Extragerea gazelor de sist prin metoda Fracturarii Hidraulice

(scurt referat de informare asupra riscurilor implicate in aceasta metoda)

Dupa cum probabil unii dintre noi cunoastem deja, aceasta este o metoda neconventionala de extragere a unui zacamant de asemenea neconventional (sisturile bituminoase sedimentare pe baza de argila) de hidrocarburi gazoase si lichide; metoda care a fost inventata si patentata de catre corporatiile petroliere americane (USA) (precum hevron) in goana lor disperata de a stoarce si ultima farama de energie din pantecele !amantului in scopul express de a obtine profituri financiare pe termen scurt si mediu ( "#$" ani)% &n mod evident, boala canceroasa a avaritiei financiare le#a creat acestor companii o stare de miopie in asa fel incat au scapat, fortat, printre degete% 'iscurile (ajore care le implica aceasta metoda de extragere a gazelor de sist, in ciuda protestelor a numeroase )*+#uri si a legislatiei autoritatilor de mediu% Aceste riscuri, enumerate pe scurt, sunt dupa cum urmeaza, Risc de explozie si deflagratie de#a lungul si de#a latul pamantului in zona de extragere (mii de km patrati - judete intregi); cu efecte neasteptate si deosebit de grave; Risc tectonic-geologic de inmultire si amplificare a unor cutremure deja existente; precum si favorizarea crearii unor noi fronturi de falie, care pot inmagazina, la randul lor, energie tectonica si sa genereze cutremure locale de magnitudine medie (pana la 6 grade pe scara 'ichter), chiar daca zona respectiva nu a cunoscut cutremure pana atunci !!! Risc deosebit de grav de poluare a apelor curgatoare, panzelor freatice atat de suprafata cat si de adancime cu "-. de produse chimice si perochimice sintetice, folosite masiv in fluidul de fracturare% Acest risc este o certitudine si este inevitabil! ractic nu mai este risc, este ceva inevitabil, apa din zona respectiva devenind total nepotabila, inflamabila si chiar exploziva !!! Acest gen de poluare este practic ireversibil pe dura/a a sute si poate chiar mii de ani 000 Risc biologic major si, in acelasi timp, un atentat cu premeditare asupra vietii insasi! Si acest risc este o certitudine de asemenea, deoarece deriva direct din riscul de poluare a apelor *aturii% Acest risc afecteaza orice entitate vie (planta, copac, animal, vietuitoare, taratoare sau nu) deoarece apa poluata ajunge la toata lumea, prin capilaritate in toata masa solului, pe orice teren agricol, in fantana oricarui om , in zona de exploatare (.11111 2a 3 .111 4m5 in zona 6arladului si 571111 2a 3 5711 4m5 in perimetrul Dobrogei)% S#a studiat faptul c8 9n zonele 9n care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contamin8rii cu substan:e chimice toxice, cancerigene, num"rul de boli este in cre#tere $n mod dramatic% neuropatie periferic", leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, caderea acuta a $

parului la animale, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele! &ortalitatea este $n cre#tere! '(() Riscul nuclear! ;a extractia gazelor de sist prin <racturare 2idraulica se folosesc substante chimice radioactive (numite trasoare), care au rolul de a marca pe unde a ajuns lichidul de fracturare; in scopul determinarii zonelor exploatate in marea masa a ;itosferei% !e langa aceste substante, la nivelul zacamintelor de bitumuri argiloase (care contin aceste gaze de sist), se gasesc, in mod natural, alte concentratii de minerale radioactive, care, se recomanda a nu fi deranjate si sa stea acolo, la ele acasa% *e+ ,ork -imes a raportat emisii de radia.ii $n apele reziduale rezultate $n urma frac.ion"rii hidraulice deversate $n r/urile din ensilvania, $ntocmind #i o hart" cu aceste contamin"ri! =n procesul de monitorizare >i m8surare a fracturilor se folose>te nisip radioactiv care con:ine izotopi radioactivi gamma% !ersoanele expuse la nivele mari de radioactivitate pot avea simptome ale sindromului de radia:ie acut8, inclusiv oboseala, leucemie, febr8, diaree, st8ri de vom8, s?ngerarea nasului, ame:eli, dezorientare, presiune sc8zut8 a s?ngelui, etc% onform publica:iei, exist8 studii nepublicate care demonstreaz8 c8 radia:ia nu poate fi sc8zut8 suficient prin diluarea 9n r?uri% Riscul poluarii aerului cu cantitati semnificative de 0enzen si -oluen # substante cancerigene; usor de inspirat si adulmecat de vreme ce sunt in aer% !e cat sunt de parfumate, pe atat sunt de canceroase% Aceste substante sunt emanate prin cosurile statiei de forare% Riscuri specifice zonelor 0arladului si 1obrogei unde sunt vizate aceste extractii! Acestea sunt% Activarea faliei geologice majore 2idraru - 3nagov 3habla ; ericolul 4entralei 4ernavoda '5okusima 6); rericolul &arii *egre 'posibilitatea detonarii hidrogenului sulfurat din &area *eagra ce poate echivala cu -unguska 6); 7fectul 81opului de pluta8 al odisulul 1obrogei! !entru a ne putea convinge ca acest foileton de !ericole si 'iscuri *9 este extras dintr#o suma fictiva de filme S< vazute de mine sau de altii la varsta de $@ ani, va trebui sa formam un fir fenomenologic rational si cognitiv atat asupra mecanologiei acestei metode de Axtragere <ractala a gazelor de sist cat si fenomenologiei producerii fiecaruri 'isc in parte% Acest lucru il voi face, in special, pentru cazul particular 6arlad#Dobrogea% 1aca la 0arlad situatia este grava, in 1obrogea se pare ca filmele 35 au subestimat gravitatea situatiei! Metoda Fracturarii Hidraulice Asadar, metoda frac:ionarii hidraulice const8 9n propagarea fracturilor 9ntr#un strat de roc8 determinat8 de prezen:a unui fluid presurizat% <racturile hidraulice se formeaz8 natural, ca 9n cazul filoanelor, >i este una din modalit8:ile prin care gazele sau petrolul din rocile#surs8 poate migra c8tre rocile#rezervor% Acest procedeu este folosit pentru a elibera petrolul, gazele naturale (inclusiv gazul de >ist, gazul ermetic >i metanul de c8rbune), sau alte substan:e care urmeaz8 a fi extrase, folosind o tehnic8 denumit8 frac:ionarea hidraulic8 indus8% Acest tip de frac:ionare creaz8 fracturi dintr#un pu: de extrac:ie s8pat 9n forma:iuni de roci#rezervor% Se poate face o distinc:ie 9ntre fracturarea hidraulic8 9n volum mic folosit8 pentru a stimula rezervoarele de mare permeabilitate, care pot consuma de obicei 7.%111 # B11%111 l de fluid per pu:, >i fracturarea hidraulic8 de volum mare, folosit8 pentru pu:urile de gaz ermetic >i gaz de >ist% Deci fracturarea hidraulic8 de volum mare este cea care se foloseste la extragerea gazelor de sist, si consuma intre : si 6; milioane litri de lichid de fracturare per put fracturat! <ichidul de fracturare este o solutie chimica apoasa formata din, =>? A A ; :,>? *isip ; @!>? un amestec special din >=6 de substante chimice si petrochimice de sinteza, care este adus cu ajutorul cisternelor la locul de forare, pe care il vom numi in continuare 85ormula 3ecreta8% &n 5

