UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE N.

TESTEMITANU CATEDRA FARMACOGNOZIE SI BOTANICA FARMACEUTICA

TEMA:

ELINA

CHISINAU 2013
1

ELINA - SUPER-LEGUMA
Apium graveolens; specie A. graveolens Gen :Apium; familia Apiaceae

Miracolul sntii, al vindecrii bolilor, se gsete chiar lng noi. De fapt, pretutindeni n jurul nostru: n aerul pe care-l inspirm, n lumina blnd a soarelui, n plantele de la marginea pdurilor, n hrana cea de toate zilele. Iar o dovad vie a faptului c adevratele comori de sntate sunt lng noi este i aceast legum, elina - un medicament uimitor, pe care merit s-l cunoatem mai bine. Denumirea sa tiinific este Apium graveolens i vine din latin, unde apium este o denumire generic dat rdcinilor comestibile, gravis nseamn puternic, iar olens nseamn miros. Aadar, denumirea tiinific a acestei legume s-ar traduce prin "rdcina puternic mirositoare, fcnd referire la aroma sa intens i care o face foarte uor de identificat, provenit de la un complex de substane cu efecte vindectoare extraordinare. elina, sau apium graveolens, este o plant din familia apiaceae. Poate atinge o nlime de pn la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei avnd culoarea alb. Fructul su este achen. Poate rezista pn la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de nflorire este la nceputul toamnei. Toate partile plantei sunt foarte aromate. Tulpinile sunt de culoare verde-deschisa si au suprafata lucioasa. Radacina de telina este alba, tare, de forma rotunjita si de diverse dimensiuni, de la cea a unei mingi de tenis, pana la cea a unei mingi de fotbal. Ca si frunzele, radacina are o aroma puternica si foarte placuta, dar este folosita ca leguma. Telina nu are un gust deosebit, punctul ei forte este aroma caracteristica, cu totul deosebita. Se mai numete i celer, eler, eler de grdin etc.
2

Scurt istoric Strmoaa elinei este o plant slbatic, care a crescut cu milenii n urm n zona Mediteranei i a Mrii Negre, unde prefera pmnturile umede i srate, bine expuse la soare. Apoi a nceput s fie mblnzit de oameni, care au luat-o n grdinile lor i au ngrijit-o. elina a fost recunosctoare pentru grija lor i a rspuns pe msur: de la o generaie la alta, rdcina sa a devenit mai mare i mai crnoas, frunzele sale mai fragede, iar seminele sale bogate n uleiuri aromate. Aa a ajuns elina leguma pe care o cunoatem azi, fiind rspndit mai nti n toat Europa i apoi n toat lumea. n antichitate, elina era att de popular n Grecia i n Imperiul Roman, nct a fost consemnat n scrierile filosofilor, n versurile poeilor i n tratatele medicilor, care o considerau un medicament deosebit de preios, recomandat n boli de inim, reumatism, gut i astenie sexual. Hipocrate, printele medicinei, o numea "selinom i o socotea un remediu foarte eficient pentru linitirea sistemului nervos. nsui Homer o menioneaz n "Iliada i "Odiseea drept o iarb sacr, cu caliti terapeutice excepionale. La rndul lor, romanii preparau o butur alcoolic din rdcina i seminele de elin, pentru a-i mri capacitatea de efort i fertilitatea. Medicii romani le prescriau i copiilor i adolescenilor rdcin de elin, pentru a crete mai repede, pentru a fi ferii de boli i de tulburrile adolescenei. Tot la romani exista credina c o cunun din frunze de elin pus pe cap ferete mintea de aburii vinului n exces. Se spunea chiar despre poetul latin Horaiu c purta mereu, atunci cnd participa la ospee, o cunun de frunze de elin. Multe din credinele i obiceiurile folosirii elinei, consemnate n antichitate, le gsim i n tradiia i medicina popular de la noi. n lumea satului romnesc, elina era primul remediu n caz de convalescen, tuberculoz pulmonar sau infertilitate. De altfel, calitile afrodiziace ale acestei plante au devenit un adevrat mit n tradiia popular romneasc, ajungnd pn n zilele noastre. Ct este ficiune i ct este adevr din toate aceste utilizri terapeutice vom afla n rndurile care urmeaz.
3

