteinele sunt dezastruoase, ntruct ele nu produc energie, ci o consum. Exemple : Un leu care mnnc carne doarme 20 ore/zi. Un urangutan care mnnc numai vegatale doarme 6 ore/zi. Populaiile care triesc n zona arctic i au ca aliment preponderent carnea au o medie de via de numai 27 de ani. 3. Principiul consumului corect de fructe Fructele sunt alctuite din celuloza, fiind considerate n acelai timp glucide, deoarece conin zahr sub forma fructozei; aceasta din urma se transform n glicogen (energie disponibil rapid). Din fericire, cantitatea de zahr din fructe nu este mare i, n plus, este eliberat ntr-o mic msur datorit fibrelor pe care le conin acestea. Important de reinut i respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine. Obiceiul de a mnca fructe la sfritul mesei este nesntos; cnd sunt combinate cu alte alimente, fructele perturb digestia i i pierd astfel majoritatea . vitaminelor Combinate cu alte alimente, fructele vor rmne prizoniere n stomac, unde vor fermenta, producnd chiar i alcool, deci toat digestia va fi perturbat. Fructele se mnnca doar pe stomacul gol; putei s le mncai dimineaa sau seara la 2-3 ore dup cin. Celor care sufer de insomnie le recomand s nu consume portocale la culcare, vitamina C avnd un efect de stimulare. Se recomand consumarea fructului mpreun cu coaja lui, n care se afl cea mai mare cantitate de celuloz, care ajut tranzitul intestinal. Coaja fructelor limiteaz puterea lor glicemic. LMIA este, paradoxal, alcalinizant i antiacid gastric, neprovocnd arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecri ale ulcerelor gastrice dup consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie s ne aduc neaprat cu gndul la aciditatea lmii. Acesta este dat de acizii organici, care nu rmn ca atare n celule. Uimitor este faptul c lmia este

13

inclus printre cele mai bazice alimente. n exteriorul organismului nostru, ea se comport sub influena unei reacii acide, pe cnd n interiorul corpului nostru ea genereaz alcalinitate, deoarece n timpul digestiei acidul citric coninut de lmie este oxidat, rmnnd srurile care pstreaz alcalinitatea sngelui. Deci la o analiz profund, lmia nseamn energie, deci viaa. Zeama de lmie picurat n urechi are efect calmant n otite. Sucul de lmie diluat cu ap distilat n proporie de 1:1 i picurat n ochi vindec blefaritele. Hemoragiile nazale se opresc dac introducem n nri tampoane mbibate cu suc de lmie. Durerile de cap dispar dac se pune o compres cu felii de lmie pe frunte. Oamenii nu tiu cnd i cum se mnnc fructele, iar corpul ip disperat dup ele. Fructul este cea mai binefctoare mncare, dttoare de via i energie, din cte exist. Fructele sunt cel mai important aliment pe care l putem consuma. Strmoii notri au mncat numai fructe milioane de ani. Mncrurile las urme pe dinii notri. Din studierea dinilor fosilizai, rezult c primii oameni nu mncau nici carne, nici semine, nici tulpini, nici rdcini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori i, fr excepie, timp de milioane de ani au mncat numai fructe. Deoarece fructul este alimentul la care omul este adaptat biologic pentru a putea s l mnnce, este mai important s ne punem problema : Cte fructe am mncat astzi ? dect : Cte proteine am mncat astzi ? Se cumosc numeroase cazuri de otrvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal i de leucemie care reprezint 1/3 din toate formele de cancer uman cunoscute. Otrvurile din proteine nu se gsesc n fructe i pentru c scopul nostru este acela de a ne cura organismul de toxine, calea cea mai eficient este de a consuma ct mai multe fructe. Fructele constituie mncarea cu coninutul cel mai mare de ap : 80-90%. n plus, ele sunt pline de vitamine, minerale, carbohidrai, aminoacizi, acizi grai. Prin natura lui, fructul d corpului posibilitatea s se curee de toxine, dac este corect consumat. Studiile arat c ceea ce mnnci la o mas afecteaz ceea ce vei mnca la masa urmtoare. La dou grupuri studiate, dintre care unuia i s-au dat fructe, iar celuilalt alimente dulci pe baz de zahr, s-a constatat c: grupul care mncase fructe a dorit s mnnce n medie cu 479 calorii mai puin dect grupul care mncase zahr. Fructele cer mai puin energie pentru a fi digerate dect orice alt aliment. n practic, nicio energie nu este cheltuit la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului. Tot ceea ce intr n stomacul omului trebuie s fie descompus, transformat n glucoz, fructoz, glicerin, aminoacizi i acizi grai. Acetia sunt nutrienii din alimente folosii de organism. Creierul funcioneaz numai cu glucoz. Fructul nseamn mai ales glucoz n organismul tu. Digestia, absorbia i asimilarea lui necesit o infim energie din cea cheltuit pentru descompunerea altor alimente. Alte mncruri (corect combinate) se diger n timp de 4 ore, cu o mare cheltuial de energie. Fructele nu sunt digerate n stomac, ci sunt doar predigerate. Ele trec prin stomac timp de 20-30 minute (bananele, curmalele i fructele uscate la soare stau cam o or). Energia economisit prin nedigerarea fructelor este enorm i folosit imediat de organism pentru curarea esuturilor de toxine. Condiia este ca fructele s fie corect consumate. Deoarece stau n stomac att de puin timp, nseamn c ele nu trebuie mncate cu/dup ceva, ci pe stomacul gol, dimineaa. Imediat cum fructul vine n contact cu mncarea din stomac i cu sucurile digestive, ntreaga mas de alimente ncepe s se strice. Orice protein din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar putea s nu v fie rau, dar aceasta nu nseamn ca nu ai nclcat o regul de baz n alimentaie, ci arat enorma adaptabilitate a corpului nostru. Exemplu : Pepenele nu trebuie mncat niciodat dup mas, deoarece produce fermentaie. Dac l mncai pe stomacul gol, iar dup 20 de minute mncai altceva, vei vedea ce efecte pozitive va avea. Fructele clasificate botanic drept acide (portocale, ananas s grapefruit), ca de altfel toate fructele odat ajunse n stomac devin alcaline (dac se consum pe stomacul gol). Ele neutralizeaz, ca i vegetalele crude, acizii care se formeaz n corp. Un corp toxic acid se poate recunoate dup : balonare, greutate excesiv, pr ncrunit, chelire, izbucnire nervoas, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fa, ulcerri. Consumul corect de fructe duce la o incredibil ntinerire, longevitate, sntate i energie. n afara faptului c ele aduc n corp ap de curare, se tie c fructele nu las reziduuri n sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importana lor enorm constnd n coninutul valoros de combustibil. Fr combustibil organismul nu poate funciona. Valoarea de combustibil reprezint ceea ce trebuie cutat n orice mncare. Fructele sunt singura mncare cu compoziia perfect de nutrieni. Trebuie ns fcute dou remarci importante referitoare la consumul fructelor :