functie de gradul de refacere al zacamantului, un put de forare poate fi fracturat de pana la (; ori, conform documentarului +asland%ro (@), de fiecare data fiind necesara aceeasi cantitatea de apa !!! Asa cum se poate observa si in figura de mai jos (C), toata povestea unui put de forare incepe cu etapa de sapare a DtuneluluiD% Acest put poate ajunge pana la maxim "#. Em adancime si alti atatia Em pe orizontala de#a lungul rocilor de sisturi bituminoase% Se pare ca in 6arlad zacamantul s#ar afla pe la B111m adancime si respectiv 5"11m in Dobrogea% Saparea dureaza B#. saptamani; iar durata de viata a unui put e de circa " ani; dupa care e epuizat% 4u ajutorul unei arme de perforare, se introduc mici bombe care fractureaza roca de sist! 5racturarea se realizeaza pe sectoare 'asa zisele roci-rezervoare)! entru a proteja apa dulce, conducta principala are A seturi de tevi concentrice betonate intre ele pentru a nu permite lichidului de fracturare sa polueze panzele freatice accidental 'sincer, e oarecum inutil, dupa cum se poate observa clar in figurile de mai sus)! -eava e protejata de ciment pana aproape de planul orizontal! 1ispozitivul de forare este retras complet! &ncepe etapa de <racturare 2idraulica prin introducerea unui lichid la presiuni de peste $111 bari, aprox $1"14gfFcm5 (datele din poza sunt eronate, $111 bari in loc de $11 bari, si $1"1 4gfFcm5 in loc de $1"1 4gfFm5)% <luidul de fracturare sparge realmente rocile fosile si elibereaza gazul% 1e aici incepe durerea de inima!

