VIRGA DELIA MIIAELA PSIHOLOGIA EXPERIMENTALA DELA TEORIE LA PRACTICA EDITURA MIRTON ‘Timigoara, 2004Descrierea CIP a Biblotei Natonale a Roménlet VIRGA, DELIA MIHAELA Psinologia experimental dela teore la practi / Delia Miaela Vig ~Timigeara Mito, 2008, 250 p3 24em Biblogs. ISBN 973.661.3747 Cuprins Introducere 1. Ceretarea gina tn pbologie 11. Metode de acizte a eunoaster_— 12 Btapee eoreetarlipces 14 Oblectiveleceretirit tiniice —— 16. Metods versie ttc 1U7. Rola cereetitorulu in inp 118 Intrert de auto-evaluae i apieait_ 2, Probleme etic in realizar ercetirit fect Milgram = tandarde ele ale APA 23. Exereti probleme, 8. Observagia ‘3 Metodaobservaiel $32. Confintulobservaiey —— aa 133. Formeleobservtil 3 ‘34. Condi une! bune observa 58 135. Avantaje i dezavantae ale metoel observaieh 37 ‘36. Aspectedlfereniale ae relate dintre observate yl experiment 88 137. Grila de obser 61 138. Stull observaionaie- apc 6 4. Experimental photog 8 41. Exempla lustrati al metodel experimentale 8 42. Ceeste experiment 73 43. Avantalele sl dezavaniajele experinentalal 77 44. Tipuri de experiment 79 45. Apliail 8 5. Formularea ipoteztor s S51. Surye deel de corecare 86 87 9 3 55. Formularea specifica problemil de cereetare 92 5.6, Formularea potezelor —— ss 57. Tipuri deipoteze oT 58. Aplicil 386. Variable experimental 100 6:1. Cam denttctm Vii WD- 101 (62. Tipur de variable 10a (63, Variable independente Wi)__103 64. Control variagiet VI 108 65, Construrea Vi 11s 66, Variabileledependente (VD) 7 ag 67. Aplicai 121 7. Valiiateaceretiri Ds 11, Factorl care compronaitvallditatea Intern 127 172. Astetartepariipantior sale ercettorula 133 173, Validate extern 136 7. Aplin 138 8. Controlul varibitelor ist 4. Control variaiilor 143 82. Contrabalansarea 12 9. Design experimental eu grupurindependente 8 9.1 Caractere unul bun design experimental____189 922 Tipue de design 165 93, Design-uri experimentale 166 944 Tipu de design expericotal 168 95, Exemple de studi experimentale a7 96, Probleme exert 182 10. Design-ul ew nisurrepeate 185 10,1." Exemple dest experimental 193 102. Probleme pl exerci 195 1 Design-ar complere 200 412. Analia primari a cecelor variabilelorindependene, 203, 113. Tipur de design-urifactoriale 209 114. Apliatt 216 12-Design-al experimental cu un sngur subleet_———— 22 12. Aplicatit 20 le ae 13, Detign-ulevasi-espeimenta. ae 121. Exemple de studi evasi-experimentale as 152. Aplleat 27 iblografte 209 Introducere In allele noaste, oamenit continak sisi punt tnueba celaiy ta comporsmentl mn su la problemele legate de eistela oman general. De 1 probleme cx sloolul sau probleme legate de elaile de cupl, Aces oament cea sii rezove problemele, dar nu av eunogige sau bli st le reaove sigur, De aceea 6 apeleazt la profsionisi, espectv la prihoogi, pen jun st deptpease fc xem, oamen Ai oameni trebuie ass de paolo pent fnflegecomportmentl aor ‘De exemplu, gsoi de vinci difer mult ine ence ce privese abil de vinaltor, Un agent de visa poate x4 vind dout sau mai multe masini deat poate vnde atl, Dacd managerl de vinzii este ajutats descopere ce ese difeit in bile lor, va putea dezvla programe de using pent a fmbuntti performanjeleagenior su va gl exter mai eficiente pent a seleca persoane competent In efor lor de 8 obineinformapi despre comporament, camenit se apropic de domenisl prbolgic, $i voi cunoasef deja mule despre ‘omportaental unan dar, ft de et - stud ldeseopert pnd acum fn acest domenis, mai avei multe informai de acumuls. De asemenes, mal sunt mute probleme despre care se giv foarte pine Iurur si sunt considerate dome actual se cere psibologe. Aiitatea de flee gl de af angajat in proces de ceretare nu este tocmal ujor. Acet cur de Psilogie Experimentals aduce pun Iumin pe rural pin care unt descoperite dstele fap pbologiceInsnc dea fnvata despre procesul ceretii inifie prin metoda experimental, sunt necesare teva informa supimenae.ee Muti ten pt obicea ef acest cus me ete neces Frat fo pt ed nu inenioncaza s8 devina cercetior tn psologie, Dar wun etleva mative importante pena ca feeare students studeze pinologia experiment. + a primal rind, orci in vitor, vei putes i sotctai st eliza un study pe leit teme care neces cunosinge despre mata experiment + nal doiea rnd, toate materiale pe cae le vei parcurge sini dierite Aisspine se bazeaza pe informati Objinute prin metoda iniie, deci ebuie S20 familia cu metoda + Inalwilea rind, voi sue in continus bombard de rezlatele excel sine ave nevoe de instrument expeimentale pena a determina da feaultatelecercetiilor sunt relevant. [Experimenul este metoda de cere cae a constestpibolgia ca ging. DiscptnaPshologie experimental preznt aceast metod in context mai larg al cercetilor pubologes, carctersicite experiment, tipurile de variable experimental, metode de control vaiblelor string, implicit, de asigurarca ‘vali cercetiitorexpeimenale, precum gi mumeroasele modality de realzare rated planuilor(desgn-ule) de cercetare experimental: deta planurile clasce, la ele cu masuritor epee, apo desgn-ur factor gi, na in ulm tnd, cele coun sngur sublet. Ceretarea experimentaldreprezind cel mai inalt standard de calitate al erect n piblogie, experimental find singura met de cercetare pin care puter pune in evidené relat de Sp cauz-efect ine varie, Curse ete struturat pe 13 capitole, Neca abordind © tend importa din psibologia ‘experimental. La fill ecru capita se esse apicapi, especv exemple de ‘xperimente sau inrebiri de auto-evalare care Vk vor ajuta s8 desir, oa jung tance acestldsipie. Cus se adreseaztstdenilor dela speiaizare psibologi, find obligatoria {tn formrea lor de baz ea special. Cunotnele de Pshologe experimental v8 vor fi tile pene inelegerea altor discipline din planl de invayamaet, eum af Pelucrarea statistics a dale, metodologia cerceti, psihologie social experimental ga, Cercetarea stiinfified in psihologie "aikologi exten revendictd de maf indiferent de Sonate, nega de mal ca find prea simpli a crel important este subliniud de ml -n momentle de bilonur- stp de prea putin” D. Oxuna Obiecive: 1. injelegem natura metodlor de ahi informaiton, 2, Si idensfictm in ce masork meodele since dfe de ate metode de seine a informailor 3. 8 fnvajam caractrsiil unige ale metodei since si nlegem de ce 4. Stidenificim objetivele cect sinifice: 5, Si deseriem rol cercetiorlif ins Cuvinte ele: metoda sini, ctapele cercetiril slinifce, control, predic, definire ‘operaional replcare.LL. Metode de achizitie a cunoasterit Exist mute proceduri prin ere noi objnem infomai despre fenomene su situs date No achizitonimo canta de fformafi despre evenimertele ia cxperens nase de vii. Expert din difeitedomeni ne ofrs mult mal male Informa Helmstaiter (1970) (gpud, Christensen, 1997) afirmt eX exist sae modal diteite de acini a informafilo dr numai una este meds gtd, Aceste metode nesinjiie sunt: meteda persevere, intel, atria, 2 rionamentuli gi cea empiric. No se poate spune ek metodele nestinice mui 2 leu nif. Ble se folosese ptr acumulareainformafilo care sunt supuse malizeor sine. Pibologia indo gins relay tnd foloseye din ce tn ce mai molt metoda sinicd dar apelez4 si la metode pretiniice pena schinonarea de cunoqtinge ‘Metodn perseverenfe ete meods de achiie a informapilor basal pe supesii sl obiciur. Superstiilereprezinderedine In ceva cei i acordim © valoare de fat ignoring situsile in care preditia apie sel fat aa sa ‘eves. Obccurile ne permit st credem n ceva In care ntotdeauna am creat. De exemple ate de preconcepi se bazeard si fenomenal de dezvolare a uni stein portive fn rapot cu ceva Infanti de crestre fait pumit gi cfectl de expunete permanent la care apeleza gi politcell care fac cunascut ‘mele patra fi vor "Exist dous probleme car diminuar8valoare acess meted: informatie ate achizionste nu sunt acre, Peneveren mo Ofer i meen pie & crete erie determine de supers gobs fn aa evideneor contra "oneverej,eltcodtl, permite abordarea sini stun cind came de ing Perseverearh sl cred nto ide, ipter sa rezutlececetilot lor pene ice fa ercitor adase de colegi.Peseveeniaoperez4 in sinh cd teria Favorit ese susiouth in fa unor evidente contadctri sau fn absenja unor viene sinifce (ex. teria psbanalitcs deevolatd de S, Fred) ‘Metoda ntuitis este meta de acne informailr ce presupune objineres unei centtuini fick a utliza raonamentl sau inferenia logic Problema abort inmiive ese eX nw of un mecanism care s8 scpare informatia acral de ca non acura. Informaia obit nu este sini darn te indevrabil, Acestt metoda apelearé la “bun sing poplar” se ajnge desea Ia “avira” provi din popo, dar aestea na eit a un examen ma profund, De exemplu,s©spune cd inuila este loalzats in emisfea deep iar lode Tope, in emisfre stings. De acca, se spun cd educa ta proces stn implica exesaea¢folosien doar a esters sting Folosirn inet tm lind este extrem de innit fa formulas ipoezloe eoarece male poeze since sunt derivate prin ceretare da i pin iuinare Gasigh saa fenomenul "Aha, “Mali oament pot cede 8 femeileau mai mat gr uh declitata ela decit ‘um blrbat. Actas cred este deriva din cee ce esa spus fi, din expciena Joe sau din al factor. Dad einai neal de cea aeasthconvingere probabil ‘vor putea identifica factor relevang ci spun eS se bazeaz pe iii, Din Peespectiva tines, inuijia este floss in fol ipotezeor dar na ta ‘estarea lr. Ua stud pine poate organist pena a determina dad femile su mai mare grit de calitatea rele deo bia,Se eee Melon uutortt se buzcwst pe veveptare infil eunece ese fem de 0 sunt foun respect. De exempla, multe reli wo burcwsd pe utrtte consderind ca diferte persoane sau texte sacre sunt infill Informafa emish de autortate nu tebuie confundatt cu cea emis de exper Expert wansmit informa ini gl fy bazeart opinlle pe informatie ‘nick Informatia emis de trite dctesal cea ce noi tebui 8 acceptin (ca pe un dren pe cind expert ne fee informa pe care no suntem ibe 5-0 seceptim sa so epingem. Acca attain dictatorial este compatible ings? La incepta process sii, end problema este identifcatt st ipoterele se fommuleaz4,oamenii de sin consult materiale, auori care sunt considera autor fo acel domenia pena ala misua tn care iptezele sunt testable gi ‘eprernt probleme importante de cerett. Aste, atone este pt integra ‘in dezvlireaipotezelo dro persoan care este percepu a autoritate poate ffi incoret weer De seemeni, spelarea a antorate este flosi tn organza ceretii, Duck sunt sigur cum s4 ¥8organizai studi peu atest variable specific, ‘efi apela la autrtate penta v8 aut. fm nl este de dort apelarea la 0 uote pied caesemaifics mult ma mul deci un expr. ‘Metoda rafionamentulat este 0 modalitste de acizte a informa ‘zat pe rajonament sa silogi, Din seclul al XVI ea, eaionamentul a fost, ‘model dominant prin care se sjnge I adevdr Valoarea de adevie a coaelsiloe objinute depinde ost de alidaea premiselor sllopismului, De accea, rajonamental no reflect fn mod necsar relists gt fecvent poate fumiza 0 ‘nformafe fas. De exemplu, n ese nebignit suai tn care doud prsoane naloas,flosnd rj, af jung fa dod conta dite, Se pate ella eu unbele conclu st fe este ‘Asan inseam nse pin nu foloeyerajonamentsl De fp, rational este un clement vital fn procesulsinjiie dar seste dout mu sunt slaonme amenil de gays folosese raooamental nu dour sk emit ipoteze ck gist itentifice mani in cae acest poteze pot tesa Metoda empiricd ese metods de ache « canoginelor bazath pe ‘experena dic ou un fopt ce consul singurl erie de adevle accept. Se bazeazt pe premis "Daca eu am exprien ntoun domenia, aceasta este vali $i devas In general tote informatile care deriv din experi sun acceptate sisunt mal greurespinse Acest urs este foarte peat dar mute pricole ne ayteapa eto folsim doar ec, Percepfle nase sunt afceate de un numa mare de variable. Cercetirle au demonstrat ed multe variable din experena nossa i mosvaia nose din timp peep pot alter mult ceea ce vedem, De asemenea, ceeetiile av iuseat et ‘memoria evesimentloe tite de noi nu rimine constant cise produce vitae, istorsionareainformafior restocturarea lor 5. “Mesoda empisct este probabil cel mal des flo a gins deoaece gin se buzears pe observatie si empirismul se refed la observrea fenomentor din realitate: Empirismal este un element vital ni dar Init metoda empiict Se efert a colectarea datlr cae sunt supase metodelo tic de cercetare, ns la expeiejs personal ssupra or eveniment sau fepte(ubiectivism). “Metoda siniied este cen mai bunk metas de achizifie a