INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE

GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 1 DIN 28

Instructiuni tehnologice generale pentru prepararea pastelor si a glazurilor

ceramice

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Scop
Valabilitate
Domeniu de aplicabilitate
Definiii i prescurtri
Competene i responsabiliti
Desfurarea lucrului
Condiii i verificri pe faze
Tratarea neconformitilor posibile
nregistrri
Reguli, norme, normative i instruciuni valabile
Anexe

Elaborat

Verificat

Aprobata

Departamentul/Functia

Tehnolog DDP

MDP

MG

Nume

Szas Tihamer

Carolina
ABRUDAN

Sorin
NUTIU

Data
Semntura

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 1

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 2

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 2 DIN 28

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 3 DIN 28

1. Scop
Instruciunea descrie modul de preparare a pastelor si glazurilor ceramice

2. Valabilitate
De la data aprobrii acestei instruciuni

3. Domeniu de aplicabilitate
Instruciunile se aplic n Departamentul Preparare & vacuumuri

4. Definiii i prescurtri
IT instructiuni tehnologice generale
DDP departament dezvoltare proiectare
MDP manager dezvoltare proiectare
IL instructiuni de lucru

5. Competene i responsabiliti
5.1. Productia
Seful departamentului are competena si responsabilitatea pentru:
- a aplica prevederile acestei instructiuni
- a asigura resursele necesare pentru respectarea acestei instructiuni
- a solicita orice modificare in sensul imbunatatirii prezentei instructiuni
Responsabilitatea cu privire la prepararea pastelor si glazurilor ceramice o are
seful departamentului
5.2. Departamentul Dezvoltare Proiectare
Tehnologul are competenta si responsabilitatea pentru:
- a verifica daca prepararea pastelor si glazurilor ceramice se face conform
instructiunilor tehnologice
- a solicita sefului de departament sa respecte cerintele instructiunii tehnologice
-a raporta sefului direct despre indeplinirea/neindeplinirea cerintelor referitoare
la prepararea pastelor si glazurilor ceramice

6. Desfurarea lucrului
6.1. Descrierea materiilor prime
6.1.1. Generalitati despre materii prime
Materiile prime ceramice fac parte din grupa substantelor minerale nemetalifere si
acopera un spectru foarte larg de materiale a caror compozitie chimica si mineralogica,
structura si obtinere sunt foarte diversificate. Elementele comune tuturor acestor
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 3

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 4 DIN 28

materiale sunt natura lor anorganica si faptul ca se gasesc sau se trec in stare granulata
sau pulverulenta inainte de prepararea masei.
Amestecul omogen de materii prime ceramice caracterizat prin proportie,
umiditate si granulatie a componentelor prevazute in reteta poarta numele de masa
ceramica.
Materiile prime folosite pentru fabricarea maselor ceramice, in functie de rolul pe
care il exercita in masa se clasifica in felul urmator :
-materii prime plastice (caoline, argile )
-materii prime degresante, care la rindul lor pot fi:
- fondante (feldspati )
- refractare (alumina )
Materiile prime plastice se caracterizeaza prin proprietatea lor de a se putea
modela manual sau mecanic dupa amestecarea lor cu apa, pastrindu-si forma data dupa
incetarea efortului de deformare, fara aparitia de fisuri sau crapaturi. Ele constituie de
multe ori partea principala a maselor din care se fabrica produsele ceramice traditionale.
Degresantii sunt materii prime care se folosesc pe de o parte in vederea diminuarii
unor efecte negative legate de o plasticitate prea ridicata a masei ceramice (de exemplu
sensibilitatea la uscare) pe de alta parte pentru proprietatile lor de scadere (fondant) sau
de crestere (refractar) a temperaturii de ardere, respectiv de formare a ciobului.
Materiile prime fondante in timpul arderii favorizeaza formarea fazei lichide la
temperaturi mai scazute, contribuind astfel la coborirea temperaturii de vitrifiere a
produselor ceramice cu ciob compact.
Materiile prime refractare se caracterizeaza prin proprietatea de a rezista fara
topire, respectiv fara inmuiere, actiunii temperaturilor ridicate.
Materiile prime pentru fabricarea glazurilor sunt compusi si furnizori de oxizi
necesari pentru a forma in cursul arderii topitura, care la racire se intareste la suprafata
produsului sub forma unui strat sticlos, subtire, denumit glazura.