Rolul apei este atat de lichid de antrenare cat si de solvent% @

 Rolul nisipului este de a mentine fisurile create deschise, pentru a emulsiona gazul eliberat% Rolul 85ormulei 3ecrete8 a celor "-. de substante chimice, reprezentand 1%"G din masa lichidului de fracturare, este acela de a cataliza, emulsiona si reactiona cu partile hidrocarbonate din zacamant pentru a optimiza extragerea de gaz de sist si pentru a optimiza buna functionare a instalatiei de extractie% 7 la fel de secreta ca si formula 84oca 4ola8; si din aceasta cauza, din pacate, nu s-a putut desfasura nici o analiza completa oficiala de B& A4- A39 RA &71B9<9B B*4C*D9RA-CR, care sa fie prezentata publicului larg, asupra acestui <B4EB1 17 5RA4-9RAR7 !!! entru a fi obiectivi, trebuie sa precizam ca ceea ce este tinut secret aici reprezinta identificarea fiecarui compus chimic din cele >=6 'denumirile lor stiintifice si formulele chimice) precum si ponderea lui 'procentuala, normala, molara) etc! in compozitia globala a 8formulei secrete8! !artea nasoala este aceea ca, exact acest lichid de fracturare este Dmarul discordieiD in toate riscurile de poluare si explozive% (ai trebuie sa precizam coeficientul de recirculare a lichidului de fracturare, care este, o data de 1%5- alta data de 1%B-, dupa cum este prezentat in acest linE HHH%Ioutube%comFHatchJv3&doK"nE-f'@ (") % Altfel spus .$G sau chiar 7$G din lichidul de fracturare ramane in masa ;itosferei infiltrata printre crapaturile zacamantului de sist bituminos% and domnul !atruta a citit din document, a zis, D oeficientul de recirculare interna este de 1%5-D; adica 5-G% Deci varianta cu 7$G lichid de fracturare ramas in (asa ;itosferei este varianta valabila %%% *AS); 000 Alte surse afirma ca numai .1G sau "1G din lichidul de fracturare ramane in zacamant; probabil din incercarea disperata, fara de suces, de a ascunde intreaga gravitate a situatiei reale% 3curta analiza a fenomenologiei producerii fiecaruri risc in parte !ana aici toate bune si frumoase, deoarece lumea crede ca apa asta ramasa in zacamant, ca si lichid de fracturare, ramane ca apa de zacamant care nu se infiltreaza in sol si nu se imprastie in timp mediu ("#$1 ani) in toata masa pamantului si, chipurile, nu rabufneste prin sol la suprafata; exact ca la exploatarile clasice ale pungilor de petrol conventionale% (are eroare se face aici, s#o credeti p#asta cand o zbura mistretul, deoarece, spre deosebire apa din pungile de petrol conventionale, lichidul de fracturare are urmatoarele %%% 1iferente% ;ichidul de fracturare ramas in marea masa a zacamanturilor de sist este aproape incalculabil mai agresiv chimic, coroziv, distructiv, otravitor,exploziv, radioactiv si permisiv decat apele petroliere folosite pentru dezlocuirea titeiului in cadrul extractiei clasice, asa cum vom explica in continuare% Aceast lichid de fracturare e saturat pana in gat cu gazele naturale emulsionate din zacamant; si, pe langa asta, este tinut sub $111 bari presiune raportat la nivelul solului% Altfel spus, pe cale de consecinta logica, cei F(? din masa totala a lichidului de fracturare sunt in stare, de-a lungul anilor de zile, sa se infiltreze succesiv, cucerind fiecare strat de sol in parte, toti cei A km de <itosfera pana la suprafata, sub imboldul permanent a unei diferente de presiune delta de sute de bari !!! robabil acesta este motivul pentru care toata manevra asta este tinuta la secret! Daca intradevar asa stau lucrurile, si relatarile de pe teren, prezentate in documentarele neconventionale de pe net, par sa confirme cu vehementa ca asa stau0; continuam rationamentul nostru logic, si trecem la estimarea riscurilor enumerate mai sus% Aste foarte probabil ca in fazele incipiente straturile superioare de roca sa tina lichidul de fracturare din situl geologic de zacamant acasa la el% -otusi nu cred sa existe roca sedimentara suficient de puternica care sa tina cale de >-(@ ani o apa care cauta in permanenta, cu sute de bari forta, sa gaseasca o crapatura ca sa iasa la lumina! !ardon gresesc, aceasta nu e apa, este o DSolutie de fracturareD mult mai activa pe plan chimic, mult mai coroziva, si cu tensiune "

superficiala semnificativ mai mica datorita proprietatilor de emulsie, in comparatie cu apa obisnuita naturala! Altfel spus pe unde apa s#ar inpiedica, aceasta solutie ar trece ca prin nimic; la urma urmei a fost proiectata sa treaca prin zacamintele bituminoase, greu perminsive, ca prin iaurt nuG ;ichidul de fractionare, cu toata harnicia lui, si cu tot continutul lui de gaze naturale in emulsie si cele "-. de substante chimice, parte din ele probabil filtrate de unele straturi de roca, ajunge inevitabil in straturile succesive de ape freatice de, adancime mare, adancime medie si de surafata% !artea mai nasoala e ca are acum in compozitie toate mizeriile si imputiciunile din zacamantul bituminos de asemenea% Asadar mizerabilul lichid de fracturare maroniu#pamantiu se infiltreaza in toate straturile subterane de apa carand dupa el, 8formula secreta8, gazele naturale emulsionate si dizolvate, alte mizerii potential radioactive si bituminoase preexistente in roca de extractie! u toata aceasta zestre bogata, lichidul de fracturare cucereste inevitabil toata masa ;itosferei de deasura sitului de exploatare% Acestea fiind spuse cred ca este deja evident Riscul inevitabil de poluare a tuturor apelor freatice din masa ;itosferei, cat si riscul de 7xplozie si 1eflagratie! a urmare logica, este de la sine inteles sa presupunem ca orice crapatura in sol, orice caverna sau pestera nedescoperita poate forma, de asemenea, in timp, amestecuri explozive intre gazele emanate din sol si aerul infilrat in caverne din atmosfera% 1e asemenea este de la sine inteles faptul ca nu mai sunteti in siguranta atunci cand faceti un picnic in padure, sau intr-o zona plina de atractii speologice, sau calcaroasa! Apa tuturor izvoarelor, fantanilor din zona de extractie devine nepotabila, potential inflamabila si exploziva! 8DistractiaD nu se termina aici% )data ce apa se infiltreaza in fantani, blide, jgeaburile animalelor, in seva copacilor, orice forma de viata o sa aibe de suferit% Solul devine, la randu#i, toxic% Se produce, pe cale de consecinta logica, desertificarea artificiala! )ups0 *u suntem siguri daca realizam cat de grav este, vorbim de C711 4m5 in perimetrele 6arlad si Dobrogea, in care avem toate aceste neajunsuri% Bn ce priveste Riscul 0iologic major, conform unei liste oferite de *eH LorE State (-), lista con:ine "C de substan:e, dintr#un total de 5.1 (probabil atatea au gasit ei din uimitoarea D<ormula SecretaD), care au propriet8:i problematice pentru sanatatea umana, si astfel avem, . fac parte din prima list8 publicat8 de omisia Auropean8 cu substan:e ce necesit8 aten:ie deosebit8 din cauza poten:ialelor efecte pe care le pot avea asupra omului >i asupra mediului (Acrilamida, 6enzen, 6enzen Atil, &sopropIlbenzene (cumene), naftalin8, tetrasodiu, Atilen) substanta (*aftalin8 bis ($#metiletil) este 9n prezent considerat8 ca fiind bioacumulativ8 si toxic8; $7 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice; BC sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru s8n8tatea urman8; C substan:e sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen >i amid8 acril, oxid de etilen8 >i diversi solven:i pe baza de petrol; . sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamin8 clorhidrat; 7 sunt clasificate ca mutagene ($6 (uta%), cum ar fi benzen >i oxid de etilen8; " sunt clasificate ca av?nd efecte asupra func:iei de reproducere; Aste foarte important sa intelegem ca acestea sunt numai cateva substante care au batut la ochi si carora li s#au facut analize neoficial in laboratoare diferite, cu probe aduse de oameni care au avut probleme cu apele freatice si de robinet% De restul nu stim absolut nimic, pana la "-. 000 a si mecanologie, aceste substante chimice deosebit de active si radicalii liberi ale acestora, vor fi transportate (transportati) prin intremediul apelor poluate la orice fiinta vie, vegetala sau animala, in toata masa ;itosferei; unde altereaza si strica mersul normal metabolic al entitatilor vii% 'eactiile chimice metabolice de ardere, enzimatice, hormonale, hepatice vor fi date, in mod evident, peste .