caogtinjelor ent informatie descopei se bazeaz pe ct posi pe real.Muli ks dinese gina exo meted de generate w nn cory do unos, ca 0 metods specific ce rebuieurmath penta ezolva publ ga chiziionacunostin. O sin poate fi defini cao dscping cae wlizez8 un eres nile evseopl dea descopeiregul tn obiectl Au de studi, de le descric, de a le explica, penta injelegerea determinismulei, a mecansmelor specie yi eventual tlzarea acestor cunosinge pentru predic, coneol ‘modificara reali. Psiologia ean, are oblect de studi activate interns subleciva gi actvitatea exter bservabil, lei prop acvitis psbice gi comporamentli si metode de cercetare Prin metoda sili, cecetitrt incearct $4 achzifonere informatii care depigese credinele personale erode, atiudinile fi emofile, metoda avind gi capacitatea de autocorectare, acest nd dmensunoa sa cis Cerceares gtinlied exe 0 activate desftpatd fm domeniul une dscptine stintice sau in cel iterdscptinr scare prein cali specie gine, aca Figoare, exigent i obiectiviat. ‘Scopul fundamental al une cerca snjiie este dea aduce dovexiemplece (adie date proven dn experens observa tau experiments) petra cansoida sau a Schima o idee tect (0 potet, un model expicty, o interpreta sa © lege). Cercearea gilniicd pomeye de Ta o dee eoretic, pe care, ev ajutorl ater adnate in ralitateaconcret,o veri, uring ef final, so accete su si efonmueze, mbinind aspecteletoretce cu cle practice 1.2. Etapele cercetiri sintfice: rice cercetaegimifickprogreseaz8in-o mani terval ea pund-se suto-coreta prin apron succesive,parcurpind mai multe eape (Christensen, 1997): 1. Hemicarea probleme formulareaipteelor Pune de pomir in oricedemers gine implick denficarea probleme, Puen ‘ne udm Inj i 58 Asim o mlfime de probleme care au nevoie e soa Copll sbucat, cancer, looks sut eleva din problemele existent, Dar au ste suicent fs 8 dentficim problema de cert, Inaite def investiga problema tebaies fe redfints wansformat Ino tema de cercetae (stk ce problems este exprimath in temeni de cercetme (espectv, 58 opertonalizum concepsle tcoretice In temeni obsevabili si misurbil) ipoterele sot formulate sel inet #8 exprime rele anticipate dinwe vail {potezele ebuie formulate In aga fel net fe testable demonstrable 2 Realzareadesign-ulal(planulu) cere ‘Aces stad l design-luicerceti este racial i necesitt competent din paren cxperimentatrulul peat a se asigurae8 demersul ered ext alescorect, asl Init pat tse potezsle frmulste, Desgnal cece este un plan care ne jth sh colctim cele mai adecvae si cores date care 8 sunt sau sh argumenteze iptezle ce urmeazA afi testa, To n acasth et sunt stabilite rmodalitile de control ale varabillo sine 9 se verified dack vaabilele experimental, at cele manipulate, eit gi cele de tp rlspuns, sunt coret specifi. Actste procedsri sunt extrem de importante deoarece sceasts etapa repreznt ful (plana) dicetor al tnuegii cece. Consruirea designrcs eau dept eventulele dificult care pot dsr reriele Sst pe sigur daele vor covet analiza interpreta 3. Desfurareaceretarit ‘Dupt ce a fot reaizat design, cecettor tebui sno serie de dei foarte Important in aport cu modul de desfgurare a cere propriu-ise nant dea Fi colecie dale, ei webu 38 decids ce ip de participant sunt inlogi fa cero, ce nsrucjiun sunt necesare de ee echparent si materiale este neve ‘Accste deciiisunt late pe baze expeienel de cereetare si a obiectvelor cuca, Dup ce acest deci au fost late, cercethor sunt gta pena a ese Ja colecarea dale, dup procedurile prestbilte si prin frepsrarea exact a ispunsurilorpartiipanloe, “4. Testor ipoecelor Dupe dtl an fost eolectate, ceretitori trebule 8 anlizeze gs interpretere atle pent a determina vsblitateaipotezeor. Cu ajutnl calculator $i programclor static se prelucrear8colecjia de date. Dar tot cretion decide care este cea ma adeovat eoceduc satis ptr testrea ipotezelor, in fnctie e datee colette, Duptpreucrarea dateor, se tee a inerpretarea rezlasor, precidnd eu exactate ceca ce semnifick acest. ‘. Comunicara recultatlor cereetiit ‘yp ce duce sunt analiza gi interpret, cece vor comunic rezultatle lors, cel mai frecvent sub form de article fn publicaile de specalitate, De cea, ei vor tebui sl redacteze un rapoe de excetare i cares desrie problema cece procedura de ners, ‘Acele cle repreini alr lpi process de ceenare linge ce are ‘volare didactic dar repre Intoemal cea ese piece prc. Sella, hod, Deutsch 4 Cook (1989) in Cistnsen, 197) identified dout i in care proces de ceretre rea ier de model prezett: sucesiunes de activi prezntte nu est inttdeauna wi. Career ‘experimen consider tf act psi ca find unl singur, un tt unit. Definiea problems sabileaipotezelr determin at design-l, eft $b esfgurrea cercetii. © etaph nu poate ft desfiurats rk a Te afeeta pe coat proces de cenetare impli gist atv care ma unt inluse a sie publcae sau fo modell prezentt. Frecven,echipanentul se pote sts Participant mu sunt prezen la locul gi omental staili su nu se objine colboraea tutor paicipanglor, Cereettodi expeimenta, asl de situs, relay gi modifies eugele cece penta ai ainge scopurle de unos nies todeni, ere sunt novi! in cece, sut ma fen acd urmirese seven loge aa cum a fost przentate mai ss. Metada stinjifics ese es mi performantt penta ch se bazeazt pe observa bjetv, independente de opin personal, crc gi prejudec ii, Penta a realizs cunoaserea obiesiv, procsul de cexctare tebue 5 aba anu cracterisic pe cael vo detain sobeaptolal vmitr1.3. Caracteristicile cercetirii stiinfifice CCarcterisiile cwretit nice tm psihologic sunt: comuolul, defines operjionaagreplicare (Christensen, 1997), Control se rfc ta eliminare inluenfi varabilelorexterme care pot fects observarea, Este imporant deosrece variabiele sline pot inpedica ‘ceretiton ek idence cauzele reale ale evenimentlr. De exempla, ‘experimental este condus afl Int st rispunds Ia cleva tnucbir: ce se fntimpl, ce cauzedetemind evenimentele, in ce condi ve pete sceste, Pent A espunée acestor ines, in psiologe, uebue st elimingm influenasimultand ‘llc vasiabile, pene aio aura ce determing efecl. Conta este un proces olut necesar pena cl alfel causa ce determing efetal ni poate fila coect. rectal observat poate fl eterminat de una din variable manipulate de cecedtor dar gi de combinarea wor varia necontolie Definirea operaional san operaioalizaea unui construct teoretic este ill de eliza penta concep ca memoria, gars, depresia care au mai mute efit operaionle. Ficare din dfiniile opecaionale date unui concept reprints un element al une clase. Operaonalizares implict definirea unoe termeai in nivele de analiza (pas, opera) care sunt floste penta misurare (coumtificare). Aceste defini sine folote pent a elimina confarile din ‘comunicare Tn context in cre fam afiemas:"Foamea determing selecsivittea ‘in percept mincSri” apareinrebarea: "Ce fnfelegem prin foam”. In mod bist, ecare poste injelege ce vea In context fn care afemayi anteioar repreznipoezaunei cere dct spunem et foamea est'senzaia cae are pa opt ore de depivae de mncare pute s stabi conde experinentale, ‘purl de sublet necsar in experiment 2 ‘acs tebuies8selecim un vnztor do masini apareintrebarea "Cum defini un ‘bun vinzttor de masini?” Pent a patea rispunde, ete necesar si culegem 16 tefeine price. Un bun yaar se igini vinde multe magi, aj ‘umparaorit In glsreasoluiloe fancier, este amabil eu elie gl mer Ia jth deified rvele pe care tebue 8 e "weviem petra identifica un bun proeslons In domes vanzlr de masa lpi le. Aeeste informa ‘Replicarea iplic8 posite de a eprodace ezlaee oben urs unui studi, Cu alte cuvint,aceleasi reztatetrbuieobjnute dacd studi este repetat Dat observe nu se rept, descrieea i explicarea este ne-tlevanh, eplicabiliatea observailor se investigheseA pin ceretii_iner-grapate (opetarea pun alt grup desubice) inter suiet (pe al subiec ginra-subect (ccelag subiet, tn diferiteipostze experimental). Exe © metodt de validate & reautatelor obit, vist posbiliaten cx fenomenele ientificate al nu existe gi acest af fact ‘nmposibid replicarea studila. De ssemeni, la replicare se pot ltra unele clementenesemnificatve ale experimentulsis acestea pot determina éenaturarea spunsuiloe subietilor. © condi realiziit wnei replies autentice ete respecte ftocm a miei de realzare a experimentull pense, de obiel, replicates este condus de un alt cece, tn alt le gi cu ali patcpani. Ml cercetitori evs fed replicti entra astel de sti nu pot fi publica iar replica mu este att de important ca covet oiginala14. Obiectivelecercetari stinifice Reratatele cercetisilor din toate domenile inh ne ju eh injelegem Jumea in care ttm. Dear fn masura in exe fenomencle sunt deers explicate ‘tn mod peat contol - sin il consiert afi ffl, Aste, Christensen (1997 fier sunt patra obiestive ale sil descrerea,explicares predita seontoaleromenelor Deserierea implied poretzares unui fenomen sau stat acd ideotificarea varsbilelor exsiente 5 cunoagerea inluejel acesiora asupra realt. De exemplo, tesa Ii Piaget despre devoltarea copii se bazea pe ‘observa detalii deserieeacomporamentelorpropriller opi Molto aii noi de stdia au tneput pein descrirea procetlor sa fenomenclos, duph cate au fost deificae varsbille exitente. Reaiarea esrier presupune sable, de etre ceretter, sul care au importa 45 define operaionale peat varibiele crespunetoue sestor. Fenomenele Psihice neces incloderea im deseriere a unor informa peivnd condiile gi rmodsl in care s¢ produ, Descriereatebuie 8 repreinte sell fenomenul studlat cu diverse alte fenomene. Doar dup ce avem eunostine despre variabille «existent, putem ofr explicai supa cauzeor care determin apa ul splicarea impli denicae cauzelr care determing fenomenee. Este Iiportant 8 eanoaiem condiile nzcesare de apni ale feomenelo conde In cae acestea sau perecut anterior (de ex. frecvewa api). Cecio recunose cl multe fenomene sunt multideterminate, de sceea veebie explicai trebuie revinuite, pe bara unor noi fapte observa sau ale unor noi conti realbile care po f pse In vide [iciodal nu ot fi studi toate varisilele cae ntervin im producers fenomenuluipshie sau a comporamentul. Mute scaph atene ceretitoru tele fn de hazard si actoneazt end nimeni nu se aeapth i influenoars sigue feromenuisifoicun mod imprest. Alegeres variabilelor este 6 pendent de orientrespuiulogull,pefcinj gi adeave sa una sa ata inte toile eurentle wince (dex behaviors, copsitivism 8) In proces de cece, trebuie sh achiifonim multe iformafi peat & skterina cauzele fenomenelor ga putea face pedi sia reli un contrat Figorosssupa cee ce se invimpla. Preditia const in anicipare desfgurit une evenimente sav al april Fenomenelor pe baza cunosenexacte a condiilr care favorizead aperiia Fenomenuli. De exempla, ptem antici feat reis cn vaavea oe 0 elips ‘eviciunea nu este tnsfi Intrdesuna de explicare. Se pot face previziuni pe za unor reguaitji comatte i) desfguarea antesoart a fenomenlui (eutrapolre tempor) fr «poten expicaproducerea fenomenut. De exempt, let cunoatem combinaia de variable care reflects succesul profesional, putem nip cine va avea sues. Unele tse sua flasie in seein profesional perc const le ao valtate prediivl bund, adic perscanele care fu scor idcte Ia tes Yor realza tn prt performanje mai bune deck esoanele eu seorut mic. Patem face asl 0 preci a performanjelor, fk a ‘xplica producers performanelor kor pate expen un fnomen fda putea prevedes. De exempl, teria darwin a evolel esto teai explicativd dar nu permite previiunea Contra se eer a manialarea condor care determing fenomenuti Conta, fn acest sens, seams eunoastrea cauzlor sau conor anteroare ale fenomenelor. Clad cone anteosre runt cunoscte, vom putea manipula ‘atiablele penta produce fenomenl dort fn psbologe contol poste Ha te Fone: = comparcea propor (eisteta unui grup de conto liminareainflenfe!vasisillor seine= swipes condor anrioare poniry a sciniba onyx (conducere, ghidareacercetii in sensl de produce exact schnbare doit sau obinerea ua compotament specifi). ‘Se poste contol un fenomen chiar dad acest nu poate fi expat. De exempl, se uilizeszttatamente care umelioreaz4 ule sfecii deg au se cunose cavzele er, 1.6, Metoda versus tehnica ‘Meio ese un procedeu regula, explct eprodutbil (Bunge, 1983), 0 Ingirire de tape itlectale gi de regu operator necesare pentru arezolva 0 problema (Havdrneanu, 200) “Tense este 9 maniert specifies prin care metodele since sunt implementa Malj camesi confunds metodologia cu tehnica. Bi ered 8 psibologit folosese