6.2. Descarcarea si depozitarea materiilor prime

6.2.1. Descarcarea materiilor prime
Materiile prime folosite la prepararea maselor ceramice si ale glazurilor, necesare
fabricarii izolatorilor electrici se aduc in fabrica prin transport rutier, existind
posibilitatea de intrare in hala (in fata boxelor) a mijloacelor de transport rutier.
In zona de descarcare - depozitare sunt dispuse in rind boxe cu capacitatea utila de
cca. 50 mc. Acestea servesc la depozitarea temporara a unor materii prime premergatoare
receptiei, sau depozitarea definitiva a acelora care nu se pot ridica in silozuri. Pe peretii
despartitori intre boxe, in locuri vizibile se aplica etichete cu denumirea materiei prime
ce se depoziteaza in boxa respectiva. Se impune respectarea curateniei in zona boxelor
pentru prevenirea impurificarii sau a amestecarii materiilor prime.
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 4

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 5 DIN 28

Caolinele se aduc in burdufe, cu mijloace de transport rutier. Acestea se descarca

cu stivuitorul pe paleti de lemn in boxele destinate depozitarii temporare a caolinelor.
Caolinele se mai aduc in vrac, descarcarea se face prin deversare in boxa destinata
depozitarii temporare a caolinelor.
Feldspatii se livreaza in autocisterne. Acesta se descarca numai dupa efectuarea
probelor de receptie. Descarcarea se face direct in silozul destinat depozitarii .
Alumina soseste in fabrica in autocisterna. Aceasta se descarca numai dupa
efectuarea probelor de receptie.
De asemenea materiile prime care sosesc insacuite se depoziteaza temporar pe
paleti apoi, sunt urcate cu liftul pe podul morii pentru a se putea folosi la incarcatul
morilor.
La descarcarea tuturor materiilor prime trebuie sa fie asigurata separarea loturilor
in vederea efectuarii probelor de receptie.
Materiile prime care se aduc in saci se depoziteaza in magazia destinata lor.
6.2.2. Transportul materiilor prime in silozurile de depozitare
Dupa receptia materiilor prime , ele se introduc in silozurile de depozitare de
forma prismatica, cu cite un perete despartitor la mijloc. In partea lor superioara la cota
15 se afla gura de alimentare, iar in partea inferioara de forma de trunchi de piramida
sunt expuse snecurile prin care se alimenteaza buncarul cintarului dozator. Exista 26 buc.
astfel de silozuri avind capacitatea de depozitare de 80 mc.
Caolinele se ridica in silozuri cu ajutorul elevatoarelor cu cupe. Autoincarcatorul
cu cupa ia caolinul din boxa si il goleste in pilnia de alimentare a unui transportor cu
banda, care la rindul sau alimenteaza buncarul de alimentare a elevatorului cu cupa. La
cota 15, aici fiind nivelul de incarcare a silozurilor de depozitare, se afla 2 benzi mobile,
reversibile, care preiau caolinul de la elevator si il deverseaza in silozul destinat
sortimentului respectiv de caolin. Burdufele cu caolin se ridica deasupra pilniei de
alimentare a transportorului cu banda, cu ajutorul stivuitorului.
Feldspatul se ridica in silozuri cu ajutorul sistemului de transport pneumatic,
autocisterna avind instalatie proprie de aer comprimat. Tubul de alimentare al instalatiei
de transport se conecteaza direct la stutul de descarcare al cisternei.
Alumina se ridica in silozuri cu ajutorul sistemului de transport pneumatic. Tubul
de alimentare al instalatiei de transport pneumatic se conecteaza direct la stutul de
descarcare al autocisternei.
Pigmentii se depoziteaza in magazie sau in podul morii.