cap; crescand ingrijorator rata aparitiei tuturor bolilor specifice dereglarilor reactiilor biochimice, care nu sunt deloc putine si care, aproape fara exceptie, sunt boli grave, de multe ori ireversibile si mortale 0 Bn ce priveste Riscul nuclear-radioactiv, lichidul de fracturare vine cu trasori si cu eventuale substante radioactive preexistente la acea adancime; asa cum am specificat mai sus% )rice apa curgatoare, statatoare, marina care va prelua, prin circuitul apei in natura, panzele freatice poluate, va fi poluata la randul ei; atat cu aceste elemente potential radioactive cat si cu celelalte chimcale din Dformula secretaD% !rodusele chimice se conectez8 cu elementele radioactive (precum radiu#55. si uraniu) din sol >i apoi le aduc la suprafa:8 ($$)% Se pare ca aceste minereuri de sisturi au, intradevar, prostul obicei de a avea in compozitie elemente radioactive ce emit raze gamma% !roblema /ectonica, problema entralei ernavoda si problema (arii *egre, particularitati ale regiunilor 6arlad si Dobrogea% 1atorita particularitatilor celor doua zone, 0arlad si 1obrogea, abordam impreuna Riscul -ectonic cu Riscurile specifice acestor zone! <a nivel general, trebuie de la inceput mentionat ca 'omania este o tara relativ stabila din punct de vedere al activitatii tectonice in comparatie cu multe alte tari de pe glob; insa aceasta stare este, de fapt, una metastabila% Aceasta inseamna ca putem transforma o zona relativ inactiva dpdv% tectonic, intr#una activa tectonic, cu ajutorul unor energii minime necesare, de activare, a unor falii adormite; si acesta ar putea fii unu lucru foarte grav% &n primul rand fracturarea hidraulica produce microcutremure in momentul fracturarii, dar acestea nu ar fi asa grave% 4eea ce e grav insa este ca toata zona de extractie prin fracturare hidraulica este sensibilizata semnificativ la nivel seismic! Deoarece rocile de adancime nu mai sunt Ddintr#o bucataD amplitudinea oricarei unde seismice, care trece prin acea zona, este semnificativ crescuta, astfel incat un cutremur de . grade de exemplu se va simtii ca unul de .," grade sau mai rau% Aceasta susceptibilitate crescuta la cutremure este aproape ireversibila, roca reasezandu#se in sute sau mii de ani% !e langa acest lucru, aceste fracturi, aflate la circa B Em adancime, sunt capabile sa acumuleze energie tectonica, cu fiecare cutremur produs, si sa genereze, la randul lor, noi mini#cutremure de pana la "#. grade pe scara 'ichter% Asadar, zona de exploatare devine, in totalitatea ei, un nou front de falie, capabila sa aibe propriile ei cutremure pe perioade de sute si mii de ani% utremurele produse sunt de suprafata, de energie mica spre medie, dar foarte energice la epicentru, putand provoca distrugeri prin miscari scurte si dure ale pamantului% Bn cazul particular 0arlad-2aslui avem si alunecarile de teren, care efectiv vor savura aceste cutremure de suprafata, ideale pentru a destabiliza dealurile din acea zona% (iscarile scurte si energice realmente lichefiaza solul, care se comporta ca o curgere de lahar% *umarul de alunecari de teren va creste, asadar, exponential% &a sa vedem ce afirma d#l geolog +abriel Sava (5), R% !ot ap8rea >i cutremureJ H!3! =n Anglia, s#au oprit exploat8rile de acest tip, dup8 ce au ap8rut cutremure de cinci grade 9ntr#o zon8 ce nu avusese niciodat8 activitate seismic8% S#a demonstrat c8 tocmai exploatarea fusese cauza seismelor% =n 'om?nia, dup8 cum spun seismologii, suntem oricum 9n perioada de maxim8 probabilitate a producerii unui cutremur puternic% ;a prima vedere, o exploatare la trei Eilometri ad?ncime n#ar produce mari efecte% 1ar s" #ti.i c" natura este at/t de perfect" $nc/t pare doar imperfect" la prima vedere! Anergia degajat8 9n interiorul scoar:ei prin aceste presuriz8ri de fluide, se acumuleaz8 9n re:eaua cristalin8 a mineralelor >i a rocilor% <a un moment dat, acest" re.ea este $nc"rcat" at/t de puternic $nc/t starea de echilibru nu mai poate fi p"strat" #i energia se disipeaz"! S8 nu uit8m c8 suntem 9n apropierea Mr?ncioaiei0 R% Adic8 microseismele >i procedurile de extragere prin fracturare detoneaz8 practic o acumulare energetic8 situat8 9n apropiere, mai precis 9n zona MranceaJ H!3! Axact0 Dac8 vre:i, se disipeaz8 9n zona de la -1 la $.1 de Eilometri, unde sunt de obicei 7