meiodewtnicediferite de ali ceretitor Astz, toi ceceStor sunt caracteriaji deo logic a cercetsitcomund in goana lor up cunnagere. Dar psihologi floes chnci iferien apicarea metodeor sini de bard. ‘enaiclefoloste tn aplicarea metodelor stiniice ders dup ata sobiecuuj stat, natura problemeoe specie sau stall cece, De exemply, tun astronom, un biolog si un psiholog folosese tec difrte de obserare, tn funcje de natura sublet cecest. Adi, floses telescopul, micoseopl fi Fereaa oa vedere unidirectional, entra probleme diferite se foloxese cenit ier (de ex. whic Feedback-lui g tees reamintr). De seme, sale Aiferte ale cece implic8aplicarea unortehnic dferte. Axel in etapa de lege datelor se folosese ebesionare, rspunsuri verble ga. iar fn fza de textarea poteelr se floes tebe statistic adecvate dtl. 20 Rolul cercetdtorului tn sting © components demersuli ini ete cereetoru,persana care se snyajeza in eaalil gin face tin posi vist numeroase motive pens care o pesoank se poste decide a fact ‘crotre, Cel mai adesea, oamenii simt nevoia de ai vloiticn capsiile ineletale gi ereatvitatea penta eliza ceva now spe a objine salsa. Pe tie persoane, munes de ceretre le amici iar ali dorese 8 eercetezepentu a ven celeb xis ost anait earacterse speifice cerettrilor eae sunt pesoane care folosese rgoarea metodelor since in adunarea gi generaea eungtinsoe, ‘Acestea sunt: curloiatea, rbdatea, obectiviaten si deschiderea spe no (aceeptrea schimbi. CCurioitates presopane permanente tre de gen: ce, eu, nd, onde ‘ere sunt puncte de porate In invesigara gilupics care se fnmulese pe paeursl cece, Rabdarea este necesarh deoarceplacereadescoperii este determina de mule momente de ctare ce presupune mul persevere Obictivitatea perfects nu post atin penta cercettrl este doar un fom, Tota, penirs a obiecvi tn demersu gai, problemele personal, atu, prejudeesie ma treuies afectee observa, sco, chiar dovingle cercettorla pot influegarezuliaele eet (Rosenthal, 1966) st chiar sexul cretion poate infueniacercetarea (4 demonstrat cd ferele sunt mai obietve in cere), aAecepluek china ny fhscamnd neuptraabuudoiaen terior Imetodelor vechi 9} aceptarea necondjonald = noului, dewueee eerettorul trebule fe permanent rt tent lace ce impli nul, Catt resultater une cece este dependents in mare misurd de calle cereetitorlu ar se adaugdapstudnior sale, pegs de specalitate g expects in domeniu tote acest Hnd susinute de oputericd move, Scurtistorie Wihem Wondt (1832 - 1920) este primal om care s- definite find puibolog. Avind o bunt preitieinFiiloge ela apropiat wept de pihologie fn nul 1874, a publica crea “Print de psiofizologe” considera ca ma important Iucare din storia psibologil experimental pein care a ps baele net psilogisistematice. El a init primal laborstor ée psibologic ‘experimental fm 1879 la Leipsg, devent poi prim insitut de psbologe de asemeni, fot Wont este cel care a fff gi prima revst de psbologe. EL ‘considera cd metoda experiment este aecrat doar ptr studi senzailor fi percep, abordarespuberaté de H. Ebbinghaus (1850 - 1909) care a demonstrat (psn stile sale asupra memorei umane) cg asupraprocesle pice complexe Se pot fae investiga experimental 18, Intrebari de auto-evaluare si aplicai 1. Com sunt avanajele metode pine fa de alte mete de achiie a unos? 2, Care sunt tape ere siice? 3. Cae sunt carters orc ince? 4, Ceprespune ceplicares? ple Const dconare de termenipstogil, manual sau alte suse bibiograie $i ting a nivel concepts operaional, uritoree concept Anuletatea nivel concep nivel operational ‘Agresivitatea nivel concepast = nivel opeaionl Obesitatea nivel concep nivel operational Memoria nivel conceptual nivel operational Toteligenta nivel concep nivel operational tenia nivel conceptual = nivel operational Dominanga = vel concep = vel opeayonal a2. Probleme etice in realizarea cercet&rii Obicetive: 1L_ Sa imelegem importenaprincpilorece tn proectarea gi derulaea uni 2 $4 cmostem inditorle experimental, precum si dreptarile Parcipanor i adr une eres 3, Si putem rezava, tat variant opis ilemele tices cerceteoe. Cavint ie: cad etc consimjimintinformat,confidenialitate, decepte lagi ™ 2.1. Efectul Milgram Milgram (1974) a propus sd sudieze conformismal factor caret fae i oament 2s spun Peru aceasta a derlat un program experimental care aperimentacoral este numa un intractr ex ro de a sigur desfSpurare wei procedure si 0 sursd de influ. Petra a reat subieil pentru acete aperimene, Milgram a dat un anu in elar prin care propunea 4 dolar $i 0 Indernizaje de deplasare penira pariciparea la un stud despre memore Candidaurite a fost selectae th fancied vrstasubietlor$ de oreparte pe ivele socto-profesionae. Tot sublecl sua barba, cu except unel singure varianteesperimentale La sosirea i Iabortoarele Universit Yale, subieci au fut pla saw primi instruc: ceretarea findle presented ca un experiment rferitor la ‘lal soncyianitasypra memore, mai exact de masurarea inensii pedepsel are are cel ma mare efct. Pena aceasta, subieilor Ise cere 8 joace fl rolul de eles fe roll de profesor. In reali, sie jan cuplri, wn find na, celalltcomplceleexperinentatonaul, un om tn vst de aproximaty $0 de an. 4 0 tfiare simpatic. Prin rucareatrageri la sof, subiecual naiv {se aribuieinttdeauna rou de profesor si compliceu oul de elev (sau de vit) lel este dus thro tntpere aluatd sili! de experiment in care se aft ‘ubiecal i et Iegat de wn scaunelctric. Subsea ae o dabl8 sarin pe de 0 parte trebles citeased| mal mule sell de patra ermeni crore le asociazd al ferment (cer alsin 2i/ ramos, rasa, ete.) aol efectuea un test le rape: dnd ural din cei doi termeni din fiecare pereche de aoc, et Inmeaba pe elev ce termen Ii fasese asociat (de ex: albaira / contar, eer, anglicd,oci:complicele ispunde grein fuxte dean plan presabilit. Pe de ala parte, aici este eeia experiment, subecal rebut sO pedepsased pe comple pen flecare din rispssure fale. Petra aceasta el dspune de wn generator electric pe care sunt dspuse 30 de manet; acfonate, ele elibereazd 0 sarin elcid mersdnd de la 15 ta 480 de ol (galas din 1515 vl) In plus, pe long indicarea voll, manctle sunt gripate in categort de 2sImensitae cu menting or $e moder be puter goin extrem dle inven, ene: goepericals.Indtd ce aps © manet an wolctra arta Insite youl corespunitor. fn elite sowie mu er administrate Pentru face stapa mai credit subiectlu naive aplicaun oe real de 445 de wolf. apottncepea experiment, sublet etind listele de asocai i clon manets, la fiecareerare a complleela Consemmal prec el pentru fiecare nowt ereare iensata soculrebuia sd creas. Experiment se oprea ‘tune! end subictl era obliga adminisreze 3 socurt de 450 de vol cele mal Jv plus, subleca primes un feedback realist din parte eleva. Sublet cance reacfile eleulu in face de voll ales. Pentru aceasta -afolsit 0 brands magneted de la 75 de voli eel geme, de la 120 de vo el sigs e8 jocurile fi provoactdarer; la 135 de volt wed, al 150 aun eB refi sd ‘continue (xperimenatora cere tou subectuli 95 continue). La 180 de vol sig ed mu mai poate suporta. La 270 se aude wn srgat de agonie ar dela 300 de voli ot horedie i mu mai rdspunde ta furebar. La flcare ectare a ‘subject experimentator cere x3 conine in la cap, Pe mdr ce ve Pineacd tm experiment si crete intenslatea socurilor, confcal resin de mbiet se amped: apar et, tentative de a abandon Sua previa mai multe incitrigradule ale experimentator 1. continua, vd ro x continua 2. experimen cere 38 continua * 3. est abt necesar 28 commu 4. raved les, rebue 38 cominuat acd subiectul rfid 98 xe supund celei de-a patra inci, experiment se termina. La flecare extare @ subicelu, experimenatord rela, th ordine, 2% Indemmurile. La mevoe, el spine setter 6B, dei gure sunt extrem de dueroase, elev ma va sufer ae ewe permanend. Surpringtor, 68% dintresubieci au adminisretgoeul maxim de 450 devo! 1a sfrsital sedge, subicftrspundeau wor rei $texperimentatral le ‘eleva scopurite experiment i fatal cd ocurle mu erau adminsirate tn alate. Se pare 8, dup incheerea experiment, 84% dire subec Imcerogep de Milgram s-au decarat bucwrosl ed au partcpat la acest stud $f doar 1% au regreta of an oft volanar. Examen priictricefectuat dps an a subiecfilor (40 la mdr @ardtarabsenaovedrel ume de ulburdprofunde su durable tn marea lor majorite, oameni fa ceea cell se spune 8 fac frd sd nt Seama de natura actual prsers 9 fara impina oie din partes propre conginge,dacd ordinal pare 8 emane de kao outritate legit” Milgram ~ bedi fd de auortte Sua: W. Doe. Deschanp, Q. Magny (199) ~ Polope Svilt Experiment, Potro fiCCercettonal ae obliga st responssiliatea de a reaizaceestile din psihologieSnt-o manier eticd, im concordanl eu standardle,normele gi lege specie. Nerespectares acestor standard submincazA fntreagaceretare si poate sven ca ofet penis de nature fnanca i Jogal pent indivi instil responsabile, Standarele si principle ctice a fost dezvoliate de soci ofesonae ale psiologlor din fnseag lume (la special, USA, Marea Brita g Frans) ca ormare a experimenter celebre deruate fn timp cei del die abo! mondial, Cele mak cunoseate sunt coduie ece elaborate de Asciatia Pritologilor Amerisni Codul APA) si eo elaborat de Societtes Britanicd de solos Realizarea cece ino manor covets presupane a cerettorul ‘+ parcurg competent etapeleceretii + sdminisezeonet i ransparentresursele cece ‘presi core norma despre ol care -a splint sau suprvizat + int conde eecele eet supe soceti ‘+ sdopte post publice fas de suai / probleme sociale In domenial de compete specifi Pe Hoga acesteaspecte generale, cocetarea pihologicd tcbule 8 respecte standarde speifce legate de trtamentul aplicatsubieeior investiga. Topi cecetod ee sun studeny care realzeas 0 lucraresemestialt pet un curs de pihoogie sav doctoranr care realizearS cece pot a publics artical fa revit de specaitat, ebuie sh fle consteni deg st espcteprincpie tice i 8 undardle tice ypesilie cesta, Ceestrt vbuie st preznte eoret woes, speializares formarca yl expeiena. Anu afer informal pe care mute ‘asa expertze petra care nu ext elfca, Orcecerettor in psibologle poate {i peivit ca un expert in probleme puhologce, de che persosne sare ou sunt psiholog, Duct un participant la cercetare solicits sfaurh sau cere opin Psihologlui,rspunsu cel mai sigur este de a ajuta 8 gseasc pe cineva care ‘te calficat st rispunds Inuchior sale, Este Hnttdeauna non-eics& petal ‘anos pshologce pe care nu es sa 8 fei o experi pet care et ‘lifes, Exenp: Un cerettor in pthoogie, format i pibefciologi, angajat, deo mare universtte, ete abordat de o mare companieproducitoare de alimene pe baci de cereale Compania solicit acest pstholog 32 prolectece wn ‘experiment care x demonsieze ecient cerealelor i redacereabolorcurene (de ex ces a abventelsmulu, Compania este de acord sd plteaslo suma mare de ban daca cerettorl va proicta acest experiment si va pune numele pe concusite cercttri prezentte Into campanie de promovare.Pshologu ste de acord dar stipuleact ea avea alimal cat in privings material de promovare. Pshologl nu va fi implicat dive tn culegerea datlor dar este asgurat ed acestea se vor face in conformitae ou speciale sale. Des psihologul mu sie prea multe tx domeniulalinenar, simte experena sat ceretare gl formarea sain pho fologie, pert 98 prolecteze un experiment valid Ar trebu 8 accepepshologu aceasta oferta? De ce da, dece nu? (Or de cite ri exist incerta sa doit cu prvie Ia adcvares une ssumite proceduri de cercetae sau la posibilele conecnje ale acesteia, ete ‘responsabilitatea cercettoruui de a cere sfturi de la un cereetator mai experimentat. Pihologt uebuie st observe gi si gic stundadte, legile i repulile comunitf im cae Wuereash Duck spar conflice ite acestea gi stndarele profesionale,cercetori sunt facut t ezolve cont, n context servi Interesla public Zachmise, Zacher Shaughnessy, 1997) »Exempla: n avestigarea standardelor morale superoure®, wn piolog ete intrest de tria comingerilor morale ale subieilor. El proecteaah un ‘experiment n care subietilor Ui se spune cut copl este thro tare eed ef are nevole de ws medicament derivat dino eiper, care poate fi Bits intro awit pester. Ciaperca crese din abundant tn aceea pester exe nevoie de © canttate mica pentru verament. Propretaral pester refi accesl orca core Loree aceasta cupere&. Cereettorl obser un procent mare de subict ar 4 disput fure iupera, 580 afr consinyimdmulpropriaruul. Ina dows arte a experimental cercetitoral cere nora dntre sublet a obfind cuperca egal El @ argumentarc& a servit wn principiu moral superior lar rentatle stud! vor avea un impact major asuprainflegeri nerespectri eilor. 