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 5

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 6 DIN 28

6.2.3. Instructiuni de control descarcare depozitare

se verifica starea de curatenie a boxelor si silozurilor
se verifica modul de descarcare a materiilor prime, in boxele destinate
acestora dupa descarcare CTC receptie va pune eticheta rosie cu STOP Produs
aflat in control
materia prima gasita corespunzatoare se eticheteaza cu doua etichete
pe una se insriptioneaza denumirea materiei prime, iar pe a doua se
inscriptioneaza OK eliberat.
materia prima gasita necorespunzatoare se eticheteaza cu eticheta
rosie cu Neconformitate- Blocat

6.3. Prepararea maselor si glazurilor ceramice

Masele ceramice fabricate sunt reglementate de CEI 672, care prevede
caracteristicile fizice ale acestor mase, procedeul de uzinare si domeniile de utilizare a
lor.
Conform acestui CEI fabricam masa ceramica CER 130.
Masa ceramica CER 130(1605/2z) si masa ceramicaCER 130(MA 1122) se
folosesc pentru fabricarea izolatorilor de inalta tensiune, folosindu-se procedeul de
fasonare plastica .
La cele doua mase ceramice metoda de fabricatie in ceea ce priveste sectorul
preparare este identic dar fluxul tehnologic difera.
Fluxul tehnologic pentru masa CER.130 (masa 1605/2z) este compus din:
-morile:4,5,6,7,8
-bazinele de sub mori:4,5,6,7,8
-bazinele de ramasita de la strungurile carcasa
-bazinele de stocaj:1, 2, 3, 6, 7
-bazinele de amestec:4,5 si 6
-pompele: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15
-filtrele: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15
-malaxorul dozator 2 si 3
-vacumul orizontal 4 si vacumul verical 1
Fluxul tehnologic pentru masa CER 130(MA.1122) este compus din:
-morile: 1, 2, 3
-bazinele de sub mori:1,2,3
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 6

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 7 DIN 28

-bazinele de ramasita de la strungurile coloana si langstab

-bazinele de stocaj:4 si 5
-bazinele de amestec:1,2 si 3
-pompele:1,2,3,4,5,6
-filtrele:1,2,3,4,5,6
-malaxorul dozator 1
-vacumurile 1 si 2
6.3.1. Dozarea materiilor prime
Dozarea materiilor prime se face cu ajutorul cintarului automat, care fiind deplasabil pe
sine, efectueaza totodata si transportul materiilor prime de la silozuri la mori.
Cantitatile de materii prime se dozeaza pentru incarcatura morii de 3000 kg si
pentru 2700 kg, in functie de morile utilizate.
Retetele pentru incarcarea morilor se elaboreaza de catre responsabilul de laborator,
facindu-se corectia cantitatilor prescrise de materii prime functie de umiditatea
acestora, dupa urmatoarea formula de calcul:
Cantitatea de
material umed ce se
incarca in moara
(kg )

cantitatea de material uscat calculat functie de

reteta procentuala si incarcatura morii ( kg )
X

100 umiditatea procentuala

100

Raportul material : apa : bile este in functie de incarcatura morii cu material uscat.
Ca si corpuri de macinare se folosesc bile, dimensiunile acestora se stabilesc in functie
de unghiul de cadere, de diametrul morii si a granulelor de material supus
macinarii.
In literatura de specialitate se indica urmatoarea relatie pentru determinarea
dimensiunilor bilelor:

D
d 90d 0 , in care
24
D diametrul interior al morii
d diametrul bilei
d0 diametrul mediu a granulelor materialului supus macinarii
Dimensiuni bile, (mm)
30 45 - bile mici
46 60 - bile mijlocii
61 80 - bile mari
Descrierea cintarului la capitolul 6.4.1