Continut si recoltare radacina de telina: Se folosesc rizomii i rdcinile (Rhizoma cum Radicibus Afiii) precum i prile aeriene (Herba Afiii), care conin ulei volatil bogat n apiol, bergapten, acizi organici etc. Frunzele de telina sunt bogate vitamina A, in timp ce tulpinile sunt o sursa excelenta de vitamina B1, B2, B6 si C la care se adauga potasiu, acid folic, calciu, magneziu, fier, fosfor, sodiu si aminoacizi esentiali. Sodiul organic continut de telina este recomandat pentru consum, fiind esential pentru organism. Chiar si persoanele sensibile la sare pot consuma fara grija sodiul din telina, spre deosebire de sarea de masa, care ii afecteaza pe cei care sufera de hipertensiune arteriala. Desi, cele mai multe dintre alimente isi pierd nutrientii in timpul gatitului, majoritatea compusilor din telina rezista la temperaturile inalte. Pregatire si depozitare : Telina se cultiva pentru radacina ingrosata si frunzele utilizate in prepararea unor salate, mincaruri, aromatizarea muraturilor si a unor conserve de legume. Radacina contine protiduri , saruri minerale (P,K Fe, Ca )glucide , vitamine, (C,E,PP,A,B1,B2), si substante volatile. Telina este cunoscuta prin proprietatile sale medicinale fiind diuretica si vermifuga. Este apreciata in afectiunile aparatului respirator, ale sistemului nervos si circulator. Telina de radacina este o planta bienala cu perioada lunga de vagatatie (180-200) zile. In primul an de cultura formeaza o rozeta de Frunze si de radacina ingrosata. Formeaza in rozeta un numar mare de frunze lung petiolate, lucioase, glebre, de culoare verde inchis de 1-2 ori penat sectate si aromate . radacina ingrosata incepe sa se formeze cind plantele au 3-4 frunze , este de culoare alb galbuie , frageda si suculenta. Daca recoltarea se intirzie radacina devine mai spongiloasa. Greutatea medie a radacinii este de 200-300g, uneori si mai mult. Planta formeaza si radacini secundare care de obicei se indeparteaza pentru a stimula ingrosarea radacinii principale. Telina nu este pretentioasa fata de caldura dar are o rezistenta la temperature scazute mai mica decit patrunjelul si pastirnacu. Temperatura minima de incoltire este de 2-3 oC, dar temperatura optima este de 20-30 oC. in faza de rasad plantele suporta temperature de -3-4 grade, iar la maturitate de -7-9 grade. Daca rasadurile sunt expuse la

temperature 4-14 grade Celsius un timp mai indelungat aceasta determina vernalizarea si aparitia tulpinilor flurifere in primul an. Temperature optima de vegetatie si ingrosare a tulpinilor este de 16-20 grade Celsius. Cerintele fata de lumina sunt reduse , telina dind bune rezultate in culture asociate cu legume sau in culture intercalate in livezi si in vii tinere. Cerintele de umeditate sunt foarte ridicate , in special in faza de rasarire, plantare si depunerea substantelor de razerva. Telina nu suporta seceta dar nici umeditatea excesiva care determina ramificarea radacinilor si deprecierea lor calitativa. Rezultate bune se obtin in conditii de irigare si in regiunile si anii cu very umede si racoroase. Pentru cultivarea telenii si radacinii solurile cele mai bune sunt cele usoare sau mijlocii, profunde, neutre si fertile . Rezultate foarte bune se obtin prin aplicarea de ingrasaminte organice in cantitati mari fiind recomandata fertilizarea in anul culturii cu 40-50t/ha gunoi de grajd. Azotul aplicat timpur iu stimuleaza cresterea frunzelor in diametrul ingroserii radacinilor , care devin spongiloase. TEHNOLOGIA CULTURII TELENEI DIN RADACINA Semintele de telina sunt foarte mici si plantele au un ritm greu de crestere in primele faze de vegetatie , de aceea infiintarea culturii se face prin plantarea rasadului, in cultura de vara si de toamna. Producerea rasadului se face in sere imultitor sau rasadnite calde , prin semanat la sfirsitul lunii februarie . se seaman in rinduri 5-6 cm distanta folosind 1.5-2g de saminta/m2. Premergatoarele bune in cultivarea telenii sunt :conopida varza ,tomatele, de obicei rasadul nu se rapica semanatul facindu-se mai rar , semanatul se face cind apare a treia frunza . plantarea se face la sfirsitul lunii aprilie , manual, cu plantatorul, la aceeas adincime la care a fost produs rasadul, plantarea mai adinca impedica ingrosarea normal a radacinelor. Recoltarea se face esalunat catre sfirsitul verii , in august septembrie in functie de cerintele petii , manual prin smulgerea plantelor si fara indepartarea frunzelor. CULTURA DE TOAMNA