epicentrele unor cutremure mari din Mrancea% !e de alt8 parte, 9nainte de a se asocia unui seism major, aceast8 depresiune a 6?rladului are o mare problem8 cu coeziunea solului% Sunt >i multe alunec8ri de teren% Dup8 o ploaie, urmat8 de c?teva seisme mici, de la exploatare, s#ar putea produce alunec8ri de teren locale% *u sunt convins c8 firma care va 9ncerca exploatarea acestor gaze din >ist le#a luat 9n calcul% =nclin s8 cred c8 s#a luat 9n calcul doar profitul% Aste pe undeva >i normal, pentru c8 legisla:ia noastr8 permite acest lucru% Se va ajunge probabil >i la plec8ri masive din zonele afectate% ei care 9n:eleg fenomenul, cu siguran:8 nu vor accepta s8 locuiasc8 9ntr#un ecosistem distrus%

Bn cazul particular al 1obrogei problema tectonica este mult mai grava% Dobrogea se afla pe microplaca (oesica a (arii *egre% Se pare ca aceasta placa intradevar prezinta, dpdv% tectonic, o stare metastabila in adevaratul sens al cuvantului% Aste adormita si poate fi trezita oricand, cu efecte secundare greu de imaginat% onform (7), colonelul 9n rezerv8 (arian 'izea, !rofesor Universitar Doctor &nginer, 9mpreun8 cu al:i exper:i geologi, au atras aten:ia asupra riscului seismic alarmant pe care 9l implic8 unica tehnologie de exploatare a gazelor de >ist, pe care hevron va fi nevoit8 s8 o aplice 9n sudul Dobrogei% Speciali>tii 9n geologie avertizeaz8 c8 falia seismic8 Midraru#Snagov# Shabla, mai periculoas8 chiar dec?t cea din Mrancea, s#a reactivat% =n zona Mrancea, cutremurele se produc la ad?ncimi mari, de peste $11 de Eilometri% Axist8, 9ns8, o mul:ime de alte focare de suprafa:8, dispuse pe aproape tot cuprinsul :8rii, din 6anat p?n8 9n Dobrogea >i din Satu (are p?n8 la +iurgiu% =n cazul acestora, seismele izbucnesc doar la " p?n8 la 71 de Eilometri ad?ncime >i au efecte zonale devastatoare% onform datelor seismologilor rom?ni, aceste zone seismice de suprafa:8 se activeaz8 o dat8 la "1 sau $11 de ani% (7) 2arta seismicit8:ii din 'om?nia pune 9n eviden:8 55 de focare seismice (foto, marcate cu linii ro>ii sub:iri), altele dec?t cel din Mrancea% Acestea se activeaz8 periodic, o dat8 la "1 sau $11 de ani% <alia Midraru # Snagov # Shabla s#a reactivat% =n acest moment, avem practic 9nc8 dou8 focare seismice pe l?ng8 cel din Mrancea% (7) D'om?nia este o :ar8 activ8 din punct de vedere seismic >i ne putem a>tepta oric?nd la cutremure de ad?ncime de 7,. grade 'ichter 9n zona Mrancea% Din p8cate, 9n acest moment se poate spune c8 s#a reactivat >i falia Midraru # Snagov # Shabla, care se prelunge>te sub (area *eagr8, falie care produce cutremure de suprafa:8 foarte periculoaseD, a precizat Mictor (ocanu, profesor C

universitar la <acultatea de +eologie >i +eofizic8 din cadrul Universit8:ii din 6ucure>ti% Diferen:a dintre cutremurele de suprafa:8 >i cele de ad?ncime este c8 primele se resimt pe o arie redus8, dar las8 9n urm8 distrugeri uria>e, a>a cum s#a 9nt?mplat 9n 2aiti, de pild8% ele de ad?ncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime >i pagube at?t de mari, cum a fost cazul, recent, 9n hile% (7) =n completarea celor spuse de Masile (ocanu, profesorul (arian 'izea a precizat c8 falia Midraru # Snagov # Shabla este tangent8 perimetrului *eptun din (area *eagr8, unde urmeaz8 s8 se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de >ist, interzis8 9n mai multe :8ri europene, precum >i celui de securitate seismic8 al centralei nuclearo#electrice de la ernavod8% D)ric?nd putem avea o <oEu>ima pe teritoriul na:ional0 Aste cazul ca to:i speciali>tii rom?ni din :ar8 >i str8in8tate (cercet8tori, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petroli>ti >i gazi>ti) care au cuno>tin:8 despre riscurile >i amenin:8rile de acest gen, inclusiv Academia 'om?n8, s8#>i spun8 punctul de vedere pentru a se lua o decizie corect8, 9n privin:a oportunit8:ii trecerii la exploatarea gazului de >ist din perimetrele concesionateD, a afirmat acesta% (7) ericolul 3cufundarii zonei 1obrogea este fenomenul cunoscut si sub numele de 8efectul dopului de pluta8, care reprezinta o alta caracteristica geologica aparte a tinutului dobrogean% &n urma unor cutremure dure repetate, Dobrogea are tendinta de a se comporta ca un fel de microplaca tectonica individuala ce are o densitate a rocilor mai mica si o integritate ceva mai mare (ca un fel de celula tectonica separata)% <enomenul este supranumit si Defectul dopului de plutaD, deoarece aceasta insulita tectonica pluteste pe magma interna intocmai ca un flotor, putand sa oscileze relativ haotic si anapoda in urma unor viitoare cutremure repetate% Aceasta face ca tinuturi intregi sa se ridice, sa coboare, sau sa se scufunde; intocmai ca un flotor care se balanseaza pe valurile magmatice (valurile fiind produse de cutremure evident)% Aceste fenomene tectonice, specifice teritoruliului dobrogean, pot face ca structura constructiv#geometrica a proiectului entrala ernavoda sa fie ireversibil si foarte grav afectata% De asemenea, tot in cazul particular al Dobrogei avem si !roblema (arii *egre% !e langa faptul ca medoda hidraulica poate polua ireversibil atat Dunarea Subterana (sursa continua de apa freatica de calitate semnificativ superioara celor mai renumite ape minerale de top) cat si (area *eagra; aceasta din urma detine un DrezervorD imens de hidrohen sulfurat dizolvat sub presiune la adancimi de peste $C1m% 2idrogenul sulfurat (25S) este un gaz solubil 9n ap8, care se aprinde 9n contact cu oxigenul din atmosfer8, la cea mai mica sursa de aprindere, >i care are o valoare energetic8 mai mare dec?t cea a gazului metan% =n caz de cutremur major, sau 9n cazul unei interven:ii umane, acest rezervor de miliarde de metri cubi, ar putea ie>i la suprafa:8 >i s#ar putea aprinde la prima sc?nteie% (51) D!e vremea r8zboiului rece, U'SS avea 9n vedere producerea unei explozii catastrofale, prin aprinderea hidrogenului sulfurat din (area *eagr8, 9n cazul unei agresiuni *A/) dinspre sud, respectiv /urcia% Ar fi fost solu:ia final8 pentru sovietici, 9n caz c8 alte tipuri de arme ar fi dat gre>D, spunea Amil Str8inu, 9ntr#un articol publicat de N&UA, 9n 511.% 87xplozia acestei pungi de hidrogen sulfurat este echivalent" celei unei bombe atomice8 , a mai precizat acesta, la vremea respectiv8%