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 7

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 8 DIN 28

6.3.2. Macinarea materiilor prime

Macinarea materiilor prime se face pe cale umeda in mori cu bile, intr-o singura
etapa, realizind amestecul perfect omogen al materiilor prime, numit barbotina ceramica.
Durata de macinare : aprox. 3 ore.
Reteta de lucru cuprinde cantitatile de materii prime, volumul de apa si timpul de
macinare.
La finalizarea macinarii, conform retetei, se verifica caracteristicile
barbotinei proaspete la masa 1605/2z si la masa MA 1122 :
- Gl = greutate litrica
- Rest pe sita 63m la masa 1605/2z
- Rest pe sita 45m la masa MA 1122
- Timp de scurgere barbotina prin diuza 2,25 mm = Ts
- pH- ul barbotinei
- Granulatia materiei prime macinate D50 ( m )
Valorile parametrilor urmariti la masa 1605/2z sunt:
- Gl = 1350 1365 g/l
- Ts = 27 31 sec
- pH = 7,4 7,6
- SR = 1,8 2%
- D50=6,8-7,5
Valorile parametrilor urmariti la masa MA 1122 sunt:
- Gl = 1380-1410 g/l
- Ts=25,5-28,5 sec
- pH=8,2-8,7
- SR /45 m=5,8-6%
-D50=9-9,7
Verificarea caracteristicilor barbotinei din mori se face la fiecare macinare.
Daca la o verificare, rezidiul nu se incadreaza in limitele admise, se iau
urmatoarele masuri:daca rezidiul este prea mare se mareste timpul de macinare , daca
rezidiu este prea mic se goleste moara in bazin si se va ameteca cu o barbotina cu
granulatie mai mare in asa fel incat in bazinul de sub moara sa se obtina granulatia
prescrisa.
Cantitatea de apa prescrisa de reteta se dozeaza in felul urmator: morarul introduce
in gura morii furtunul de aductiune a apei si anunta laborantul. Acesta declanseaza
comanda de deschidere a robinetului de apa, urmarind pe cadranul apometrului scurgerea
cantitatii de apa prescrisa in reteta. La atingerea valorii respective actioneaza butonul de
inchidere a robinetului de apa si anunta prin interfon morarul, de terminarea operatiunii.
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 8

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 9 DIN 28

Morarul scoate furtunul din moara. Dupa incarcarea morii cu materiile prime conform
retetei, morarul monteaza capacul si porneste moara.
Descrierea morilor cu bile : la capitolul 6.4.2
6.3.3. Omogenizarea barbotinei, transportul si amestecarea cu returul
Dupa terminarea macinarii, barbotina se goleste in bazinele de sub mori trecand
mai intai peste sitele si magnetii stick ai aparatului de sitat mobil(Coccolino) Golirea
propriuzisa a barbotinei din mori se face urmand pasii urmatori.
Mai intai se fixeaza sita vibratoare sa fie in pozitie stabila in fata morii,se
monteaza apoi cuplajele la aparatul de sitat si la bazinul de sub mori in care se va
goli,apoi se porneste vibrarea sitelor,se regleaza nivelul de barbotina pe sita(reglarea se
face cu ajutorul manometrului de aer comprimat) astfel incat,pompa sa aiba continuu
barbotina si aceasta sa nu se deverse peste marginile cuvei de colectare in care se afla cei
doi magneti stic,cu rolul de a retine impuritatile feroase din barbotina din mori.
Descrierea instructiunilor de lucru cu sita vibratoare mobila Coccolino se gasesc in
anexa 6 .
Descarcarea morii se face in: -morile cu barbotina Argillon-maxim 1 ora
-morile cu barbotina Lapp-maxim 1ora 30 minute
Sub fiecare moara exista cate un bazin care se afla la nivelul solului si in care se
depoziteaza barbotina proaspata din mori pana la utilizarea acesteia mai departe pe fluxul
de fabricatie. In aceste bazine printr-o agitare lenta (cca.150 rot/ min.) barbotina se
mentine in suspensie, putind fi depozitate intr-un bazin pina la 4 sarje de macinare.
Spanul de pasta ceramica si ramasita rezultate de la strunjire se delaieaza in
bazinele de agitare aflate in zona strungurilor. Calupii si izolatorii uscati rezultati se
transporta la zdrobitor, unde dupa o maruntire prealabila se delaieaza in cele 2 bazine
subterane (turatia elicei: 250 ture/ min.).
Dupa omogenizarea barbotinei de ramasita (cind nu mai contine cocoloase de
pasta) si a atingerii greutatii litrice de 1335 1350 g/l la masa 1605/2z si 1380-1410g/l la
masa MA 1122, aceasta se transporta in bazinele de stocaj ramasita situate deasupra
nivelului pardoselei in fata preselor vacum.
Fiecare bazin de stocaj este prevazut cu cate o sita vibatoare dubla fixa in vederea
retinerii impuritatilor,prima sita avand 2500ochi/cm iar cea de-a doua 1600ochi/cm. Se
indica utilizarea tesaturii obtinute prin legare incrucisata, din sirma de otel zincata sau
din metale neferoase. Transportul barbotinei se face cu ajutorul pompelor de transport tip
Sand- Piper.
O data la 3 zile se vor curata bazinele separatoare de impuritati de la pompele de
refulare barbotina din zdrobitor in stocaj.