Cultura de toamna se practica in succesiune dupa: salata, mazare , spanac, ceapa sau usturoi. Rasadurile se produc in rasadnite semicalde sau reci prin semanarea intre 15-20 aprilie, dar plantarea se face intre 20mai si 10 iunie. Recoltarea se face in luna octombrie-noiembrie inainte de inghetarea solului. elina ca medicament

Piure de elin Rdcina acestei legume este o adevrat colecie de substane cu efecte vindectoare. Trebuie tiut, ns, c ele se gsesc preponderent n coaja elinei, pe care de obicei gospodinele o cur i apoi o arunc, nefiind consumat. Or, ea conine cele mai multe substane antibiotice i antifungice din plant, dar i vitamine cum ar fi C, B1, B2, B6 sau B9, toate cu rol n protecia contra radicalilor liberi, n ntrirea imunitii i a rezistenei noastre la factorii de mediu agresivi. Ca atare, pentru a fi eficient n terapie, elina va fi consumat cu tot cu coaj. Sub coaja cea bogat n vitamine (rdcina propriu-zis a plantei) se afl calciu, potasiu, magneziu, fosfor i fier, adic mai toate mineralele cu rol n meninerea sntii sistemului nervos i a celui endocrin, n dezvoltarea lor armonioas la copii. De aceea, rdcina de elin este recomandat n mod special copiilor i adolescenilor, inclusiv celor cu tulburri de cretere i de maturizare.

Tratamente interne * Hipertensiune - sucul din telina este folosit in mod traditional in China pentru reducerea presiunii arteriale. Reteta: se amesteca sucul cu miere in cantitati egale si se administreaza 5 linguri din acest amestec, de 3 ori pe zi, timp de minimum o luna. Studii recente au aratat ca dupa 6 saptamani de tratament, valorile presiunii arteriale au scazut la cei mai multi dintre pacienti cu 1215%, aceasta datorandu-se atat efectelor vasodilatatoare, cat si celor diuretice ale acestui zarzavat. * Ischemie cardiaca, prevenirea infarctului - telina are in compozitia frunzelor sale asa-numitele "ftalide", substante care au efecte relaxante asupra musculaturii netede si care fac arterele sa isi mareasca diametrul. Mai mult, aceasta categorie de substante reduc nivelul hormonilor de stres din sange, impiedicand astfel vasoconstrictia si puseele de hipertensiune. Se recomanda cura cu suc de telina (150 ml pe zi), dar si consumul de telina sub forma de salata, in cure de 6 saptamani, minimum. * Adjuvant in infectiile bacteriene- cercetarile de laborator au aratat ca uleiurile volatile din telina au un efect puternic antibiotic, prevenind si ajutand corpul sa se apere in fata infectiilor cu bacterii cum ar fi: Staphylococcus aureus, Staphylococcus albus, Shigella dysenteriae, Salmonella typhi, Streptococcus faecalis, Streptococcus pyogenes sau Pseudomonas solanacearum. Ca adjuvant la tratamentul prescris de medic, se recomanda consumul infuziei combinate de telina (2-3 cani pe zi), dar si introducerea telinei proaspete in consum, ca aliment.