2.2. Standarde etice ale APA Asociaja Americand de Psiholopie (APA) a stblit principle care seplementear, in mare mist excels cu subeci mani fi a cercetirlr care folosesesnimae Eamindnd aceste princi, vom constta eX unele sunt “absolute”, eourece afecteard eciltral dinze drepul psthologului de a nglege comportameatal man gi depres bundsare indvzilor care parte In 0 crretare pibologick. Deiza de a realza sts au o ceretae psihologct se azeanpe o evalua subiectva 2 costurlor peat individ gi petra socete Neretiarea cece poate costa scitate,privind-o e realttle cere esansa de a Imbundt condiia unand, Realizarea cercetri poate costa indivzi Gn stumite cazur) prin expuneren acestora a eicumstanferiscante sau prin induceres unui stres emotional Aceatt dilemt este exprimatt ca raport ite J benefits isle individaale mebuie raportate Ja benefice indvidule gi social ale cerett. ‘Raportare riscurilor la bnefc nu exe 0 saci ugar Problemale etic more vw prvinga ceretior eu sie uns in, mil ales, de determinarea aa ricuriloe la cae sunt supuypatiipan,obineeaunci consi informa, sures anonimieii paricipantilor, ilzarea mineiunii i, to inl, de sletrminare apo ne scar beni 1. Drop la consinaménal informal Participant a cetetare sunt indrepii s fle complet informa despre ‘wotvu, seopul si obiectivele investiga, a8 ge exact ce anume va implica investiga ice se a ntimpia cu dee care sot obinute dele. Nu tebue 8 (rezenai fn mod exhavstv detali legate de aceste aspecte dar, trebuie 8 ft aura consibuje ecru date ‘soning! de fag, modval experimen rtiipang au fost lar inelse ate inmportnt ca sco paricipanilor de la parte la ceroetare 8 fe erst doa dp ce a fost formas dup eau ijles natura covet. Orc tip de fngeliiune (mincons. sau dezinformare) cu pivire la un aspect al eeretit lrebuie 88 fie flokeauna considera ca ceva co tebuieeviat tu, dact este sbi, Inrust slibeste icredere nize cerettr gi parcpant. Dac smi ck tice form de injliciune ext eseajalt pen cercetrea vosst, va webu intotdesuna consult un experimentsoe mai experimentat asnte do reaiza investiga Duct decides continua cu Ineliciunea, trebuie stv asigur 8 patcipani ns vor ita sau supal fa ic un fel atne cad le eq dev ‘zea cea ndplat trees acordao ate deoseit dieu! inal en sebriefing). 2. Drepul de ase rerage in orice moment ‘Toft paricipanp lao cerceare psihologicd au drepul absolut de a se erage din cerceare in orice moment, fr ada un motv gt au drepal sia cu et toate datele cu care au conti Ia nvestigaie pn i ael moment, ack drese aces luca Ei cbue fie informa n mod explicit despre acer dep insite de Inceperea crcl is ise reaminteasct or de ete or pe parcusul crc, rede ies orice tp de stes sau dsconfort ii sau psi. (Oscecorctarepsologc8 presopune anit iscur pnt participa Se considert cd 6 cecete presupunerscur minime pentru prticipan, ded robabilttea unsi disconfort sa a produceri unor accideme mv depsyete robabilitte aesora in viaje rica a subicilor. Trebue ins 8 Se fin cont e fapal cf, riscul poue fi difeit pent anumite eategorii de persoare. De exempl, consumul de dulciurl nu exe riscontpentra mi oomen, isd penta Alaetci poate consul an pericol real. Riscrle tmbrecd forme extrem de ‘rit; cel mai adeses cercettoriprotejea partipani de accident fzce, fr nega ns secidentle sociale sau psc. Riscul social apare fn situ care ‘nformatisrefestoare la parepan! jung 8 Ge cunoscte de ai. De exempla, Imajortatea indivsilor nu vor oa preferinse lor sesuale 2 fle face pubile. ‘iscal psibologie spre tn situfile n care ceretarea indoce un ses meatal sa emofonal, 2. Protea tmpotrvavatamarit CCerceares mu trebuie 8 5e desfigoare dact exist posiiliatca de afi meinen, fn orice mod, pen integsitea fied, pribologicd sau pent emotes umand & pariipanor. Reine faptul 8, acest standard ow doar Smtersce modalitile evident prin care se pot cau vat aio (de exemplu, ‘minsvarea de gocari elecrice pin crit) ci exclude, din earl stale accepate de cercetare, toate modalitiile mai putin evidente In care se poate produce vieimare, cum ar fs ise ceark cia se prezinefn-un mod absurd, {a fs aor oan CCecetorul are responsailiates etch de & minimalia riscurile gl de 2 Protea participant de accident. De exemplu, te eazul ingerdrit anumitor suhnye de ere paricipan.cercedtorultebue sd se asguree& participant sn enix lergic la respectivlesubstane. De awemenen, cecttlori uebuie x8 evulere daeh purticpani sunt subiet eu Hse majo a nino, rport ou problema cece, Penns a prea Iliviit Ge rscur sociale, cereturt webuie st asigue gl sf plsreze ‘monimittea paricpangilor si confidenjilittes ieformajilor objnae Minimaizreariseusilorpshologice se poate rain prin sesiuni de dite pote capermentse, penta a ajuta participant si tneleag’ scopul respecivlut experiment fi prope eari tn cara experiments A Discufa fina (eng. debriefing) ‘Tutu partiipantlr weuie 38 le ie oer oportnitates nei rors le, dup ce datele au fost eoectate.Uneor acest lcr mu va fi necesa mal les suns ind toate informal despre corsa a fest de funizate dari ante ans, participa vor gsi bineveit oporunitata de ast mai multe despre ‘crete It care au contrbut Indiferent do natura cretii, este esenil cl Pio 8 se veiicefapul eX purtiipantal no pst cerceare cu sentimente egntive de orice Hp Doc design-l cece impliat 0 forms de deznformae / ineltsiune (eogl: deception), na conteazA cit de upart faz de raportare tree #8 fe ‘conduit ev mare seni, Trebues expla complet motvele igen gs V8 sigur, at de mul cat este posi 8 na a fst tite reat negntive. Dacd redeti unul inte parcpanii a wt nega fogliclunea, twebue, dact Partiipanul dre, 8-1 aigusi sibilities de ai discutasentimentele eu ‘inva abit, cum ar fun conser fi fcei tot cera ce pute. penta pune Iucruile none Parcipani a cecetilepihologice ebue si informa tn lephturd cu ‘oa aspectele cree cae ar putea afecta acrdul scestora de a pri Ia cocete. Iasi dack cerettorul.presinh partcipnfilr toa caracteisticile cece, efctul varabillorexpeimeatale ¥a ft afueaat, Dac un cercetior 2vty tort despre studi, posibiltaea apa rectivitil suber este Fart ‘mare. De exempla, accep canting! de caued in cercetareu medicald poate conpronitewilizarea protect experimental in cal designulu de ip. dablu orb", Doce frit dintrsun medicament exe supus compara cu o doz placebo, ‘arn experiment in eare mick medical care ase gi net sublet care primese medlicaia nu sn cine primeste doze de medicaments cine placebo. fn acest eae au sunt informati nici pamicipantt $1 nici medicul care pune tn practca Usilizarea minciunii este, de asemenca,o pratic8dscuabil. Desi anumite ereetiei Yor plea ca find imposibil de realiatfirl dezinforma sau ming participant, relia dint cercetitor gi parcpant ebul s He dschish i ones Ponta a respect aes standard ec, cecettrul e poate orienta cre alte metode de invesigue a comporamentuli uman, cum ar observa natural sau ancheta pe baz de cestonar. Daca tou se floss dezinformares fn eal ceeetilor experimental, cercettol ae obliga de informa parcipanji dup terminarea experimentuli, despre motivele utiesni dexnformasit «i de a discus cu parcpanl toate aspectele cere care ar putea fi gresit interpreta a uae @ slit acest pocedu 5. Confidentaltatea CCeretarea piholgict ese corecth dach se respect spatul privat al Participanior. Este fnst diel de ales gradul de anonimat si confideniaitate, cesta depizind de mai mulfi factor: seasibiltatea informal, coptextl, rivelul de rispladire / diveminare al rezuhatlor sadist, posbitates de identifier a participanfiloe. De exemplu, informatie privind vga sexual sunt rea sensible pen afi flcue publ, bs schimb informatie refertoae la obieiwile alimentare pot f fit publice. ‘Toate dale obinstede Ia partcipani, pe parcursul une eretr tebuie 1 Ne considerate confident i, de sees, nu webue sfc difeate spre ate eoane sas publict, cx exceptia static fn care idenitaten suse fost oa acune, Acca sem fete xe lizae momar sm ne er ienteura indivi wate document de ler, cum Hi tabelele de bly peecum 4 fn rapotl final al cercetiri, Duck este nevoie af fe pte ume gi adresele paricipanlor (enu a continua cercetaes).acestea tebule strate fn ocu sigue, separa fh de date Datel wei cece spartn pantcipanior care fe furnizazs yi, de aces, au deep st revapl datle din nvestgae sau v8 cea le distugei, doc ores acest oer, Pati minimalizaprobaiitatea ca acest hues 8 se Fntiple, swigurinduvi cA fccre patcpant ese deplininformat despre cosa ce se va foul cu date furnizate de el ea parteipant I erecta. Principio confident pare foarte clar dar eeretitor se poate confunta cu dilemeetice aul cin pict n practic xem: $ prenpwnem ct dovim si determindm masura in care 0 dapocite depresiva infuenjeacd performanya tro sarcind de reacualiare a informatie (Ani, 2000). Experimental presapune induceren nel dispoot lepresve a cvasubiec spot comprare peformanfelor mecice c cele ale grapulu de contol, care nu este afetat de aceasta dsponie. Penrwinducerea sponte depresive,cercetdional cere subicfilor 33 cea cu voce tare we rar de 60 de afrmai care osciau deta Atel mu este nici mal bine, nc ma iu decd ld 2 pind La «MA stat de ru, ined ay vrea ima cue 38 su md at sco nicola”. Prin acest procedeu se induce 0 dispociie depreivs Imoderai, temporaré. Grapl in care au fost indus depot depresive este rapa experimental. Apo, ambelorgrupur I sed ad invefe un material, pe care terior bau reacmalizn. Subic au semnat wn acord de paricipare, au fost Informa tunel acjun pe care le vor facet experiment ar putea se provoace sare de proass dispose ili a oferitposibilatea x8 refce paniipare side 1030 rerage orlednd. Pena elinnarea conseclnjelorneplcut, dpa inves 1 sa solicit subieflr si citeascdaserjuni opus celorflosite in experiment. Tons netuda maswilor de precautie uate de cereetdor, acesa a fost confruntat 24 0 problend etic, deoarece ea recite era neceser sd incalee principal 38cunpdeniali ta vedereaeplicdltprinipulul protect Oyporise viamdri Una din sarcnilepartcipantilor iain de fca experimental, «fst 3 rixpunda 1a unee trea eu privire la sondate for mena. Bi trebui 3 indice dacd sna 0 curd terapetic sam era tn eidene pallatrice. Partcpant au fost asiguai e& rspunsuril lor sunt confdenfile. Apo, parieipanti ax fot supash tne tet clinie pentr evaluare nivelull de depese, Dac un participant or ‘indica foal Bera i trotament pe probleme de depresie shar tava wxpunctaj mare 1a testul de deprese, mu ar fi partcipat ta umdwoarele etspe ale ‘experimenalu, Des delorasert ed nu urmeacd ll o curd terapeatie, dol dnre studen a avi cote marta tesa de depresie, Cercettond a considera era ecesar sl prevind pe wa dire cole despre cei do student iar acest cles, sub pretext una intervinde rating, a ato convorbire cu cet dol suet Publican rezultelr individual ase inet 8 fe posibil denies paricipanior ete o practic incoret,non-tic,chiar duct rezlaolevizeu2s informal mai putin sensible Informatie sensible pot fi publicat interme de ‘mei sa poder (echmeister, Zechmeistr fi Shaughnessy, 1997) Context crete joact de asemenea un rol important in deciiareleitoare la caracterl privat informailoe abate dela participant. Cexcettorltebuie fle tent a arpectal publics privat al situps in care relies cece, Exemplu: La 0 dudlaire « avocailor, unul psitolog | sa cena st prezine rezutatele alin li cercetiri ix domenial proceselor decgonae a juror. fn ‘ces studi, photog a intervievatflecare membre aun juriu implica iran roces de rima. In raportal acetui studi, dentutea flcdnul menbru a fost ascunsd Padologul a dseuttprocesle de luarea decir pe subsgrupur de exempl in acest jr er 7 fee, 2 egy x talo-american, tae un safer de canion. Procesal decicional a fost prevent detalit, de exemplu cercettorl 2 refer la procescle de deiie ale celor 2 negri, ale areca sia, Clnd a fost fare despre caracte tical public acstor real, % rihalogl «raspan enumeration na fost pubicate, mai malt, opine ‘cestora sunt lara public nu pve. Ce pirere ave? 4 Copit Investignorl are responsbilitatea special de piv eu mare git oree subiize ipotzeloe > experimentaen > analiza su inerpetaen clr. ‘Observajia nsojeste derularea expevimentlor este reaizt iin fzapreliminar experimenter 3.1. Metoda observagiei Latncepua riche nese af observa, J. Pisget span ci "plet de 1a observayie yi descopert un fap interests urea #8 reproduc apo ssajia respective sd varece factor implica. Apoltacepe esperimentara.” (Observajia este una dint cle mai vec i cunosute metode de ceretare, CObservaia pune accent pe nelgereacomportamentulu un fn condi comune evi, ind metoda care permite rispunsur la nebareayce ae Tampa ic?” (silverman, 2001, apa, A Hata, 2812), Obsevaia poate uli ew wees ‘wigedomeni a ginelor sociale dru pou tliat det perry evauarea sine din prezentdeoarce aca me permite culegtea de informsi supra ‘uzelor gi consecinjlor unui fenomen. Observatia siniicd se realized, de biel, condi sit definite, fa-o maniert sistematca i obiectiv, cu © mare curt a oregistridaelor. Metodeleobservajionale fer fn func de pad de intervene @ observatorusi sin functe de fell in cae este Segara ‘omportamenta observa Observaia (ca meso) represntdurmarira intentonat si tregstrarea exact stematcd «diertlor manlfesir comportamentle al subletuul ea sia contertullstuonal al comportamentlu. Prin observaie se fepisueaz8 comporamentul efectiv al oamenlor $i rwulitudines de factori ce determint actuile 4 imterscunle lo. Scop observa ete acela de a inelege ce fac oameni in num situa na neapat dea cereta ce gindese eh despre cen coe otal —(aiudinea) obseratora ‘Anne Ancelin Schuteberger spunea c& “obsersatora! trebuie sa fe obictiv implica fir ae anja eft. Este vorba de precnta ain stale, de ein san situa. Este vorbade af implica fir se implica, dea avea 0 atiudine care const intr-un fel de inplicare courolas” (1972, p26) Roger Mucchill (1974, spud. M. Zs, 1994 spun e& exist tei puncte de reper ecae ef de observate: 1A stent I componente atin, a fv s8 le note 9 8 le dese aa cum se praia “s2. A sesan context stand al comporamentelorstnerte pene laden nelepe context susional, ag eum ext elit de sbect. 