=ntr#o carte tehnic8 aparut8 9n 'om?nia 9n $-.7, dup8 o traducere din limba rus8, apare, la pagina "1., o informa:ie legat8 de (area *eagr8% Aceasta a fost preluat8 de &% +olea, 9n articolul mai sus men:ionat, publicat de N&UA, Dla ad?ncimi mai mari de $"1 de metri concentra:ia de hidrogen sulfurat (25S) este foarte mare, respectiv de peste @5 centimetri cubi la litru% Otiindu#se c8 acest gaz poate fi folosit drept combustibil, ca >i gazul metan, 9n anii P71 statul rom?n a verificat informa:ia, 9n inten:ia de a folosi z8c8m?ntul 9n scopuri industriale% 4eau#escu a comandat unei firme japoneze o serie de teste! 'ezultatele au ar8tat c8 (area *eagr8 are un strat de ap8 s8rat8 ad?nc de 511 de metri, 9n care se poate dezvolta via:8 subacvatic8% Sub acest strat se afl8 un altul, 9mbibat cu hidrogen sulfurat >i ap8 grea, impropriu vie:ii% Daponezii au afirmat la vremea respectiv" c" echilibrul dintre apele de suprafa." #i cele de ad/ncime este unul fragil #i c" la un cutremur major pot ap"rea curen.i ascenden.i care s" aduc" gazul inflamabil la suprafa."! <ucru extrem de periculos pentru ."rile din vecin"tatea m"rii! D (51) Au tare ma intreb cat de stabil e substratul de 25S de pe fundul (arii *egre in conditiile in care platforma continentala a (arii *egre, parte componenta a DflotoruluiD Dobrogea, incepe sa se balanseze Dca un dop de plutaD sub dezlantuirea cutremurelor repetate din falia Midraru#Snagov#Shabla activata si intretinuta de DmicrofisurileD create prin exploatatrea gazelor de sist de#a lungul si de#a latul acestui tinut% 3incer nu cred ca sunt curios sa aflu! Bn cazul 8fericit8 in care hidrogenul sulfurat este doar antrenat de un cutremur puternic, sau o serie intreaga de cutremure generate sau declansate prin activare acuta a faliei 2idraru - 3nagov - 3habla, si nu explodeaza, acesta are urmatoarele efecte asupra omului, gaz foarte periculos >i extrem de otr8vitor, de cele mai multe ori fiind fatal pentru cei care intr8 9n contact cu el% Axpunerea la 25S se poate face prin piele, ochi sau inhalare% 25S este mai greu dec?t aerul, prin urmare, copiii pot fi afecta:i mai mult dec?t adul:ii, deoarece sunt mai scunzi >i se expun la concentra:ii mai mari ale gazului toxic% /oxicitatea hidrogenului sulfurat variaz8 9n func:ie de cantitatea la care un om este expus% Astfel, pentru o concentra:ie de 1,17G 9n aer, gazul se poate dovedi fatal dac8 va fi respirat pntru o lung8 perioad8, 9n timp ce un procent de $G provoac8 moartea la scurt timp dup8 contaminare% Afectele ap8rute 9n urma expunerii repetate la cantit8:i mici, pot provoca conjunctivit8, vedere 9nce:o>at8 >i alte afec:iuni ale $1