Cand e transformata in suc, efectul ei e mai puternic daca se combina cu morcov * Sindrom de oboseala cronica - se bea zilnic, dimineata, o combinatie din jumatate de pahar de suc de frunze de telina si o jumatate de pahar de suc de morcov. Aceasta doza se ia pe stomacul gol, cu 10 minute inainte de a manca. Are efecte tonice nervoase, ajuta la reglarea activitatii glandelor suprarenale (responsabile de secretia asa-numitilor hormoni de stres), imbunatateste reactia organismului per ansamblu la suprasolicitarea psihica si fizica. * Impotenta, frigiditate - se consuma 50-100 ml de vin obtinut din frunze si seminte de telina, preparat dupa reteta prezentata in acest articol. Remediul se ia pe stomacul gol sau la minimum doua ore dupa ce am mancat, cu 15-30 minute inaintea actului sexual. Efectele acestui vin sunt rapide. Pentru imbunatatirea vietii sexuale pe termen lung, se recomanda salatele cu frunze de telina, sucul de radacina de telina (150 ml pe zi), pulberea de seminte de telina (2 grame pe zi), care au efecte puternice de relansare a activitatii gonadelor. * Reumatism - mai ales in afectiunile reumatice degenerative, consumul de telina proaspata (minimum 50 de grame zilnic), asociat cu o dieta preponderent crudivora, face adevarate minuni. Se face o cura de minimum 3 luni, timp in care se consuma zilnic telina proaspata, asociata cu o alimentatie integral vegetariana, gatita termic doar in proportie de 30%. Frunzele de telina sunt foarte eficiente contra problemelor articulare, deoarece sunt bogate in flavonoide, cu efecte antiinflamatoare, in vitamina C, in fitohormoni cu efect intineritor. Cura cu telina este foarte importanta si pentru combaterea efectelor secundare nefaste ale corticoizilor, cu care sunt adesea tratate afectiunile reumatice. * Adjuvant in afectiuni tumorale - studii de laborator au aratat ca anumite substante active din telina, asa-numitii compusi acetilenici, stopeaza cresterea tumorilor. Alte substante din acest zarzavat, cumarinele, au un important rol in prevenirea proceselor de malignizare. Ca atare, se recomanda atat pentru prevenire, cat si ca adjuvant contra acestor afectiuni, consumul de telina proaspata, sub forma de salata, cate 50-70 de grame pe zi. * Cancer de colon si de rect - un studiu facut in China, la Colegiul de Medicina din Harbin, pe 336 de cazuri de cancer colo-rectal, a aratat ca un consum ridicat de frunze de telina si de ceapa verde,
8

in special, si de zarzavaturi verzi, in general, amelioreaza aceasta forma de cancer. Un rol la fel de important il au - se pare - cele doua vegetale si in prevenirea acestei forme de cancer. Se recomanda, asadar, consumul zilnic de salate de cruditati, asezonate din belsug cu frunze de telina si de ceapa verde. * Leucemie, limfom malign Hodgkin - se consuma sucul de telina verde, cate 100 ml, de doua ori pe zi, combinat in proportii egale cu suc de radacina de morcov. Sucul se bea foarte proaspat, pentru a impiedica deteriorarea unor substante continute de frunzele de telina, substante care sunt o speranta in tratamentul acestor afectiuni. Studii de medicina experimentala au aratat ca mai multe principii active continute de telina (luteolina si ftalidele) joaca rolul cel mai important, inhiband dezvoltarea tumorilor si inducand apoptoza, adica moartea programata a celulelor canceroase. * Colesterol - se consuma frunze de telina verde, proaspete, sub forma de salata sau ca adaos la ciorbe ori la tocanite. Concomitent, se tin cure de 56 de zile, timp in care se consuma zilnic, dimineata, un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de telina. Studii de medicina experimentala au aratat ca la animalele cu hipercolesterolemie indusa, nivelul de colesterol negativ din sange scade cu pana la 20%, atunci cand este administrat un extract apos de telina.

Un afrodiziac garantat * Obezitate - salatele de cruditati cu multa telina verde sunt un adevarat elixir in tratarea supragreutatii. Aceasta planta are efecte diuretice, ajutandu-ne sa eliminam excesul de apa din tesuturi si ajuta la "arderea" mai eficienta a grasimilor. De asemenea, telina verde consumata zilnic (40-70 de grame)
9