3. A dlspune de un fel de simp itlecwald pein interned crea ‘sumer capabi de elege trie altora fda ener tn mod ea 1 propea nowt afectivitate(empatia. Ceeettr car pled metoda observa nu cestioneas sublet asupa opinilr gatudinitr or, nu f scimuleazd to vedeea exterior anuitor comportamente, nu provoseh libra susp spesifice gi mu manipuleand parcpanii (Baban, 2002). Observaia presopune wrnfriea despair fevenimentelor dar a observa mi presupune o attuine pasvd ci a select, a lasifica, = anlza gis organiaa dae inceistae. Observaia areca cop final ‘njelegeea arbres de semnificai celor observate, Inara necesare: 1. Ceobservin? 2. Care sun formee observe? 3. Dece anume depin clan observa? 4. Care sunt conde wei bane observa? 5. Cum pe fi combate unle obstacle ce spar in cle observa? 6. Care sunt avant i liitle observa? “6 4.2, Conginutul observatiet _Simotomatil stabil ‘+ astute bio-consioyonae ale individual Caines, greuats, Iungimea grorimea membreler, circumfrnja ranant, trace, stkdominall). De ex. cipologia lui Keetchmer preinis tipurile Picnic, aston, etic si dsplastic iar Sheldon, ladnd th consderze 17 variable supuse observajiei (Ge ex. Taam, seu, devotes torcelui gi capull $2) gi iterpreste sub ‘unghi embolic idenifcat tei par morologice: endomort, rezomarf, ectomorf ce coteleaxi cu tpurle psbolopice ‘corespunztoae:visceroonsl, somatotonil $i eerebrotonl (N, ‘Marginean, 197, 1+ tstturle Fzionomice (aspectal copuli, fee, relaja dine ‘ier deta anatomic: fants, chi, bicbe), ‘Aceste dite tebuise interpreta co prudent, penny a mu doce la conclu pipe sau eons ‘Simptomacd abil mulitodinea comporamenteor gi conduitelor Nesibile, ‘mobile ale individu, de exemplu conduta verbal, motorie, mneict, Itligeng, ca gi varieutea expresilor afeevatiudinle (cum merge, votbet, ee) Observicn (1) conduitaexpresive *pantomima (aitunileeopporae, mers gi gestur, De exempla, getrle rapide dar imprecise dent hiperexiabiitate,gexunle prompts, sigur gi precise reflect stipinie de sine, calm, tneredere in forele propti esturileTeme, dar sigue gi precise - meticloritate, gif pent detail,sure lane vito 9 lipte de pect + ipa ke enament slab mobilizare energetics (Ani 2000). ‘+ mimica (paile mobile ale fee, chil, sprincenele, fumes, gua, ‘maulrele la cae se adaug element peop fionamiel:caoarea ohio, rl, fom lor, profil, propor ine paren superoars a ral ates infeioart) De ex. 1 pivrea gf mobilitata et ‘+ moditiarile vegetative: intensitwea, amploares, dumta rector cemofionale (2) condita verbal ‘+ aspect forma: inenstaes ues debit, intonai, promunia “+ mona, tpl de proaun, inflexiuile “+ sspectal seman: structra vocabulary, eantitatea de informay, nivelal de absurcetizae a termenlor, adeevarea lor la conintal comunicii, coerenj in judo rajonament, (©) conduita relesiva: reflect posi, attuinea subiectul fa de sisi experimental, uh de satcina dat fag de exprimentator (4 aspect globale: ilizaea obiectelo, timpul. aloes difeittor comporamente, locaizarea spaild ft de alte perscane, normele de grup, cord / deacon Simpromatch abla poate fi observal fn orice simp si context de visit experiment, conver tes), Se observe . ‘+ Alii preente Ia debut activi (epoipe,pasivit, coups, ‘entuiasm) + Atiudinea din vimpol stv aitudine generat gi specifica nite, spontaneitate, curiozitae, et) + Respectarea consemnelor ‘Actin 9 miei necontrlate (agit, tor, miget ale ochilor, go ‘minilor,picioaretr) + Vericea(pronun, amir cuvintlor sponte, comportament ver) + Metodespontane de er + Reacfc a incidentle materiale, a ego, dificult 3.3, Formele observatiei Exist mal mute ctr dol ear ecasific observa: ups orientares actual observational vem: ~ auto-observaia(srprindrea particulier propria compartment) Observajia se aplicad asupra cunoasertgindurlr, sentimenlor, spziloe props (wospetia) si cunoasterea de pe urna acivisior _ropi din sucess egeus din ince viei Uzarea juralelon & ‘gelor de montoriare sun modality de tregistrare a proprillor gina, ‘oft icomportamente. = observa propri-zsd (spre alte persoune). Aceasta nase reduce protic Ja simpla “ecu a faptului brut, ei se peclungeste fntran act d©lucas de incre a nfomi n namie concepe we aisipae nor ea cauae 1) Prezenga sau absena intent de a observa: ‘cazional Gotrplitcae, ns ine cont de egui).De exempla, profesor ‘incl, sopervizoal n organiza, aris, etc. Cercle a strat, {in profileefioemite de profesor, sribusle ar diferegiazA pe eevi sunt, legate de reuyta ola: inligent, memorie, seni, stil de Iver, ‘vocabulrl,Dincolo de aceseaspece, personaiate elevilor pene din coasisens,porteee incep st semene Ine el, trisha ind prea putin dierent = sistematia, care urleete nregistrarea obectivafapeor, face ape I ‘un poict care reduce clip stud, In observa sistema se ot ere situa specific, in sopal provoctel comporameniclor rms, Se foloseste eu precere In pshologiaorgaizaional (Se exemp, in Scop de seleyoin cent de evaluate). Obserajia, ca metodd de invesigatic, nu este reductiilt lx simpla Impreseasupe unui fpt sav a unl peroane. De exempl (Rada, p37), «tel ‘opin vrt de 6 ani, dare care unl era del, al dole ea normal iar ee de- trie supradotat ntelecus a fost prezenta in fa unui grup de evaluator (40 Ia ‘mumir). Diagnoseulasupea insigenfel a fost stablt prin examen pihologie biti Cei tei i a fost ima mai nt separa, api impreunt; poi su fost folografai $i in este dn vm, us i Ins fn faja evaluator, Sarina evaluator era de identi clo ei tips de copi,avind puncte de spin na nti ftografile, apo filma gn eee din em, prezena fic a clr ei cop. Aprecitile se baz pe examinarenfizionomic,aexpresiviii, a moduli de prezentae, adic aele sure pe car se bazeazA prima impresi, simpa intuite ‘lobaldasupra nei persone. Rezltatl ia cele tre variante a fost aproximaiv ‘cela roporta identifier exace a dovedit egal cu propo rule Py ing simpla clases aleaore a suber tn cele wel eategod. Rez ed ‘mpl impede nu contitueosltemaivl coneladent jn rapt eu hazard Observaiassematics se ealizea2 dup un plan igus, cada unui poieet de cercetare, investigate sau experiment. Se subordoneaz8 unorscopuri Prevse, se consemneazd In mod riguresdatele In ura unei planet, a unui ‘adevart“poicet de observaje” prin care suat anticipate condaitele, manifestiie vutein vedere Observaja sistematicd permite stdirea comportamentlul cae se produce spontan fa condi normale sau de laborstor. Cercetiorl inregisench ‘comportamentul manifest fd si infuenjeze. Faptle de conduit tnegistate ezvuie un sens, pour © semniiaie fa desprinde acest semantics, uneol comple, a manifstiiloe de conduit inseamna, de fap, cunoasere psibologil. ©) Prezena sau absent observatorul + directa (observatorl este prezent si subi sunt conte de prezena =) + indirect (obseratorl este plasat in spatleunor geamur cu vedere uni- acinar sau TV eu czaitfchis) + ex obvervatorl itt, ignarat(observatorl este cunosut foarte bine de ee) eu observetorulascuns (dupa draped, paravane) care oft posbiliates nei desiguiri naturale @ comportamentulicopilr, pesoanelor cu handicap intelectual sau condi de grup 4) Implicarea sau non-implcareaobservatorul pasiva (rs implicare dre),artcipatva observatoal devioe membra a grup) D. Me Burney (1983) (pws, Anil, 2000) semnalizesz une probleme. verizesh uspra modifier inerene a comportamentlui membrilor palu in prezengaobseratorui. Se sugerear4 un port ivets proportional {ne mriea gral mplitudinesefetlorprezengel observatoali fn cazul observa desfgurte pe parcursul unui experiment realiat in condi de lahorator, prezena experimenttorull este bligatoce (in ele ma rte situa) i consitie © varabillstrinh ce tebe controls Grint stitudine constant neurubinevoitore) Acelasi autor semnaeaz8 unele probleme etce tn sensu e8 observatora artcpant poste i cooott ca un atc a inimitate. Sunt opiit pro gi contra acest pet de vedere, cu oate cl impicareapsihoogilorcapatiipant duce Ja eucidarea unor probleme immperante. De ex. un cercedtor american a simulat 8 este homosexual perira a studia comportamentul acestora, edsigandcte therederea. Apoi a reust ste afl idenitatea i a aldturat nei echipe de asisten socal, implicdndu-se in lnvestigarea lr. Desi mu a dezvtuitidenttateasubicepior si concluale stad eraw tn favoare lor ‘erection a fost acuzat de acetia ea odjint date sub false pete expunind persoanele respective rsclui violrttintnita, ard a le cere ‘acordulexplc Caleta obserajet depinde de panicularitile psiice individuale ale cbservatruul(capaciatea sa de a concentra tenia, dea ssiza esenfalul, de raul sau de sugestbiiate, et), 2 pur de observer (dap A st = pu esr vegies, exacts); =p evalua ace preci esta, mere) Spl rei unizea informa savant suplimente), = ipa maginat spot (neha pele i deformeara realtate). Pesonaitateaobservatou,oanumittcuioztat epistemic fn rapor cu Acfunile lor din jar nose spit de obser, capitate, jock un rol important in evalusreaconditelor observe, De asemen, gral de snltudine Inge observator i observat (seul east, medu soil) inlunjeaz4 scuraejeu neva Coltatea observatorall epinde gi de anumiecaractersit ale percept: selective; eampal percept (observajina) frie social, Observaia este, sub aspect psiologie 0 aetvtte percep dearece pomegte de Ia perceperea unui eveniment une sia, fenomen sau conduit Pescepi implica un ira o selec a informatie dups variate enti atl inst tele observa vor i selecae interpret ineent ube. © atiudine mai pun int, Fcaizat creat riscul sprite unor Imerpree personae unoe inch ambigu. De exempl intram std asypra iit meodeiobservapiel tno simape standard, M. Reuchlin (1992) a solicit ca doi cercetort independen 8 observe comportamental verbal ‘motor al tor subeci care aveau de recolvat um test de inteligentd conerets (cuburite Kohs). Anterior, turo pretesare sa elaborat 0 lid a ‘comportamenelor posible verale si matrices po prea curs rezalrit testulu Lita cuprindea 24 de manifest ce trebuian 3 fle nota edt mel idl de ‘clire obserator. Compararea celor dows protocoale de obseraje a scos la 2Ivewld djereme semnificatve Dire cel doi bvervatr, Aufl, sin vate 24 de comportement, gave era semniicatvdiferite entra & wuul distr cercetdorh regia mod tematic reacite verbal. (© ta aincutate ine de capaclale noase limite de a recep § iterpreta informa care provin simaltan de la mai multe canal seazriale. La aceasta Se adauga duata observa. Aceste dificult otf pelnimpinate pin anenament sf tliarea uoormiloacetenicesupimentare (to, audio, video) provin din stlul cognitv-eczionl al observtruli Zate, 1994). In acl ‘bservaonal, cece se implica Ynknd coat de cunoginfle, prevents, teotile sale asupra oamenilor fi manifestisiloraestora, Pericoll eel mai mae i onsite feomenul incredert absolute, nscridce, tm propilcuncgig. Astfl,

