Chirita in provinie Comentariu

de Vasile Alecsandri Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie de evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica prin intermediul creia sunt surprinse evenimentele se numete comic. Sursele comicului variaz in funcie de ceia ce surprinde si satirizeaz scriitorul: comicul de situaie, de limbaj, intenie, nume, caracter. Chirita in provinie reprezint o comedie de moravuri ntruct Alecsandri surprinde, satirizeaz moravurile societarii: corupia, snobismul, incultura, parvenismul. Astfel, V.Alecsandri abordeaz tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si personajele, impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si aparenta, criticnd diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei. Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj ridicol, dornic de a parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simbolul snobismului, inculturii si al parvenismului. ntreaga aciune se concentreaz in jurul acestui personaj feminin, scriitorul conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea modalitilor de caracterizare directa (indicaii scenice si replicile altor personaje) cu modalitile de caracterizare indirecta (limbajul, atitudinile, faptele personajului). Titlul operei conine de asemenea si o coordonata spaiala: in provinie, ce subliniaz si anticipeaz inarvertenta dintre esena si aparenta, Alecsandri ironiznd dorina Chiritei de a se sincroniza cu moda Parisului. Comedia este structurata in doua acte, iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile personajelor strnesc hazul. Ca moduri de expunere dominante ntlnim dialogul si monologul ce constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelor si au rolul de a contura caracterul personajelor, dezvluindu-ne totodat firul ntregii aciuni. Singurele intervenii in text ale scriitorului sunt indicaiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie o modalitate directa de caracterizare a personajelor oferindu-ne informaii cu privire la gestica, mimica personajelor, dar si cu privire la decor. Personajele comediei sunt relativ puine, insa contureaz prototipuri umane, viabile si in ziua de astzi. Astfel, Chirita simbolizeaz snobismul, incultura, corupia, parvenismul, ca si otul acesteia. Luluta simbolizeaz orfana, capabila insa a iubi sincer; Leonas simbolizeaz tipul inteligent, abil, ce reuseste sa nving si sa demate corupia; Gulita este tipul retardatului, incapabil a lua singur decizii si a-si asuma responsabilitatea. Comicul de limbaj se realizeaz prin vorbele unor personaje intr-o franceza inventata de ele (furculission, lingurission), utilizarea unor neologisme cu forme si sensuri greite (Chirita: Nu sunt ipocondra). Comicul de caracter se manifesta prin personajul Chirita, care se lauda in fata celorlali ca ar fi o persoana cultiva care tie multe lucruri din Occident, dar ea inga mai are idei nvechite, specifice Orientului. Folosirea diminutivelor ca nume Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gndi personajele, ele fiind oarecum hilare. Fiecare personaj se crede grozav intr-un anumit domeniu, dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura, snobismul si corupia descriu foarte bine aciunile personajelor din opera. De-a lungul comediei, prin intermediul situailor hilare, V.Alescsandri satirizeaz societatea, moravurile acesteia, ridiculizndu-si totodat personajele cluzite de dorina de a parveni si de a accede in societate. Dorinele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea modei de la Paris cu cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcia de ispravnic al otului si casatoria unicului fiu, Gulita, cu orfana Luluta. Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua cupluri: Chirita si otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si corupie, si cuplul format din

Leonas si Luluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare, capabil in finalul operei a demasca corupia.