reduce reactivitatea la stres, fiind de mare ajutor pentru combaterea asa-numitelor "accese de foame", care apar frecvent la obezi, mai ales in conditii de tensiune emotionala, de gol sufletesc, de frustrare afectiva. * Adjuvant in diabet - se consuma zilnic minimum 50 de grame de frunze de telina, de leustean sau de patrunjel. Toate aceste zarzavaturi sunt bogate in fibre alimentare si in principii active cu efect hipoglicemiant. Aceste zarzavaturi, consumate zilnic, ajuta, de asemenea, organismul sa devina mai receptiv la efectele insulinei. * Astm, bronsite - se recomanda infuzia combinata de frunze si seminte de telina (se pune, suplimentar fata de reteta initiala, 1 lingurita de seminte, pentru a obtine un litru de preparat), din care se bea cate un litru pe zi, in cure de 14 zile. Telina are efecte antispastice, relaxante, asupra musculaturii netede, ajuta la fluidizarea excesului de mucus si la eliminarea sa de pe caile respiratorii. In medicina traditionala, telina era folosita cu succes si contra tuberculozei pulmonare si a pleureziei. * Calculi renali - foarte bogata in potasiu si magneziu, telina este un excelent remediu pentru prevenirea calculilor renali. Mai mult, frunzele si radacina sa contin principii diuretice si antiinflamatoare renale, ajutand la eliminarea microcalculilor formati in rinichi si prevenind formarea altora noi. Se recomanda curele de 2 saptamani, timp in care se administreaza in fiecare zi cate un sfert de litru de suc de frunze (obtinut prin metoda prezentata in acest articol) si de radacina (obtinut cu storcatorul electric centrifugal), combinate in proportii egale. * Calculi biliari - se recomanda, in mod special, consumul frunzelor de telina crude, sub forma de salata sau de zarzavat adaugat in mancaruri. Datorita continutului de fibre alimentare, a efectelor sale de stimulare a evacuarii bilei din colecist (colecistokinetice), telina este un remediu excelent pentru prevenirea litiazei biliare. De asemenea, poate fi folosita pentru eliminarea "malului" din vezica biliara. * Constipatie - un remediu care in unele cazuri a aratat efecte laxative surprinzator de prompte este infuzia combinata de frunze de telina. Se consuma dimineata, pe stomacul gol, pana la ora 10, jumatate de litru - un litru din acest preparat, in 3-4 reprize. In completarea acestui tratament cu telina, la micul dejun se vor consuma cereale integrale si multe fructe proaspete.
10

Tratamente externe * Degeraturi - se face un decoct din doua radacini de telina si dintr-o mana de frunze uscate, care se fierb la foc mic, in 1,5 litri de apa, vreme de 30 de minute. Preparatul se lasa sa se raceasca si se filtreaza. Se fac bai caldute (niciodata fierbinti!), inmuind vreme de 20-30 de minute membrul afectat in decoctul astfel obtinut. * Inflamatii oculare - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de telina. Compresa se pune peste ochii cu pleoapele inchise, tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie, pentru a fi pastrata umeda). Este un tratament adjuvant de medicina traditionala, cu care s-au obtinut rezultate foarte bune contra conjunctivitei si a blefaritei.

7 miracole pe care le face elina

Foto: medicalbotosani.blogspot.com Afrodiziac n popor, elina este cunoscut ca fiind un remediu mpotriva impotenei i a frigiditii. Se pare c aceast reputaie de stimulent sexual i se trage de la efectele sale vasodilatatoare. n plus, aceast legum conine numeroase vitamine, sruri minerale i oligoelemente cu rol important n refacerea i reglarea funciilor sexuale.
11

Reduce nivelul hormonului de stres elina conine anumii compui care relaxeaz pereii arterelor, astfel c sngele poate circula prin vase la o presiune mai mic. De asemenea, ei reduc nivelul hormonului de stres, unul dintre factorii care determin constricia vaselor de snge. Aciunea benefic a elinei asupra tensiunii arteriale se datoreaz mineralelor pe care le conine (potasiu, calciu i magneziu). De aceea ideal e s bei dimineaa, pe stomacul gol, o jumtate de pahar de suc de elin proaspt stors, timp de dou-trei sptmni. Scade colesterolul Acest lucru a fost demonstrat n urma unor teste fcute pe animale. nt-o perioad de opt sptmni, extractul de elin s-a dovedit c a fcut miracole. Combate depresia elina este recunoscut pentru capacitatea de a reechilibra sistemul nervos, fiind folosit ca i remediu mpotriva tulburrilor ca depresia, nervozitatea i insomnia. Seminele de elin, consumate sub form de infuzie, au efecte calmante, sedative, tranchilizante. Reduce hipertensiunea arterial Este o plant cu o valoare energetic remarcabil, datorit coninutului bogat n vitamine (A, B, C, K), minerale (magneziu, fier, cupru, iod, mangan, calciu) i acid folic. Potasiul i calciul din compoziie, precum i efectul su diuretic joac un rol important n prevenirea i reducerea hipertensiunii arteriale. Pentru a beneficia de puterile sale vindectoare, trebuie s o foloseti crud, gtit sau sub form de suc. Amelioreaz durerile cauzate de reumatism O cur intensiv cu suc de elin este eficient mpotriva reumatismului, artritei i gutei. Pentru asta e bine s consumi o jumtate de pahar pe zi n care se adaug o linguri de suc de lmie, timp de 15-20 de zile. n plus, sucul de elin este util i n cazul durerilor de cap, al crampelor musculare, al oboselii sau al obezitii, dar amelioreaz i durerile de articulaii. Stimuleaz funcia renal elina asigur o bun funcionare a rinichilor i elimin toxinele din snge. Datorit potasiului i sodiului, are aciune diuretic i depurativ. Acestea stimuleaz producerea de urin i ajut la eliminarea excesului de lichide
12

din esuturi. n plus, prin prisma proprietilor antiseptice i antiinflamatorii, combate i previne infeciile tractului urinar.

