Istoria cocainei

Cu mult timp n urm, cocaina era extras din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de ctre amerindienii peruani si cei din diferitele tri ale Americii de Sud. Folosirea acestor frunze este anterioar timpului istoric cunoscut, astfel c tot ceea ce stim este n ntregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite n oalele din America de Sud demonstreaz faptul c mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural nc dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie n urul anului !.""" .#r. si c efectele acestora asupra strii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de ctre indieni. $lanta era considerat a fi un dar al zeilor si era folosit n timpul ritualurilor religioase, nmormntrilor si a altor situatii speciale. %n momentul aparitiei spaniolilor, n secolul al &'(lea, Imperiul Incas era n declin. %n aceast perioad frunzele de coca nu mai erau folosite dec)t de ctre clasa conductoare sau doar n scop ritualic. *a nceput, spaniolii au ncercat s(i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece le considerau o +arier n calea convertirii la crestinism. ,ai t)rziu, a devenit o modalitate de recompensare a bstinasilor pentru munca acestora. %n acest fel, ei puteau o+liga o important fort de munc s lucreze n conditii grele, la altitudini nalte, n minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalt cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse n -uropa de ctre exploratori n secolul al &'I(lea, dar spre deose+ire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar nainte de secolul al &I&(lea. Acest fapt se poate datora si deteriorrii frunzelor n timpul cltoriei, ceea ce le sl+ea mult efectul. %n 1862 Al+ert .iemann reuseste s extrag dintr(o su+stant cristalin derivata din frunzele de coca o form pur de cocain. Cocaina era extrem de pretuit n deceniile opt si nou ale secolului al &I& (lea si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutic a cocainei. $apa *eon al &II(lea, Sigmund Freud, /ules 'erne si 0homas -dison apro+au n anul 1222 folosirea cocainei, a +uturii Coca(Cola ce continea n mod natural cocain si se recomanda singur ca fiind 3+utura care nltur o+osela3. 4%ntre timp Coca( Cola a nlocuit continutul de cocaina cu cofein5. %nainte de anul 167", cocaina nu era intens folosit n Statele Unite dec)t printre animatorii din localuri si c)ntretii de azz. Utilizarea drogului a fost interzis, at)t n domeniul medical, c)t si n scop recreativ ncep)nd din anul 1618. .ativii din Anzi folosesc nc frunzele de coca pentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune c pot merge zile ntregi fr s le fie foame sau s se simt o+ositi. 0otusi, utilizatorii au un mers sovielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.

Utilizrile medicale ale cocainei

$entru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia tre+uie s treac de la un nerv la altul su+ form de impulsuri p)n a unge la creier, unde este procesat si interpretat ca atare. Cocaina inhi+ aceast transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposi+il. *ista afectiunilor considerate a fi vindeca+ile cu a utorul cocainei, lista alctuit de personalitti medicale ale deceniilor opt si nou ale secolului al &I&(lea, este cu adevarat impresionant si las s se inteleag faptul c planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul. In 1228 Sigmund Freud a pu+licat un articol referitor la calittile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de +izar, care a fost sustinut cu trie de ctre Freud, acesta cpt)nd astfel de informatii asupra su+iectului din prospectele firmelor farmaceutice in cre se afirma c drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfin si alcool. Freud nu credea c si cocaina poate provoca dependent. 9esi drogul era +ine vzut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput s devin evident faptul c folosirea lui poate avea urmri dezastruoase. Intr(unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfin. Freud isi tratase prietenul cu cocain, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput s sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocain vreme de c)tiva ani. 9ar si el si altii au inceput s scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri. Devenise evident faptul c planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie ocular, dar efectele secundare erau att de neplcute inct folosirea sa a fost scoas in afara legii de ctre cele mai multe guverne.

Dependenta de cocain
$entru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdus in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pur se poate fuma. In afar de America de Sud, unde aceasta se mestec si este a+sor+it prin peretii +ucali, mucoasa stomacal si intestinal, cocaina este cel mai des folosit sub form de pudr. Acest praf este rapid a+sor+it prin toate mem+ranele cum ar fi mucoasa +ucal, cile nazale si tractul gastrointestinal. $raful este forma cea mai des folosit a drogului si pentru c este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tri dec)t su+ forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidroclorid este amestecat cu zahr sau cu alte droguri, expun)nd astfel consumatorul la efectul altor su+stante necunoscute si potential periculoase. Cea mai popular form de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, :priza;. In c)teva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureaz aproximativ cinci minute. 9up aceasta se initiaz o stare cresc)nd de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureaz zece(douzeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii

continu s prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, p)n cand cantitatea de drog disponi+il se epuizeaz. Consumatorii experimentati sau care utilizeaz frecvent cocaina, si(o administreaz intravenos. Senzatia, foarte puternic, se produce intr(un interval de unu, dou minute si se diminueaz dup aproximativ treizeci de minute< ca si in cazul :prizei;, utilizatorul isi va in ecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponi+il. Cocaina se fumeaz in $eru, -cuador, Colum+ia si =olivia unde se gseste mult mai usor su+ aceast form. -fectele produse prin fumatul pastei de cocain sunt de mai scurt durat si, uneori consumatorii ei fumeaz timp de c)teva ore. 9in 162>, pasta de coca nu a mai fost importat de Statele Unite pe scar larg, dar deoarece procesarea +rut a pastei este mai ieftin dec)t producerea clorhidratului de cocain, situatia se poate schim+a. Cei ce consum cocaina declar c folosirea drogului este mult mai important decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munc. $rincipala lor pro+lema este cum s inlture efectele neplcute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne(ar putea convinge s nu il folosim.

Efectele cocainei asupra corpului omenesc

ocaina are un efect anestezic datorit interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celul nervoas la alta. Folosit altdat ca anestezic local in chirurgia ocular, s(a descoperit c afecteaz corneea si are si alte efecte secundare nedorite. Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaz (sau contract) vasele de snge. 9e asemenea, accelereaz respirati si mreste temperatura corpului, induce starea de vom. In doze mrite pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid s conduc la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la r)ndul lui la insuficient respiratorie si?sau stop cardiac si, intr(un final, la moarte. 9up expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului lim+ic 4grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivatie5 sunt mult mai sensi+ile la un tip de convulsii similare epilepsiei. Cocaina produce o puternic pierdere a apetitului, ceea ce duce la o sever pierdere in greutate si la dezechili+ru alimentar. 9e asemenea, conduce si la aparitia insomniilor. -fectele cocainei asupra psihicului includ in mod o+isnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numrului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivational. 9atorit solicitrii sporite a inimii din timpul consumului de cocain, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.

Exist rare cazuri de hemoragii cerebrale 4s)ngerri in interiorul creierului5 datorate unei mriri acute a presiunii sangvine. Dac este administrat intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otrvirea s)ngelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, +ineinteles, .!.D.". Fumatul pastei de cocain produce grave complicatii@ bronsita, tuse persistent, imagine neclar, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecvent si vicioas a cocainei duce la depresie, anxietate, irita+ilitate si la alte +oli psihice mentionate anterior. In ciuda faptului c este posi+il ca folosirea continu a cocainei s nu reduc efectele neplcute ale renuntrii la drog, dependentilor le este foarte greu s renunte, at)ta vreme c)t il pot o+tine cu usurint.