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 9

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 10 DIN 28

Fiecare interventie facuta se va inregistra in tabelul anexa 2 de : documentare

curatare bazine separatoare de impuritati de la pompele de refulare barbotina din
strunjire.
Pregatirea barbotinei pentru filtrare se face prin amestecarea barbotinei proaspete
cu cea din ramasita in raportul prescris. Acest raport poate varia intre limitele de 1:0
0:4 ( proaspat : ramasita). Raporturile de lucru sunt prevazute de departamentul tehnic.
Din cota de barbotina retur folosita, un procent de 3-5% poate proveni din rebuturile de
dupa uscare. Transportul se face cu ajutorul pompelor de transport tip Sand- Piper.
Volumul refulat este dat de numarul de impulsuri, monitorizat printr-un afisaj electronic,
in functie de raportul de amestec realizat.
In vederea retinerii impuritatilor,si pe bazinele de amestec sunt montate site
vibratoare duble fixe. Se indica utilizarea tesaturii obtinute prin legare incrucisata, din
sirma de otel zincata sau din metale neferoase ca si la sitele vibratoare de pe bazinele de
stocare a barbotinei retur.
Pentru respectarea intocmai a raportului prescris de barbotina proaspata: ramasita,
la fiecare linie tehnologica amestecul de barbotina trebuie sa fie preparata premergator
filtrarii, evitindu-se cu desavirsire filtrarea concomitent cu refularea. ( Pentru acest lucru
la fiecare linie tehnologica exista cite un bazin de lucru si unul de pregatire, cu instalatie
de sitare deferizare aferenta)
Inainte ca barbotina proaspata de sub mori si barbotina retur din bazinele de stocaj
sa fie introduse in bazinele de amestec,acestea trec prin mixerul static care are rolul de a
asigura o omogenizare sau o mixare completa a celor doua tipuri de barbotine.Debitul si
raportul barbotinelor cu,care se lucra se regleaza de la panoul de comanda.Daca din
diverse motive (cum ar fii lipsa barbotinei din bazine sau defectiuni pe linia de refulare a
mixerului static) nu se poate asigura pastrarea raportului setat pe panoul de comanda
mixerul decupleaza automat.Fiecare bazin de amestec si stocaj are montat pe capacul
bazinului un senzor de nivel ce ne indica in permanenta nivelul de barbotina din aceste
bazine.Indicatia senzorilor de nivel de la fiecare bazin se poate vizualiza pe panoul de
comanda al mixerului static.In caz ca apar probleme cauzate de mixer (nerespectare
raport sau debit iar mixerul nu a decuplat automat) se va opri si se va anunta tehnologul
de servici si departamentul metrologic.Descrierea instructiunilor de lucru la mixerul
static se gasesc in anexa 8 .
Premergator trecerii prin sitele vibratoare (site duble), barbotina trece prin
jgheaburile dotate cu 5 magneti permanenti,peste care se pune o bucata de folie de
polietilena egala ca lungime cu jgheabul,folie care va adera la cei 5 magneti, pentru ca in
timpul refularii metalele feroase din barbotina se retin pe aceasta folie.(acestea ajungind
in pasta ar fi extrem de daunator privind caracteristicile mecano electrice ale
produselor)
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 10