Semine De elin Nu muli oameni din lumea occidental stiu despre seminele de elin, dei acestea au fost folosite ca medicament pentru mii de ani n alte pri ale lumii. nca din cele mai vechi timpuri, medicina ayurvedic indian a folosit seminele de elin pentru a trata raceala, gripa, retenia de ap, digestie slaba, diverse tipuri de artrita, i anumite boli ale ficatului i splinei. Astzi, seminele de elin sunt folosite n principal ca un diuretic, ceea ce nseamn c acestea cresc producia de urin pentru a ajuta corpul sa scape de excesul de ap. Semine de elin sunt, de asemenea, folosite uneori pentru tratarea artritei si gutei, precum i pentru a ajuta la reducerea spasmelor musculare, calmarea nervilor si reducerea inflamatiei. Cu toate acestea, nu exista studii stiintifice realizate pe oameni care sa arate dac seminele de elin ajut la tratarea acestor condiii. Cu toate acestea, studiile au aratat ca seminele de elin acioneaza ca un repelent pentru nari. Cteva studii pe animale sugereaza ca extractul de semine de elin poate ajuta la scaderea tensiunii arteriale si a colesterolului, precum i la protejarea ficatului de substane duntoare, cum ar fi acetaminofenul. Dar, din nou, cercetatorii nu stiu daca aceste efcete se aplica si in cazul oamenilor Atentie! Semintele de telina nu pot fi consumate imediat dupa culegere. Ele trebuie procesate atent (tincturi, uleiuri etc.). Daca folositi ulei de telina, evitati expunerea la soare, pentru ca el contine bergapten, substanta care duce la cresterea fotosensibilitatii. Femeilor insarcinate nu le este indicat consumul de telina decat in cantitati mici. In cazuri rare, consumul acestei legume poate da reactii alergice. Persoanele alergice pot intra chiar in soc anafilactic in cazul unui consum accidental (alergia la telina este des intalnita in Europa Centrala). Forme de utilizare Atunci cand este recomandat consumul de telina cruda (contine cele mai multe substante
13

utile pentru sanatatea noastra), puteti sa o folositi sub forma de salata (telina rasa combinata cu morcov, mere, masline si putin ulei de buna calitate). Sucul de telina este de asemenea eficient in scop terapeutic. Uleiul volatil este utilizat atat ca medicament, dar si in parfumerie. Semintele procesate de telina se pot combina cu sarea - astfel este obtinuta sarea de telina. Frunzele de telina se folosesc la condimentarea mancarurilor si chair a unor bauturi, precum cocteilurile. Telina poate fi utilizata si sub forma de decoct sau tinctura. In functie de problema cu care va confruntati, apelati la forma de utilizare care va este cea mai utila. Reacii alergice Dei muli oameni consum cu plcere mncarea preparat cu elin, o mic parte pot avea reacii alergice severe. Pentru aceste persoane, contactul cu elina poate fi fatal, ntrnd n oc anafilactic. O reacie alergic poate fi pornit consumnd produse preparate cu maini care mai devreme au procesat elin. n contrast cu alergia provocat de arahide, cea mai rspndit n S.U.A., alergia provocat de elin este cel mai predominant n Europa Central. Modalitati de preparare si de administrare a telinei Sucul

Pentru a obtine sucul de telina verde, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult
14