14

1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Fructele fierte sau coapte nu mai furnizeaz nici
substane nutritive, nici apa necesar currii, ele sunt acide i foreaz corpul s le anuleze aciditatea cu cheltuial de energie. Gtitul distruge valoarea potenial a fructelor. Trebuie s ne amintim mereu s mestecm bine fructele, s le mbibm bine cu saliv, i s nu le nfulecm cu lcomie. 2. Ct timp trebuie s treac de la consumarea altor alimente pn la mncarea fructelor ? Att timp ct stomacul este gol, putei consuma cnd i cte fructe dorii, lsnd s se scurg 20-30 de minute nainte de a mnca alte feluri de mncare. Dup ce ai mncat orice altceva n afar de fructe, trebuie s avei n vedere timpul de digestie, astfel : Alimentul Timpul de digestie Salata sau vegetale crude 2 ore Mncruri corect combinate fr carne 3 ore Mncruri corect combinate cu carne 4 ore Orice mncare incorect combinat 8 ore Care credei Dac ne ntreab cineva : c este cea mai periculoas mas din zi ? Vei putea rspunde precis : nainte de culcare ! Dar a doua mas ca pericol ? V rspund eu : Micul dejun copios ! De ce ? Amintii-v : Energia este baza vieii. Cnd v sculai dimineaa suntei odihnit i n cea mai bun form energetic pe care v-o pot furniza sistemul i somnul. Pe ce vei cheltui (risipi) aceast energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui mic dejun v va uza energia i nu v va aduce un surplus energetic. Mai ales micile dejunuri tradiionale : ou, brnz, unc, pine, roii, ceai, lapte, dulcea, conserve, prost combinate, consum o mare cantitate de energie. Energia nu poate fi furnizat dect dup ce mncrea este absorbit de intestine. Dac vom nlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge n corp instantaneu n loc s ateptm ore, iar starea de somnolen ce urmeaz micului dejun bogat tradiional dispare. Deci, ca regul : Mncai la micul dejun numai fructe; mncai fructe dimineaa, ori de cte ori v este foame. Mncatul fructelor pe stomacul gol accelereaz pierderea greutii inutile. Caloriile de nalt calitate care se gsesc n fructe nu vor crea probleme de greutate corpului dumneavoastr. Raiunea pentru care v recomand consumul fructelor dimineaa este legat de cele trei cicluri ale organismului nostru : I. Eliminarea (ntre orele 4 12). Mncnd fructe i cptnd energie se favorizeaz eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente frneaz eliminarea. II. Consumul alimentelor (ntre orele 12 20). Mncai, dar atenie : digestia consum energie. ncepei cu salate i, pe msur ce v apropiai de ora 20, putei consuma proteine, dar corect combinate. III. Asimilarea (ntre orele 20 4). Acum corpul dumneavoastr i extrage substanele nutritive i le utilizeaz. Dac ai combinat corect mncrurile, n 3 4 ore ele ajung n intestin, unde ncepe absorbia lor de ctre corp. 4. Principiul gestionrii depozitelor de grsime Asociaia lipide glucide, n cadrul unei funcionri pancreatice defectuoase, poate determina kilogramele excedentare i starea sntii. Principiul de baz al noului mod de alimentaie se bazeaz, n parte, pe faptul c, n majoritatea cazurilor, se evit amestecarea lipidelor cu glucidele malefice, avnd grij s preferm lipidele benefice, n scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Lipidele vor fi nsoite de diferite legume, n special de fibre alimentare. Exemple de meniuri n care glucidele malefice nu figureaz : 1. Sardelele (lipide benefice + proteine) Omleta cu ciuperci (lipide + fibre) Salata verde (fibre) Brnz (lipide + proteine) 2. Cruditi (fibre) Pulp de viel cu fasole verde (lipide + proteine) Salat verde (fibre) Zmeur (glucide benefice + fibre) 3. Salat de roii (fibre) Cod cu vinete (lipide benefice + proteine + fibre) Salat verde (fibre) Brnz (lipide + proteine) La cele trei meniuri enunate cel mai important lucru este acela c toate se vor consuma fr pine. Brnzeturile de vac conin 5 g de glucide la 100 g. ATENIE ! Brnzeturile nu trebuie mncate la sfritul unei mese care conine lipide.