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 11 DIN 28

ATENTIE!
Folia de polietilena pusa peste magnetii plati din jgheabul bazinelor de amestec
este de unica folosinta. Aceste folii dupa terminarea amestecului se aduna incepand de la
gura jgheabului spre teava de refulare si niciodata invers pentru a nu ajunge metatele
retinute de pe folie pe site. Dupa colectarea foliei de pe jgheab, aceasta se arunca.
Fiecare bazin de amestec este prevazut cu instalatie de racire.Racirea propriuzisa a
barbotinei se face cu ajutorul schimbatoarelor de caldura ,care sunt montate pe peretii
interiori ai bazinelor de amestec si prin care circula in permanenta apa rece adusa printrun sistem de tevi dinspre unitatea centrala de racire spre bazinele de amestec iar de la
bazinele de amestec spre racitor printr-un alt sistem de tevi este transportata apa trecuta
prin schimbatoarele de caldura.Cu ajutorul acestui circuit de apa rece se aduce barbotina
din bazinele de amestec la temperatura dorita.
Sistemul de racire are rolul de a raci si de a mentine temperatura barbotinei in
bazinele de amestec la valori intre 22-26 C pe timp de vara ( cand temperatura
barbotinei ar putea depasi 30C).
In spatele bazinului 6 de amestec se afla un panou de comanda reprezentat de 3
aparate cu afisaj care au rolul de a indica temperatura barbotinei din bazine masurata de
senzori,si rolul de setare a parametrilor.
Setarile de temperatura in bazinele de amestec se vor face numai de catre
metrolog, la cererea tehnologului. Instructiunile de lucru la sistemul de racire se gasesc
in anexa 7 .
Atunci cand temperatura mediului scade din 1.octombrie pana 1.aprilie,utilajul nu
se va mai folosi. Pentru a evita inghetarea si spargerea conductelor, instalatia se va
pregati pentru iarna cf. instructiunilor de intretinere a instalatiei.
La iesirea din bazinele de amestec, barbotina trece prin instalatia de
deferizare cu electromagneti unde se retin particulele fine de fier.
Atentie ! Presiunea optima de curgere a barbotinei trebuie reglata astfel incit
sita sa nu fie supraincarcata.
Descrierea agitatoarelor, instalatiei de transport barbotina, a instalatiei de
deferizare, a sitelor vibratoare si a instalatiei de deferizare cu electromagneti la
capitolele:6.4.3; 6.4.4; 6.4.5; 6.4.6; 6.4.7.
Observatie: Cand este barbotina in bazine, agitatoarele trebuie sa functioneze in
mod permanent si capacul este inchis. La defectarea unui agitator, barbotina se poate
folosi din bazinul respective abia dupa 2 ore de la repunerea in functie.
Din amestecul realizat nu este admis sa se lucreze numai dupa ce laborantul isi da
acceptul. ( dupa efectuarea probelor ). Daca in urma efectuarii probelor se constata
abateri de la parametri prescrisi, trebuie blocat intregul bazin. Seful tehnic si tehnologul
decide asupra procedurii de corectare a neconformitatii. In caz de avarie ( ex. sita sparta )
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 11

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 12 DIN 28

trebuie oprit procesul si informat seful de schimb sau tehnologul. Daca in urma unei
avarii sau a altui eveniment barbotina este impurificata :
- se opreste procesul si se informeaza seful de schimb sau tehnologul
- se arunca barbotina sau, daca este posibil, se trece inca o data in alt bazin curat,
peste site si magneti
- bazinul in care s-a aflat barbotina impuruficata se curata, la fel si toate pompele
si conductele
6.3.4. Deblocarea barbotinei
Barbotina fiecarui bazin pregatit de lucru trebuie analizata si avizata de catre
laborator inainte de procesul de filtrare.
Dupa realizarea amestecului de barbotina, procesul de analizare a barbotinei dintrun bazin incepe dupa min.30 minute de agitare.
Pana la avizarea laboratorului bazinul ramine blocat
Dupa deblocarea data de laborator, barbotina dintr-un bazin poate fi depozitata
maxim 3 zile, cu agitatorul permanent in functiune, pana la utilizarea in continuare
pentru procesul de filtrare
In tot acest timp trebuie asigurate cerintele de ordine si curatenie
Daca din anumite motive acest timp se prelungeste, este necesara o noua testare
din partea laboratorului
Atentie mare in acest caz la reziduul pe sita si la curatenie.
6.3.5. Deshidratarea barbotinei
Inainte de pornirea filtrelor se verifica barbotina existenta in bazinul de amestec
astfel incat aceasta sa asigure functionarea filtrelor pana la terminarea lor.
Deshidratarea barbotinei se realizeaza cu ajutorul filtrelor presa. Utilajul se
compune din 68 placi de polipropilena, imbracate cu pinza de filtru, strinse una linga
alta, intre ele formindu-se turtele de pasta deshidratata datorita pierderii umiditatii
barbotinei sub actiunea presiunii realizate de pompele cu membrana. Datorita
deshidratarii, umiditatea barbotinei scade de la 52% la 20%, transformindu-se in pasta.
Filtrarea dureaza in medie 2 ore 20 minute, functie de greutatea litrica a barbotinei
supuse filtrarii, a presiunii realizate de pompele cu membrana, a starii de curatenie a
pinzelor de filtru, a temperaturii barbotinei, etc.
Daca dupa oprirea filtrarii din diferite motive turtele stationeaza mai mult de
2 ore in presele filtru aceste turte se blocheaza,se preleveaza proba de umiditate,iar
daca proba se incadreaza in limitele tehnologice turtele se introduc in malaxor,in
caz contrar se rebuteaza.
Indicatorii pentru decuplarea pompelor:
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 12