de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de telina nu se administreaza de obicei singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se ia de 3 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de telina, diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov. Infuzia Se pun trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de telina la macerat, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi). Telina ca adaos in mancare Foarte multe din mancarurile de zi cu zi pot capata mai multa savoare prin adaugarea de frunze de telina foarte fin tocate, asa incat sa nu li se simta prea tare asprimea. Traditional, telina este adaugata in mancarurile calde, cum ar fi ciorbele, supele, tocanitele, insa este recomandat ca acest zarzavat sa fie pus dupa prepararea termica, si nu in timpul ei, pentru pastrarea continutului de vitamine al plantei. Folositi frunzele de telina ca adaos aromatic si totodata ca element decorativ si in salate, sandviciuri, sosuri ori garnituri. Vinul de telina Ca tonic psihic, ca antidepresiv, pentru imbunatatirea diurezei si a apetitului alimentar, ca adjuvant contra impotentei si a frigiditatii, se recomanda vinul de telina: doua maini de frunze proaspete se maruntesc si se pun intr-un litru de vin, la care se adauga, pentru un efect mai puternic, o lingurita de seminte de telina si o lingurita de scortisoara (Cinamonum ceylanicum). Se lasa sa macereze vreme de 7 zile, dupa care se adauga 300 g miere de albine. Se agita pana se topeste mierea, apoi se strecoara si se pune in sticle. Se bea cate un paharel inainte de masa.
15

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

Frunzele de telina se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi), in perioada sarcinii, in timp ce semintele de telina sunt total contraindicate in aceasta perioada. Curele de telina pot conduce la aparitia fotodermatitelor (sensibilitate exagerata a pielii la radiatia solara), de aceea, persoanele ce consuma seminte sau frunze de telina in cure intensive nu trebuie sa se expuna la soare puternic fara sa foloseasca creme cu rol de filtrare sau de blocare a radiatiilor ultraviolete. In foarte rare cazuri, telina poate produce alergii traduse prin urticarie, deranjamente digestive sau catar respirator, caz in care tratamentul va fi intrerupt. Stiati ca... * In conformitate cu preceptele medicinii traditionale chineze, telina are o calitate rece (racoritoare), putand reduce sensibilitatea organismului la caldura puternica din timpul verii. Ea era recomandata pentru prevenirea puseelor de hipertensiune ori a atacurilor cerebrale din timpul verii. * In medicina traditionala indiana, Ayurveda, frunzele si mai ales semintele de telina sunt folosite, cu un succes incredibil, deopotriva pentru femei si pentru barbati, pentru incetinirea si stoparea proceselor de imbatranire. Cuplurilor aflate la varsta a doua care doresc sa procreeze le este in mod special recomandata aceasta planta. * In fitoterapia traditionala europeana, se stie ca telina face un tandem extraordinar cu papadia, cele doua plante potentandu-se reciproc din punctul de vedere al actiunii terapeutice.

16

Administrare: 1. Infuzie: se opresc 40 g (4 linguri) de pulbere de frunze cu un litru de ap n clocot. Se strecoar i se bea o ceac pe zi n catar pulmonar, rgueal, gaze intestinale, ca laxativ, diuretic etc. 2. Decoct: 25 g rizomi i rdcini de elin se fierb cu un litru de ap. Din aceasta se bea cu lingura din timp n timp n caz de tuse rebel, rgueal, boli de rinichi, retenie urinar, ca antihelmintic, antireumatic etc. 3. Rizomul i rdcina rase i consumate crude scad tensiunea arterial, sunt laxative i afrodisiace

Cum preparm i cum administrm rdcina de elin Mai nti de toate, trebuie tiut c cele mai bune efecte terapeutice se obin consumnd rdcinile proaspete de elin, i nu cele conservate prin depozitare la rece sau preparate prin nclzire, care i pierd multe din calitile vindectoare. Dup dou sptmni de refrigerare, se pierd aproximativ 50% din majoritatea vitaminelor, n timp ce prin fierbere, este pierdut un procent de peste 70% din coninutul de vitamina C, vitamina A, vitaminele B1 i B6. Sucul Este forma de administrare a elinei cea mai eficient din punct de vedere terapeutic. Se obine cu ajutorul storctorului electric centrifugal, din elin proaspt, sntoas, bine splat, dar necurat de coaj, care este partea cea mai bogat n substane nutritive. Coaja va fi doar splat foarte bine. Sucul obinut se amestec n proporie de 3:1 cu suc de morcov, consumndu-se amestecul imediat sau, dac nu este posibil acest lucru, se pstreaz la rece, n recipiente bine nchise, dar nu mai mult de ase ore. De regul, un adult va consuma zilnic 50-150 ml de suc de elin, o cantitate mai mare fiind contraindicat, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale, stri de inapeten, vom. Sucul de rdcin, obinut prin centrifugare, este cea mai eficient form de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele, mineralele i pigmenii pe care i conine sunt foarte uor de asimilat.
17