ochilor% =n schimb, expunerea la cantit8:i mai ridicate cauzeaz8 rinit8, bron>it8 acut8 >i edem pulmonar% ) confirmare pentru cele spuse mai sus, vine din partea unui eminent cercet8tor, Dr% Q% S% 2aldane, profesor la Universitatea )xford >i pre>edinte al &nstitutlui de &nginerie (inier8 din (area 6ritanie, cercet8tor care a ar8tat, printre altele, c8 hidrogenul sulfurat este de cinci ori mai mortal dec?t monoxidul de carbon% (51) !e langa panzele freatice obisnuite, 1obrogea este speciala si prin faptul ca, are o sursa inepuizabila de apa freatica de foarte mare calitate, cunoscuta ca si 1unarea 3ubterana! Aceste ape freatice se intind de la $11m pana la 711#C11m adancime formand 5 mari bazine subterane de apa fosila, asa cum se poate vedea in figura% Unul din aceste depozite acvifere este in nord, care merge pana la $11 de metri in adancime% elalalt, in sud, format in retacic#Qurassic, vine dinspre 6ulgaria, unde acopera 511 de Eilometri, iar la noi mai sunt inca C1 Em, avand o viteza de curgere a apei subterane de 5 mFzi% Aceste ape freatice, de o calitate cu totul speciala, se pare unica in Auropa, au zadarnicit construirea unei mine de fier la !alazu (are (datorita inundarii tunelelor, precum si finalizarea terasamentului unei lini ferate la Sitorman, astfel dovedindu#se, inca odata ca acest depozit nu este o himera% De altfel satenii de la sudul Dobrogei, au dat Dde un izvor nesfarsit de apaD in puturi cu adancimi de "1#C1m% Deasupra acestui minereu de fier (dar nu numai acolo), care deregleaza busolele la !alazu (are, se afla aceasta apa freatica fosila secreta, veche de =@ milioane de ani, care ar face apele mineralele comerciale din sticlele de plastic sa para niste mizerii% 3unt comori mult prea pretioase pentru a fi irosite pentru profitul meschin al corporatiei 4hevron! '6(-6>)! !otrivit lui Adrian Solomon, zonele din :ara noastr8 programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulic8 a rocilor sunt, 9n afar8 de 6?rlad, din Mama Meche, Adamclisi >i ostine>ti, Moivozi (6ihor), /ria (6ihor), 68ile <elix (6ihor), /ulca (6ihor), Adea (Arad), urtici (Arad), !eriam (/imi>), 6iled (/imi>), !8uli> (/imi>), !ara (/imi>), 6uzia (/imi>), rai (/imi>), (8cin (/ulcea), 6abadag (/ulcea), apidava ( onstan:a), Aforie ( onstan:a)% ($") 1urata de efect a fiecarui risc in parte 'gradul de ireversibilitate) si concluzii finale Riscul de explozie si deflagratie este generat de lichdul de fracturare care patrunde litosfera si iese pana la urma la suprafata impreuna cu apa freatica poluata% Acesta exista pe toata durata exploatarii zonei respective si inca o perioada semnificativa de timp dupa aceea, pana ce marea parte a gazului dizolvat in apele freatice poluate este, treptat, disipat% Aste greu de estimat cat timp mai dureaza pana se disipa gazul deoarece nu stim exact cum se va comporta lichidul de fracturare ramas in straturile inferioare ale scoartei terestre, si in apele freatice inferioare% Aste de intuit ca factorul gazos este cel mai volatil, dar daca situl alimenteaza inca cu gaz lichidul de fracturare ramas in straturile inferioare si de exploatare, atunci acest risc ar putea persista inca mult timp (minim zeci de ani)% Riscul de poluare practic a tuturor tipurilor de ape din zona de exploatare si riscul biologic major merg mana in mana cu riscul de explozie si deflagratie in ce priveste probabilitatea de aparitie% 'eamintesc ca sansa de aparitie a tuturor acestor B riscuri e, practic, de $11G (adica certitudine)% 7fectele asupra mediului, a acestor doua riscuri, sunt, de data asta, pe o durata mai mare decat riscul de explozie si deflagratie cat si de o gravitate mai mare% Morbim aici cel putin de sute si poate chiar spre mia de ani, in special in straturile interioare ale ;itosferei% (otivul este acela ca panzele freatice inferioare si straturile de roca inferioare mustesc inca mult timp de lichid de fracturare, acesta neavand unde sa evadeze rapid ca apele freatice de suprafata si izvoarele% Riscul tectonic-geologic are caracter total ireversibil, cel putin pe durata erei 2arsatorului care tocmai ce a inceput (inca 5$11 ani de acum incolo)% Axista intradevar posibilitatea ca rocile sa se DresudezeD la loc, sa#si refaca legaturile chimice, datorita presiunilor si temperaturilor marite din zona sistului% /otusi trebuie sa fim perfect constienti, ca atata timp cat vor exista cutremure zonale, $$

minicutremure, si acumulari de energie, noul front de falie, creat artificial, va mentine vii crapaturile din situl geologic de zacamant, mult timp dupa ce exploatarea se va fi terminat% Asadar, acest risc, care de asemenea are loc cu certitudine de $11G (deoarece natura metodei hidraulice este craparea rocilor evident), poate persista chiar $1%111 de ani% Aste clar ca, un front de falie, odata aparut (creat), nu poate sa dispara decat in intervale de timp comparabile cu cele geologice% De asemenea, falia Midraru # Snagov # Shabla va fi tinuta in priza de cutremurele locale produse de sapaturile din Dobrogea ( ostinesti, Aforie, 5 (ai, Adamclisi)% roblema 4entralei 4ernavoda, care ar putea deveni <oEusima 5, persista pe toata durata existentei acestei centrale% &n primul rand e pe directia faliei mai sus amintite, care produce cutremure de magnitudine medie cu focare la adancimi mici si medii ("#71 Em); cutremure care, asa cum am mai vazut, se caracterizeaza prin miscari scurte si violente; adica cu efect de distrugere maxim% um entrala ernavoda cu siguranta nu va persista $1111 de ani, acest risc va exista pana la desfiintarea ei% roblema &arii *egre va exista, fara doar si poate, pe toata durata riscului tectonicgeologic! (otivul este simplu, !unga de 25S dizolvat in (area *eagra poate fi destabilizata in special de aceste cutremure%