2 ” 3’ o (Cae ee varias independent in cen expen Be sceasta.ovaribiltcanitativ su catia? Esto variabild manipula su este una de peices? CC valor ale variable independents sunt flosite fn acest stud? Care este variable dependent? Accata este una cantaiv sa calitsatva? 7. Validitatea cercetirii Obietive: |. Stjelegem nojunes de variail sri gid ce tebuie Fe contol; 2. St analiim dferiele tp de variable seine care pot aeea validate inert ‘experiments 3. Si cunoastem diferent dine valida intern validitatea extern (Cavinte chee: validtate interni, varabile exogene (striine), selecla, efectal storie, maturizarea,reresia statistic, validitatea extern, valiitateaecologich Experimental, ca metodd de ceretare, urmiese, tn primal rind bjinere/metinerea valli iene Veliduatea intern este sara in care pate fia cu precise eefectal obuerat al variable ladependente este caveat doar de condiile ‘raxamentu experimental ‘Atul cind realizim un experiment ne intereseaza efecl produs de ‘vaibila independents‘bac feet bvervt, anual rin vara deere, se doer dor ‘vara variable’ independent, nseamnd €W avem alist ier pe cre © uemarim. Difculates apare ina stabil cdefectl ete eww doar de vaibila independent, in condijile fn care vaabila dependents poate 6 inluenja de ite varibile (varabile exogene). Acese variable confamineadezulatele ‘experimentull;fenoment}contaminii apare atu ind experimen conine © ‘iit care varias sstematie cu vata independent EXEMPLU Dacd drim si mvestgam inflenya meditaiior (V1) asupra notelor(V.D,) la mivelal ello de leu, probabll vom conclusiona et orice inbundipire a ntelorelevilor meth raport cu oteleelvilor care na sunt media, se datoreaza medtallor nu aior variable. Dar dace met sunt mai iteligent decdt cei care mu sunt medta Inbunijirea notelor se poate datora ineligenel (in acest az variabils ‘exogon’) gi mu meiitri, de aceea accastd yarlabild exogend tebule ‘controltd. Dacd student care primesc medias cei care mu primese Iedlaiau acelayi nivel de intligent orice diferent tn peformant ‘ate datorata manipula Vl. Dac varabtasrdind(exogens nu varia sisomatic cn variable independentd aturel nu avem dea face cu enomenal contain. fn consecings, mu va treba control aceast ‘arabia pena a objine validate intern In conscis, doar vriabilleexogene care varn fn tod sstematic cu ‘vsiaile VI po invoduce confine In idemifcareaefectulu VI asupra VD, ducnd la fenomenalcontaminii, De aces, petra objine o cercetare cu validitte Items, nu wate variable exogene tebuie conrolte ci doar cele cae pot produce confer Pon etl eect acento vrabileexogene cel mal simplu wf 8 limindon aceste variable in experiment, atunch cd ete post. Sun isd suai near 0 serie de vari, cum arf inteigenfs sau experena, nu pot fh climinae, Atul end nu pute elimina influena acest veriabile din experiment, tebuie sf climinam orice diferent in inluena pe care 0 au aceste variable ‘exogene asupraniveelor de varie a VI. Alfel spus, sf meinem constant inuenyacestor variable asupa nvelelor de varapie 8 VI, Astl not, once diferentes Ia veal VD fe aii manip VE {In mod ideal, cercttorl ar webu 5 distibuie ifluenja Bete ip de aribila sting I 109 pardeipang decarve aceasta afi meta de a elimina infloena aeestoa. Aceas constant dead poate bjinut fa cazulunoe variable discrete cum af Sexul sau rata de prezentre a euvntlor ir ni ape ners, bilitsior de inde, oboseala, motive, sei sa alior variable in aceast categorie. fn can acestor factor care pot via oat ev manipulrea VE uebule meni conta influent lor asopra aro pariipanloe. CContoul sau menjineea constan a potntilelor variable exogene devine relaiv simplo de reaizat edad co acestevarsbile fort ientificae Difcuistea frcventt spare sn etapa de identifica a acetos. De acses este Important ca, fname de a stabil ce msuri de contol & vaiabilelor sine st folosin,s8 denim care sunt acestevaibile care tebe controle, 7.1. Factori care compromit validitatea internat Validitatea inter poate fi compromist de mai muli factor. Cook # Camby (197) au idenifcato sere de clase de variable care tebuie controle petra objine crete valid intent. a Hf ioril recuse apr dou in cial expevimentlor in care exist masa pe ‘est i posts ale variable dependent. Erect ire const rospeci, Je det varabila independent ce pa Inte pin gaia ‘mdsurt varsbilei dependene. Aceste eveninente jt intleas mihurrea ostiest, asl tnd eoncuteard fetal variable ieperente fn expicarea ‘chim fre misurs, De exemplu, fo expeimencle care. vizeuzt Schimbarileaitudinae ar loco evaluate initial, pene a detersna site speciice ale subiectio, Dupl aceasaparicipani ina in stain experimental, dupl car are loc © nowt evaluare Diferenfa dine score pre-test posttest sunt de obiel interpreta a efet al variablelorexperimentleasupra atin, Diflcutates tn dovedivea unor astfel de presupoatil cons in fapul ef timpul care tree ine exle dus evade afecteaz attudineasubicior,efete care se refiect In evaluarea postaest stiudinilor aceon, fecal de maturare fect de maturare se refer la schimbirile tn conde interme lt nivel individual care se pevee daorth weceritimpuli. Aceteschimbic implies eopotrivd procese biologie si psihlogice cum ar fi vista, tnvsjrea, boseala sau furia,neind legate de evenimente exere ci rezulind din ‘modifcrle a nivel indvival, rin extense, acest schimbisi afectesa8 ispasul individual a watamentul experimental, dun la nvalidare interns experiment Pe pucursul esfsurri unui experiment subi sunt implica! fn proceul prope lor evolu normale, naturale, Tn sceste condi, se poste nip ca Aiterenele dine doud misuri reper ale aceloragi subiects8 se datoeze marin ee @ avut loe pe pareurl expecimentuli, manip experimental, Un plan experimental care neglicard acts aspecte duce Ia renilae eronate, De ex testarea eficacitai uni metode de tmbundujire a lect penta ele de elasa aI a derulate pe 0 perioada de wn an. Se foe Imdsuritori ale performanfelor la Oncepuna si fara fica somes Inbundtpiveareultaelor se poste datora metodelproctce dar la fl de bine se pot datora maturizirit elevilor pe parcursul anului respect sau 18 aera litre meta yl mauve, atl iaterpretare recaltatlor ete pus sub sea rebel Probabiliatea april eletlo de mature a comportamenteloe subesioe este cu ait mai mae eu et eretre se nnd pe o dart mai mare de imp. ‘Seal temporal se poate refer la schimbiileciradiene. Se gi, de ex. ch exccuiasucalor eu coafaut miata suport 0 seidre @randamentlu fa corle de prinz (Colquhoun, 1971), 6 Selecia sbietitor role dteminate de sletie apa tunel end sunt fost procul ditete perry a alti grupurile de partcipani. De pili, nu se api de care Sth clea resi raporae la diertecaracterste ale subiecilr. De obice, Selocia sublectilor inclu cercetare este aletoare. Clad acest procedrd tu este respect i aledtuzea gropurilr este realiat prin procedur diet, ‘este posibilea alte jpteze conte 48 fie indus. De ex in vederea testi cacti wor terapi sugestive asupra -nevroe cariace™ se face select ublectlloe pe baat de volunara. Ei sunt randomizl!in grapet dere lrora Ii ae oped tebici suesive diferite. La posttest par dfreme semuifictive ie grapurile experinenae, pe de o pare, si grupul de conto ede alts parte. Se poate conchide 3 acute diferente re datoreass metodelor sugestive. Dar selecia pe baz de voluarat poate ft dterminantd pudnd- 38 presupune 3 rau precentatsubiecticonvinl de effector metodt Reaatatele pot deven valde prin realiarea unui plan factorial in care se Inoroduce i variabiagtneredere a metodele sugestive” (Radu 1993) 4. Fluctatie instrmentlor de masars De multe ori folosresinsrumentlor de misurt este dependent de strea erscane care le folsete Dart bose sa picts, observatorl uman Fs poate diminun capaciiple perceptive gi drept consecngdiferenele vrpile minore nu sont faepisiate, Pe de al pate, dupa o serie de 129obseevi ceretiont gi perfectonewa epi, rescind ste exacts observailoe (efectuarea mai multor mésurtor Evalue atrioare po influnf evalu eurene de aceea subieti devin mai recepivi la stasiaprezentd avid experienfeanteioare ale unoe situ scemanitoare,Diferejele de sori date mai multe misurtorisucesve se ot datora adminis acleagi probe, De ex labor un experiment penta 4 testa eficcitaten une probe formative pentru dezvolarea intligene. In acest sen, Innes dupl proba respectv,subicio i seadminisreazt un test de intligent. In general, vom observa o eretere a QI dela pre-test posttest Aces fapt se poate datora probe formative, dar se poate datore $1 readminiserittetlul. Duph eam se tie (Aras, 1974) const 0 crejtere a seoruiloe a teste de ntlgen tne dou mins suocesiv, Sn ps vie! ale interventi. L Regresia stoi Mult expeimentepsiologie implich masurtri ale vaiabilel dependent It rivel de pre si posttest sau ake forme echivalente pentru misuraea schimbiri Uneori, in acest studi se slecteard doar dout grup de tps cae au scons exreme, cum rf scoru hale gi slabe Ino seat de atin, Aceste scoru extreme pot influent condiile experimental gt realise poses, Vaibila care ifluenjeart score pre-test si posttest ‘se rgresia statist, adic sori extreme ae dsb une variable vor tinde se apropie de media respective dstribuiodatt cu repetarea mise ‘ible. Seoul idct al unl variable poate seSdea nu dato introducer ‘nui trtament experimental specific cl epetct misuriri, sav efgtlul represic stasce. La fel i seorunile setzute pot cree datorts