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 13 DIN 28

- Folosirea timpului anterior de filtrare daca umiditatea s-a incadrat in limitele

prescrise.Dupa terminarea timpului de filtrare muncitorul inspecteaza si
intensitatea de picurare a apei (apreciere)
Fiecare filtru este legat la un sistem de control al procesului de filtrare
reprezentat de un panou de comanda electronic,si ansamblul de lampi pentru
semnalizarea luminoasa
Indicatia de pe ecranul panoului de comanda ne informeaza despre durata timpilor
de filtrare parcursi si cei realizati pana in momentul actual.De la panoul de comanda se
seteaza si timpii de functionare a ciclurilor.Fiecare filtru are de parcurs pana la terminare
un ciclu lung si unul scurt.Ciclul lung are timpul maxim de setare 2h35 min.iar ciclul
scurt maxim 20 min.In cazul in care filtratorul observa ca filtrarea trebuie continuata cu
ajutorul ciclului scurt se reporneste filtrarea de la potentiometrul aflat pe panoul de
comanda.Acesta manevra se executa oridecate ori este nevoie iar la sfarsitul fiecarui
ciclului scurt procesul de filtrare se opreste automat.
Ansamblul de lampi pentru semnalizarea luminoasa sunt formate din 2 lampi una
de culoare rosie si una de culoare verde.Aceste lampi au doua faze de functionare,una
continua si una intermitenta.In cazul in care lampa rosie arde continu se intelege ca
pompa sa oprit accidental si sesizeaza avaria,daca arde intermitent inseamna ca pompa a
fost oprita temporar.In cazul in care lampa verde arde continu pompa functiuneaza in
ciclul lung iar cand arde intermitent se intelege incheierea ciclului scurt.
Aceste ansambluri de lampi sunt montate la capetele filtrelor si au rolul de a
informa in permanenta filtratorul despre starea de functionare a pompelor si a filtrelor.
Conditii de blocare:
LA PASTA ARGILLON
a) Pentru perioada de iarn:1 octombrie - 30 aprilie
1. Cnd umiditatea filtrului este ntre valorile 18,0 - 18,7% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai ridicat spre 19,5%
2. Dac umiditatea filtrului este ntre valorile 19,5 - 20,2% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai sczut spre 18,7%
3. Dac umiditatea filtrului este mai mic de 18,0% sau mai mare de 20,2% aceste turte
se vor duce la delaiat de ctre filtratorii din schimb
b) Pentru perioada de var: 1 mai - 30 septembrie
1.Cnd umiditatea filtrului este ntre valorile 18,0 - 18,7% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai ridicat spre 20,2%
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 13