4oncluzie 5inala% Datorita numarului mare de riscuri si pericole, precum si a gravitatii extrem de mari a fiecaruri risc luat in parte, pe care metoda <racturarii 2idraulice le implica, ma simt nevoit, ca eu, ca si cetatean anonim al 1obrogei, sa refuz explorarea, forarea si exploatarea zagamintelor geologice de gaze de sist de pe teritoriul amintit mai sus, precum si de pe latrforma 4ontinentala a &arii *egre aferente acestui teritoriu !!! a urmare, nu vreau nici o companie sau corporatie care sa exploateze gazele de sist prin metoda fracturarii 'fractionarii, disclocari, craparii rocilor) hidraulice sau fracturarii mecanice; de-a lungul si de-a latul teritoriului mai sus amintit !!! 7pilog% 7ste inadmisibil, ca si cetatean anonim al 1obrogei, sa accept un pericol iminent de origine antropica, de magnitudinea mai multor hazarduri naturale, pentru un profit efemer de (@-(> ani, indiferent cat de mare ar fi acesta !!! &otto% 8Ba mana de pe sistul meu !!!8,8*u putem bea bani !8,82rem copii sanatosi, nu $5

bolnavi si cancerosi!8,82rem copii cu viitor, nu rahitici care mor !8 Bibliografie: $% HHH%mehedinteanul%roFblogFstiintaF"1CC#fracionarea#hidraulic#i#gazele#de#ist ; 5%HHH%cotidianul%roFexploatarea#de#la#barlad#poate#declansa#cutremurul#asteptat#din# vrancea#ii#$77"C-F ; B% http,FFro%HiEipedia%orgFHiEiF+azRdeRist ; @% +asland%ro %%% din pacate se pare ca unele versiuni ale acestui documentar nu ar mai fi disponibile pe Loutube% !robabil autorul a fost somat de unele corporatii, deci probabil a fost nevoit sa intoarca foaia % /otusi am gasit o veriune aici, HHH%Ioutube%comFHatchJ v3S'lIMs@j-Ls ; "% Loutube # de#a lungul si de#a latul lui, zeci, sute de videoclipuri, stiri, articole jurnalistice si emisiuni, HHH%Ioutube%comFHatchJv3&doK"nE-f'@ ; HHH%Ioutube%comFHatchJv3L/;u .A2-/sTfeature3relmfu ; HHH%Ioutube%comFHatchJv3N4bp2#RUEL@Tfeature3relmfu ; HHH%Ioutube%comFHatchJv3zziE1Nuxl<ATfeature3relmfu ; HHH%Ioutube%comFHatchJv3zBt&7s.AL/oTfeature3related ; HHH%Ioutube%comFHatchJv3vp!+D!/;gvHTfeature3relmfu ; .% HHH%criticatac%roF$"@7BFde#ce#spun#nu#fracturrii#hidrauliceF ; 7%HHH%ziuaneHs%roFdezvaluiri#investigatiiFchevron#va#fora#perpendicular#pe#falia#seismica# vidraru#snagov#shabla#$@771 ; C%HHH%razbointrucuvant%roFrecomandariF51$5F1BF55Fbarlad#mii#de#oameni#condusi# inclusiv#de#protopopul#vasile#laiu#au#protestat#fata#de#exploatarea#gazelor#de#sist#de#catre# chevronF -% HHH%facebooE%comFnote%phpJnoteRid3B--$C$"@11-@C55 ; $1% HHH%greenpeace%orgFromaniaFroFcampaignsF/oxicF+azele#de#sistF ; $$%http,FFtotb%roFnu#vrem#exploatarea#gazului#de#sist#in#romania#scrisoare#deschisa#catre# primarul#barladului ; $5%HHH%ecomagazin%roFtreguvernul#a#dat#unda#verde#chevron#pentru#otravirea#marii#negreF $B%HHH%telegrafonline%roF$BB@C.-511FarticolF$-.@5BFexploatareaRgazelorRdeRsistRunRperi col%html ; $@% HHH%focus#energetic%roFgazele#de#sist#noua#Urosia#montanaV#7$-C%html ; $"% HHH%bursa%roFs3companiiRafaceriTsr3Tssr3Tarticol3$.@1.1TEeI3%html ; $.%http,FFromania#italia%infoFroitFB"1tiri#de#peste#totFbarladul#in#pragul#unei#catastrofe#de# proporii#masacru#ecologicF ; $7%HHH%bzi%roFexploatarea#gazelor#de#sist#se#va#face#si#in#trei#regiuni#turistice#ale#tarii# 57C@-" ; $C%HHH%business5@%roFmacroeconomieFgaze#naturaleFgazele#de#sist#joc#de#interese#sau# sansa#pentru#romania#interviu#business5@#$"$1$C" ; $-% http,FFceicunoi%Hordpress%comF51$5F1BFB$Fde#ce#trebuie#oprita#exploatarea#gazelor#de# sist#riscuri#si#pericole#pol5"F ; 51%HHH%ziuaneHs%roFdezvaluiri#investigatiiFguvernul#de#la#bucuresti#si#magnatii#de#la# chevron#ascund#opiniei#publice#efectele#catastrofale#ale#exploatarii#gazelor#de#sist#din# marea#neagra#$@17" ; 5$%http,FFstirileprotv%roFstiriFsocialFcomoara#din#adancurile#dobrogei#descoperirea#care# confirma#teoria#lui#herodot#din#antichitate%html ; 55% HHH%natgeo%roFexplorariFspeologieF-1"@#misterul#apelor#pierdute#din#dobrogea 5B%HHH%romanialibera%roFexclusiv#rlFreportajFlegenda#fluviului#subteran#de#sub#dobrogea# articol#integral#5"5"51%html $B

5@% http,FFdeltadunarii%fotodelta%roFJp35B75 ; 5"% http,FFgreenlI%roFapaFrezervele#de#apa#din#adancul#dobrogei%

$@