regeset since pi na efetului experimental. fect represiet satiice exit leoarece ria gia mr a une variable au sunt perfect corel, aed 0 ouece exit un a realzeastnaren, vel de welacredere fn instrumental cv care se De asemenes, odalt cu ecerea prin mai multe sia: experimentle, subieci pot aveaperfomane apopate de performsna medica esntionul din care sey fae partes uneori de media performanfelor popula din care a fost extras egntont din care aces fae pate. Deplsares spre vali mei datoratt rmisurtorlr epeate se produce lato sublet, dir se conta tendigh al accntuat la subieci cu poi snteroae extome. Acest sini se explicl i Prin sceea i insrumentele de masurt dau stiri mai putin fdele fm azul ‘valorilor exteme, ase felt valle extreme sunt mult ma swscepibile fe De ex. sf presuponem et dorm sf evaluim efcacitatss unei metode psitoteripewice asupa anxiti. [a ucest sens, se epics un test de anxiette (STAI, de ex) fn uma cdrua sunt select ums subieci cy soma extem de ‘idiot. Se aplicaterapia respec dap cae subici sun retest. Cu sgaranh Se va comstata 0 seidee a nvelului ance, pe baza tendinit de regrsie ‘ois hia bsenaoricirel fice a trtamentu respect 4 Plenderea subiefilor Perdeensubiecior esto sus de eroar cares refer a mara ier de aricipanj eae rman la inal experimental tn grupele de compare, In ‘azul unor misuritor repeat care senting pe itrale msi de tp se poate ‘constaia diminuarea egatoaneloe datorué renunfrit sau indisponiilai subicilo, sau deca ceretoruli dea reduce examin De x. si presupunem cl dovim sf eretim efcaciatea unl metode de trate a alcooisului, Pe parcural tratsmentlui mulf subieci din ot experimental prisese atamentul, ta tinp ce grape de contol rimiae aproximatv acela. Comparurea rezlselor obinite Ia posttest de grupul 13xporimenal gi grupal de eoweul pou A netelevani in ews mii composite rupuli experimental Discus dervt nu doar in apa ese per pareipun el i dn fap ‘ pierdetea partcpanilor pot produce dierenje dine grup are nu pot suibuite tratamentulsi experimental De exemplu, ne popunem st testi efectl unui stun txtment asupra conformiii Stim ef cecedlleantroare as demonstrat fata efile suat mai conformistedect arbi, ate net vom cotrola acest fctor avnd propor ele debra femel in grup stuiae. fn momenta relia experimental constatm cl jumatate de femei din grup de contro ise, Is fl ca 4 jmatte diate baba din celle grup (grup experiment), Analiza statistics indich fptal e8 gropal experimental se ‘conformesc4 femnifcativ mai mult deci calilat grap. Putem abu variable Independent ses efet? O ate de inferen est rei deoarece tn concordan ou cercethrile anteioae polem considera cd alettuiea gropurilr a influent reautatleobinte. fice combine Ta cada cerceksilor fects ennfatesnteroe pot apirea combina, efectele factor de nn-validiate supmpuninds-s, Combine istrict cu selectia subiecir, dine selec gi mature sau dine selec itestare pot genera spunsur diferite ale griparilor experimentle. Un anumit evesimest poate genera un eect mii mare ft-unanumit grup experimental dct fn cla, au un instrament de mésurh poate fi ma sensbi la performanja unui grup ec in cazulprformanfelo eeu, 1m 7.2, Asteptarile participaniilor gi ale cercetatorului (rice experinemt impish o intesciune ine experimenter tcipani ta cerctare. In aces svat, dou rluri pot identifi: ce de texperimentator gi cet de parcipunt la ercetare. Fiecare rol te annie cerije ‘comportamentle gi fecare dine ee care josch ele out roar ig formuleazt snunite expect fat de els, Teortc, aceasta fscamndc& participa vor cults instru i vor ezlva sarcina ct mai bine pos In else, ceass susie dealt me existe pentru ch parisipami ou sunt respondent pasv Ia insrcfia experimental ia manipulre sale. Asteptilesubiectulul Persoancle implicate in ceretsi experimentale formulearh anamite nel fn raport cu deruare evenimentelor in cad cercetéor. De exemp, sublocpii pot adopta comportmente pe care ei le considers deiabile (Goritlateptate de psiolog) ceea ce poate afecta valdittea studuil. Acest comportaeat nu mai este natural. Tn sclal timp, subecal doves creze © Imagine de sine salsficstoae in urma partici la ceretare, Patiipani propria percept despre exprimeat ceea ce fi determing sh elspundt la sarina cxperimentald ase Inet 58 se poljoneze into Tuning favorabill, acest fenomen find denumit avlo-prezentare pozitivd (Christensen, 1981). "Exprimentatorl tebuie sian considera inva percepilo parieipanfilor supra experimentli. Cercetitorl trebuie st se asgure 8 pasueazh constante erepfilesubicilor pe fot parcursul experiment Clad este imposibil de ‘menfaut acess consan,cercetiral se pate atta ca a nvellsubiecilorsh spark o conzie dart iterectiuni ine motiveleauto-prezenilpotive g condiileexpeieatle.Acesteinteratun aude obiei dou forme: intraciu Inmertraament si interacané intracratament.Interactiunle inter-tratament pur cindpercepfile participate in rapor cu dfesele sacini experimental le sugereazs si se preznte taro lumi favorbils, Condijile exprimentale afecteaza prcepiapartcipanlr cu pvr a sarina experimental, asl inet 13po uptiea diferenle semniiative 1a peformanya ort reuizaren suc experimenale. Inferatiunlleinra-tratument upar etal pricier Ia scelesi condi expeimentale percep difetite moun dew se prezents nto Tumi ft mat fevorabilt. Astfel de itersciuni pot afecta vldittes inert a greet deoareee ‘eaulsele obinute se pot datra combinail dine perepfilepaticipanior si onde experimental nu manipli variable! independent In plus fat de aceste aspect cercettoal uebuie s fie tnt I efetle de factorial, Cel mai simp design factorial (design complex ese ce bi = fetral (22) care const din manipuarea a dous variable dependent cae fica it out valor au au dout av). Schema generals acest tip de design ete wrmtonres: ¥ vj x a [ay | 92 = [my | ey Figur 1.1. Design facrial nde: 1X, ¥ factor de varie 1.3 - modaltle factosilorX, espsctv ‘Rezultatele objinute pe baza unor designs ftriale a0 ma mare validate colic, stick reflect mai exact reaitates social tn ire tise subi investiga aExempla (1) Un experiment de acest fla fost reaicat de Hyde & Jenkin (1973) entre iustra reajia dine adancimea procestrit gi inentonalitatea Sri sou memori S.au ofertsubicetlor 24 de cuvinte cu 0 rat de precentare de 3 se. / uvdnt, Prina variabild manipwaid a fost gradul de adincime of procestri care are dows nivle.Arfel wx grap de subeci est soca x3 anue doc cual Int congine thera" sau “Al dolea arp Irebuia sd evalueze pe 0 scald fiecare exvint ix funcie de dspociia lacus pe care 0 provoaca. Cercetort aw presupus ed evaluarea ‘caracteru plcut / npc al nl cuvdnt neces un nivel mai ade te procesare decd sarcina de idenifcae a prezene nei anunite ler. ‘A doua varabilé manipulard experimental a fost caractra init Inenvonat sf nelueniont (accidental). Fiecare din cele dow’ grapuri Iniiale a fos dvizat n dowd subgrupe: uti subgrup i 5-2 comunieat scopul real al experimen, acela de a mésura performanjele metic, Jar cella subgrap i lat impresia 8 sarcina lor este doar dea lua deca escale sau evalua ale dspocfielafecive pe care o asoits eu us runt cw, Asfel, aver operionalzate cele dou nivele a cele lve dowa variable manipulate Snare intnjiona gi nelnenionid. Prin combinarea celor doud nivel ale flecdrei variable independente ‘manipulate de experimenatr rel wn plan factorial 22, dec ew patra condi (vethtabelul 1) In fn, Usa cerat taro subiecilor 5 reproduc ct mai multe dtr cuvinteleprecentt. Tabet Uf, Proce de cle rennin eserimental I Ue Sekine 973) SARCINA INVATAREA Procere de aincime | Procesare e supa Intent e 38 Neintnfonast o 8 CConclacia principal a experimental ete cd addncimea proce este ‘mal importants decttienjonalitaea instar. wort au conchis eB 0 motivate mei rica sau 0 insfare intentional, mu Ombundaet, prin ‘a nal. performanele de reproducere ci doar tx maura tn care ea este ‘ocitd eu 0 prelacrare mal laborioasd a material de inva (M. Mica, 1994 11.2, Analiza primari a efectelor variabiletor independente ‘Sb tuim fn considerare design! compler tn care sunt impicte doud ‘avail independents (VII fetta sarin (VI2) elemendele care dsrag tenga (ctr pesto). St presupuner ci pimal factor, dfculaea saci ate dou nivle:sedeut gt rida. SA presopunem cB al deilea factor, element Perurtor, are de ssemanea dout nvele: mle gi mare. Un design factorial at ecesiad patra condi ifr, fecarerepezenind o combinatic de nivle ale celor dot variable independeme: 0 sarcind de dicate setut, tn care clement peurbator este mic, o sain de dictate setzts, th ear elementul perturbator este majo, o saci de mar difcltae, tn care elemental pertrbator 20Tate scvat gro mind Gea eewentl peste major. AML, ‘ace dosign ent un design factorial de tip 282 Analizadesign-uilor complexe ca doua vrai independent impli ne Penile suse de varie sistematick, Fiecare varsbill independents poate provtce un prinspal fet important ide aserneaca, pote exists intraciune ine cle dout varias, Rezlstele unui design comples, care imple cel putin an nivel de misued intermedia, ptf desis eficient prin raporareaperformantclar ‘mei din cadrl fecirei condi definite de combina ale niveleloevaribilelor independente (aumiteesulle proeculidesgn. SéIu8m in consideare media ipottics din exempt experimentlui 2 X 2 cae uptinde dificult srcins facto perturator. 88 presupaners eeu et puncajleste mi mare Is varibil