Salata

Cu ct mai proaspt, cu att mai eficient Se obine dnd prin rztoare rdcina, bine splat n prealabil, adugndu-se apoi puin sare i frecndu-se bine, pentru a face pulpa mai fraged i mai uor de mestecat. La final se adaug puin ulei presat la rece i suc de lmie. La salatele de elin se mai poate aduga un mr ras i eventual morcov, varz sau sfecl ras, precum i mrar sau ptrunjel verde. Dac sucul de elin este mai bogat n vitamine i minerale uor asimilabile, n salata de elin exist un procent mare de fibre alimentare, foarte importante pentru mbuntirea tranzitului intestinal, pentru inerea sub control a greutii, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scderea glicemiei i a nivelului colesterolului. elina fiart Poate fi consumat ca atare, sub form de piure sau n diverse alte mncruri (ciorbe, tocnie, ghiveciuri etc.). n urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A coninut este distrus, la fel ca i vitamina C i multe alte substane nutritive. Totui, este important de tiut c vitaminele i mineralele rmase dup fierbere vor fi mult mai uor de asimilat din elina fiart, dect din cea crud. Mai mult, elina fiart (eventual amestecat cu cartofi i puin morcov fiert) este foarte bine digerat i tolerat de ctre tubul digestiv, fiind ca atare recomandat n mod special persoanelor convalescente ori celor care datorit unor afeciuni gastro-intestinale nu suport cruditile. Din aceste motive, elina fiart poate avea de multe ori o aplicabilitate terapeutic mai mare dect cea consumat crud.

18

Vinul tonic de elin

Semine de elin Se taie mrunt dou rdcini de elin de mrime medie i se pun ntr-un litru de vin alb. Apoi se adaug 100 g miere de albine i 5 lingurie de semine de elin pisate. Totul se macereaz timp de cinci zile, apoi se filtreaz, obinndu-se o butur parfumat, cu un gust dulce-picant, din care se consum cte 2-3 phrele pe zi, cu 30 minute naintea meselor principale, avnd efecte diuretice, afrodiziace i tonice. Vinul de elin se mai folosete tradiional i pentru reglarea ciclului menstrual sau contra amenoreei, iar mai nou, pentru ndeprtarea efectelor nedorite ale anticoncepionalelor de sintez Utilizari culinarie : Telina este cunoscuta in zona Mediteranei de milenii. Homer o mentioneaza in poemele sale epice si era considerata o planta sfanta in perioada clasica a Greciei. Este mai putin cunoscut faptul ca frunzele sale impodobeau crestetul invingatorilor jocurilor din Nemeea, similar cu modul in care frunzele de dafin erau folosite pentru a incununa cistigatorii jocurilor Pythiene. Jocurile Nemeene aveau loc o data la doi ani, incepand cu anul 573 i.Ch., in micul oras Nemeea, din sudul Greciei (in peninsula Pelopones) unde, conform legendei, marele erou Herakles (Hercule), fiul lui Zeus, a indeplinit prima dintre cele 12 munci ale sale, punand capat zilelor Leului din Nemeea. Romanii pretuiau telina mai mult pentru calitatile ei culinare decat pentru cele religioase. Totusi, si ei au pastrat multe superstitii legate de numele ei: planta era folosita pentru a atrage ghinionul asupra cuiva si era asociata cu moartea si lumea subpamanteana. Astazi telina este o planta populara in Europa; frunzele sunt tocate si folosite similar patrunjelului, dar mai adesea se pun in supe si sosuri pentru
19

a imbunatati aroma si gustul. Radacina de telina, in combinatie cu frunzele de dafin, radacina de patrunjel si frunzele de leustean, este adesea folosita si ea in bucatarie. Radacina mai poate fi utilizata si ca leguma. Telina joaca un rol important si in bucataria creola din New Orleans, unde tulpinile apar frecvent in mancaruri. Fructele de telina (cunoscute ca seminte) au o aroma similara, dar mai puternica. Ele pot fi macinate si amestecate cu sare. Fructele sunt putin mai amare, ceea ce le limiteaza utilizarile, dar chiar si asa, sunt un adaus pretios in mancarurile cu legume. In nordul si estul Indiei, fructele uscate ale unei plante inrudite (radhuni) sunt folosite drept condiment si intra in componenta amestecului de condimente bengalez panch phoron. Semintele de telina pot inlocui acest condiment, mai bine decat orice altceva s-ar putea gasi in Bengal. Semintele de telina mai sunt utilizate si in unele variante de pudra de curry.

20