15

Dac alimentaia ar fi lipsit de glucide, pancreasul nu ar secreta insulin i deci nu s-ar constitui grsimi de rezerv. Organismul are nevoie de energie pentru meninerea echilibrului vital, astfel nct el va recurge la grsimile de rezerv pentru a obine energia care i este necesar. Alimentndu-se normal (vitamine, sruri minerale), organismul i va reduce de la sine grsimile de rezerv, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de grsime acumulate n prealabil. Totui, glucidele malefice (cartofi prjii, dulciuri, prjituri) vor putea face parte din alimentaie, cu condiia de a nu le ingera dect n mod excepional i ntotdeauna separat de lipide. Suntem victimele deplorabilelor obinuine alimentare proprii civilizaiei noastre: n copilrie, piureuri, prjituri, bomboane, acadele apoi paste finoase i orez, felii groase de pine cu unt, cornuri, dulcea i turt dulce. Mai trziu, cartofi, macaroane, mult pine, orez i zahr. n studenie, glojdeala de la cantine sau gustrile rapide i sandviciurile uriae. Fiind matur deja, obinuinele cptate pn n acest moment sunt greu de nlturat i, bineneles, adaosurile cu care mai vine i partenerul de via (eventual un sos alb cu fin). Aceste faimoase obinuine alimentare duntoare, care vi s-au imprimat sau pe care leai adoptat din comoditate, au drept consecin : creterea greutii peste cea normal i, chiar dac aceasta nu se instaleaz, n mod sigur va avea ca efect dezechilibrarea metabolismului i un mare numr de afeciuni. REGULI DE AUR PENTRU A REDUCE STRESUL ! Nu facei nimic din ceea ce mai trziu v-ar putea determina s spunei o minciun! Evitai amnrile. Nu lsai pe mine ce putei face astzi. Ce putei face astzi, facei acum ! Nu fii extrem de exigent cu dumneavoastr ! Refuzai orice proiect, orice activitate sau chiar o simpl invitaie la film dac nu avei energia i dispoziia pentru aceasta, spunnd ntotdeauna NU ! Descrcai-v sufletul ! Discutai problemele dumneavoastr cu un prieten de ncredere; v poate ajuta s ieii din confuzie i s v rezolvai mai uor problemele. Rezervai-v timp n fiecare zi pentru propria dumneavoastr intimitate, linite i meditaie ! Uitai i iertai evenimentele neplcute sau oamenii care v-au facut ru. Acceptai faptul c lumea n care trim este o lume imperfect ! Punei mai mult dragoste n tot ceea ce facei ! Nu neglijai masa de prnz. ndeprtai-v cu mintea i cu trupul de biroul dumneavoastr sau de locul de munc, chiar dac o facei doar pentru 15 minute.

16