S-ar putea să vă placă și

• ICD-10-CM Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni Probleme psihologice si comportamentale

  

  De la Everand

  ICD-10-CM Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni Probleme psihologice si comportamentale

  Emil Rodolfa

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (3)
• ANITEI, M Fundamentele Psihologiei

  

  Document12 pagini

  ANITEI, M Fundamentele Psihologiei

  Prodan Dumitru Daniel

  50% (6)
• Curs de Introduce Re in Psihologia Experimental

  

  Document82 pagini

  Curs de Introduce Re in Psihologia Experimental

  Anna Lilyan

  100% (9)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Genetica Comportamentului Uman, Ioan Dabala

  

  Document115 pagini

  Genetica Comportamentului Uman, Ioan Dabala

  sorelino

  100% (9)
• CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ. Curs. A.CIOBANU

  

  Document67 pagini

  CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ. Curs. A.CIOBANU

  TatianaBaba

  100% (3)
• Teste Grilă DINAMICA Completat

  

  Document16 pagini

  Teste Grilă DINAMICA Completat

  Ioana Dragne

  100% (1)
• Sinteza Curs Metodologia Cercetarii Psihologice I

  

  Document43 pagini

  Sinteza Curs Metodologia Cercetarii Psihologice I

  Nicoleta Vasiliu

  100% (1)
• Modificari Cognitiv-Comportamentale - M. MICLEA

  

  Document97 pagini

  Modificari Cognitiv-Comportamentale - M. MICLEA

  Bogdan Gherman

  100% (4)
• Portofoliu PAI

  

  Document43 pagini

  Portofoliu PAI

  Draghici Gabriela

  100% (1)
• F A Sava Analiza Datelor in Cercetarea Psihologica PDF

  

  Document156 pagini

  F A Sava Analiza Datelor in Cercetarea Psihologica PDF

  Claudia Coja

  100% (1)
• Lumea interpersonala a copilului O perspectiva bazata pe psihanaliza si psihologia dezvoltarii

  

  De la Everand

  Lumea interpersonala a copilului O perspectiva bazata pe psihanaliza si psihologia dezvoltarii

  Daniel N. Stern

  Încă nu există evaluări
• Psihologie Experimentala - Grile

  

  Document61 pagini

  Psihologie Experimentala - Grile

  Iuli Maca

  100% (3)
• Psihologie Experimentala Si Analiza Datelor, Radu Ioan

  

  Document99 pagini

  Psihologie Experimentala Si Analiza Datelor, Radu Ioan

  FreeMindReaders

  100% (4)
• Cutia lui Skinner

  

  De la Everand

  Cutia lui Skinner

  Lauren Slater

  Încă nu există evaluări
• Psihodiagnostic Organizational

  

  Document14 pagini

  Psihodiagnostic Organizational

  Lilia Botnaru

  100% (1)
• Filosofia inconstientului

  

  De la Everand

  Filosofia inconstientului

  Vasile Dem. Zamfirescu

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Psihicul politic

  

  De la Everand

  Psihicul politic

  Andrew Samuels

  Încă nu există evaluări
• Psihologie

  

  De la Everand

  Psihologie

  Gillian Butler

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Prof. Univ. Dr. Dumitru Gheorghiu - Introducere in Filosofia Mintii

  

  Document136 pagini

  Prof. Univ. Dr. Dumitru Gheorghiu - Introducere in Filosofia Mintii

  crysstynnutza

  100% (3)
• Teorii Ale Invatarii Si Implicatiilor Educationale. Ramona Palos (W. Perry - Modelul Dezvoltării Intelectuale Și Etice)

  

  Document120 pagini

  Teorii Ale Invatarii Si Implicatiilor Educationale. Ramona Palos (W. Perry - Modelul Dezvoltării Intelectuale Și Etice)

  Iulia Minda

  100% (1)
• Introducere in Psihologie

  

  Document98 pagini

  Introducere in Psihologie

  catalinapoiana

  100% (3)
• Fundamentele Psihologiei Ii

  

  Document124 pagini

  Fundamentele Psihologiei Ii

  rosucristiionut

  75% (4)
• Introducere în psihologia emoțiilor: De la Darwin la neuroștiințe, ce sunt și cum funcționează emoțiile

  

  De la Everand

  Introducere în psihologia emoțiilor: De la Darwin la neuroștiințe, ce sunt și cum funcționează emoțiile

  Stefano Calicchio

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8)
• Metode Si Tehnici de Cercetare in Psihologie

  

  Document119 pagini

  Metode Si Tehnici de Cercetare in Psihologie

  BogdanFirescu

  100% (2)
• An IV Cercetarea in Psihodrama 2017

  

  Document29 pagini

  An IV Cercetarea in Psihodrama 2017

  Geanina Pruteanu

  Încă nu există evaluări
• Ce Este Cercetarea?

  

  Document17 pagini

  Ce Este Cercetarea?

  Nicoleta

  Încă nu există evaluări
• PSICOLOGIA ȘI DISTURBAREA COPIILOR LA VÂRSTĂ EVOLUTIVĂ: ce sunt și cum funcționează

  

  De la Everand

  PSICOLOGIA ȘI DISTURBAREA COPIILOR LA VÂRSTĂ EVOLUTIVĂ: ce sunt și cum funcționează

  Stefano Calicchio

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Psihoterapia psihodinamica Practica bazata pe dovezi empirice

  

  De la Everand

  Psihoterapia psihodinamica Practica bazata pe dovezi empirice

  Horst Kachele

  Evaluare: 1 din 5 stele

  1/5 (1)
• Metodologia Cercetarii Psihologice Si Pedagogice

  

  Document35 pagini

  Metodologia Cercetarii Psihologice Si Pedagogice

  korodirazvan

  100% (1)
• Psihologie Experimentala

  

  Document105 pagini

  Psihologie Experimentala

  joaky17

  Încă nu există evaluări
• Girlshare - Ro Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice-Grila Ex.

  

  Document16 pagini

  Girlshare - Ro Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice-Grila Ex.

  Razvan Stefan

  Încă nu există evaluări
• Psihologie Experimentala

  

  Document81 pagini

  Psihologie Experimentala

  stropinpic

  Încă nu există evaluări
• Introduce Re in Psihologie C Havarneanu

  

  Document233 pagini

  Introduce Re in Psihologie C Havarneanu

  amalicious

  83% (6)
• Psihologie Experimentala N Lungu

  

  Document16 pagini

  Psihologie Experimentala N Lungu

  Elena Madalina Constantin

  Încă nu există evaluări
• Istoria psihologiei științifice: De la nașterea psihologiei până la neuropsihologie și cele mai actuale domenii de aplicare

  

  De la Everand

  Istoria psihologiei științifice: De la nașterea psihologiei până la neuropsihologie și cele mai actuale domenii de aplicare

  Stefano Calicchio

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Alfred Adler și psihologia individuală în noul mileniu: Strategii, principii și modele operaționale care stau la baza gândirii fondatorului psihologiei individuale

  

  De la Everand

  Alfred Adler și psihologia individuală în noul mileniu: Strategii, principii și modele operaționale care stau la baza gândirii fondatorului psihologiei individuale

  Stefano Calicchio

  Încă nu există evaluări
• Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper

  

  De la Everand

  Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper

  Nicolae Sfetcu

  Încă nu există evaluări
• Psihologia - Cei mai importanți teoreticieni

  

  De la Everand

  Psihologia - Cei mai importanți teoreticieni

  Andrea Bonior

  Încă nu există evaluări
• Despre psihanaliza. Ultima scriere a lui Freud

  

  De la Everand

  Despre psihanaliza. Ultima scriere a lui Freud

  Sigmund Freud

  Încă nu există evaluări
• Psihopatologia autoritatii

  

  De la Everand

  Psihopatologia autoritatii

  Ariane Bilheran

  Încă nu există evaluări
• Curs P Experimental A An II Sem I

  

  Document89 pagini

  Curs P Experimental A An II Sem I

  gabriela

  100% (1)
• Metodologie Ss

  

  Document27 pagini

  Metodologie Ss

  Alina

  Încă nu există evaluări
• Psihologie Experimentala An 2 PSih

  

  Document112 pagini

  Psihologie Experimentala An 2 PSih

  Ehh EnNa

  100% (1)
• Modul 1

  

  Document1.397 pagini

  Modul 1

  Stefanescu Bristena

  Încă nu există evaluări
• Metodologia Cercetării Sociologice

  

  Document17 pagini

  Metodologia Cercetării Sociologice

  Marina Zagoreţ

  Încă nu există evaluări
• 1.metode de Cercetare P.I

  

  Document17 pagini

  1.metode de Cercetare P.I

  Maria Lavinia Iordache

  Încă nu există evaluări
• Psihologia

  

  Document4 pagini

  Psihologia

  Gurduz Lilia

  100% (1)
• Metodologia Cercetării În Ştiinţele Sociale

  

  Document10 pagini

  Metodologia Cercetării În Ştiinţele Sociale

  GiuliaRusu

  Încă nu există evaluări
• Psihodiagnoza I

  

  Document71 pagini

  Psihodiagnoza I

  Robert Petrache

  Încă nu există evaluări
• Metodologie Partea 2

  

  Document72 pagini

  Metodologie Partea 2

  smarandacirlan

  Încă nu există evaluări
• ID1. Suport de Curs ID - MCS - Unitatea 4

  

  Document18 pagini

  ID1. Suport de Curs ID - MCS - Unitatea 4

  Ramona Maties

  Încă nu există evaluări
• Sălceanu Claudia - Introducere in Psihologia Experimentala

  

  Document87 pagini

  Sălceanu Claudia - Introducere in Psihologia Experimentala

  Estera Neagu

  Încă nu există evaluări
• Metode Moderne Vs Metode Traditionale de Predare

  

  Document15 pagini

  Metode Moderne Vs Metode Traditionale de Predare

  Ana-Maria

  100% (2)
• Psihodiagnoza I

  

  Document71 pagini

  Psihodiagnoza I

  roxana

  100% (3)
• Tema 3. Aspecte Etice În Activitatea Psihodiagnosticianului

  

  Document4 pagini

  Tema 3. Aspecte Etice În Activitatea Psihodiagnosticianului

  Korina K

  Încă nu există evaluări
• Cercetarea Clinică

  

  Document37 pagini

  Cercetarea Clinică

  naghiveronika

  Încă nu există evaluări
• Tehnici de Ancheta Sociala

  

  Document9 pagini

  Tehnici de Ancheta Sociala

  Dennis Pășu

  Încă nu există evaluări
• Metode Si Tehnici de Cunoaştere A Personalităţii

  

  Document19 pagini

  Metode Si Tehnici de Cunoaştere A Personalităţii

  Nicole Allen

  100% (1)
• Psihologie Experimentală

  

  Document44 pagini

  Psihologie Experimentală

  david mihit

  Încă nu există evaluări
• MCS Curs

  

  Document26 pagini

  MCS Curs

  Ana Cristea

  Încă nu există evaluări