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 14 DIN 28

2. Dac umiditatea filtrului este ntre valorile 20,2 - 20,7% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai sczut spre 18,7%
3. Dac umiditatea filtrului este mai mic de 18,0% sau mai mare de 20,7% aceste turte
se vor duce la delaiat de ctre filtratorii din schimb
LA PASTA LAPP
a) Pentru perioada de iarn:1 octombrie - 30 aprilie
1. Cnd umiditatea filtrului este ntre valorile 18.5-19.0% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai ridicat spre 20.5%
2. Dac umiditatea filtrului este ntre valorile 20.5-21.0% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai sczut spre 19.0%
3. Dac umiditatea filtrului este mai mic de 19% sau mai mare de 20.5% aceste turte se
vor duce la delaiat de ctre filtratorii din schimb

b) Pentru perioada de var: 1 mai - 30 septembrie

1.Cnd umiditatea filtrului este ntre valorile 18.5-19% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai ridicat spre 21.0%(LAPP)
2. Dac umiditatea filtrului este ntre valorile 21.0-21.2% se blocheaz i se amestec n
malaxor cu un filtru cu umiditate mai sczut spre 19%
3. Dac umiditatea filtrului este mai mic de 18.7% sau mai mare de 21.2% aceste turte
se vor duce la delaiat de ctre filtratorii din schimb
c) La urmtoarea filtrare se acioneaz asupra timpului de filtrare prin
reducerea sau creterea acestuia, n funcie de umiditatea pastei ( valori prea
mari sau prea mici )
Observaii:
Umiditile pastei de la filtre sunt orientative. Umiditile pastei de la vacuum sunt
cele care caracterizeaz pasta, deoarece n urma filtrrii pasta se omogenizeaz n
malaxor din mai multe filtre.
- Filtratorul stabileste timpului de filtrare in functie de umiditatile obtinute la vacuum si
la filtrarile precedente.
- Dupa indicatia sefului de sector sau a sefului de echipa de la sector se alege malaxorul
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 14

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 15 DIN 28

- Curatarea / spalarea benzilor se face numai cand capacul este inchis

ATENTIE :
Nu se admite impurificarea pastei de pe tavane, pereti, benzi, capac si de la
lucrarile de mentenanta.
Descrierea pompelor cu membrana si a filtrelor la capitolele 6.4.8 si 6.4.9.
6.3.6. Omogenizarea turtelor
Turtele de pasta obtinute prin filtrare nu sunt omogene (umiditatea acestora
variaza pe diametru si grosime), deci inaintea prelucrarii in calupi este necesara
omogenizarea lor. Acest lucru se realizeaza in felul urmator: turtele de la presa filtru se
scot pe banda transportoare aflata sub filtru, se preiau de banda transportoare
transversala, reversibila, care le deverseaza in amestecatoarele cu sita. Aici are loc
sfarimarea turtelor si omogenizarea pastei prin trecerea prin sita. Din omogenizatoare
pasta cade in silozurile dozatoare, de capacitate de cca. 8 to. Aici pasta se mentine la
umiditate constanta si constituie stocul necesar alimentarii preselor vacuum.
Malaxorul se porneste cand cca. 20 pana la 30 turte sunt in malaxor . La
terminarea lucrului malaxorul functioneaza pina ce se curata.
Capacul de la malaxor este deschis numai cand se alimenteaza cu turte, in pauze
ramane inchis.
Benzile reversibile de la transportul turtelor nu trebuie sa stationeze cu apa pe
ele ,deoarece exista riscul ca aceasta apa sa intre in dozator.In caz ca timpul este scurt
intre spalarea benzilor se vor porni cu cel putin 3-5 minute inainte de inceperea
deschiderii filtrelor.
Descrierea omogenizatoarelor cu sita si a silozurilor dozatoare la capitolele
6.4.10 si 6.4.11.
6.3.7. Prepararea glazurilor ceramice
Faza sticloasa care se formeaza in produsul ceramic in timpul arderii nu este
suficienta pentru a acoperii toate cristalele de la suprafata si astfel produsul ce se arde
fara glazura capata un aspect mat si cu asperitati.
Glazura in timpul arderii se topeste si se intinde pe produse, conferindu-le luciu,
aspect neted, impermeabilitate la apa, precum si proprietati mecanice, electrice, chimice
imbunatatite fata de cele ale ciobului. Totodata la izolatorii ce se monteaza in exterior,
stratul de glazura impiedica aderarea prafului si murdariei.

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 15

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 16 DIN 28

Macinarea se face umed intr-o etapa in mori cu bile cu capacitatea de 3000 kg material
uscat, pe baza retetei elaborata de responsabilul de laborator, tinind cont de umiditatea
materiilor prime.
La finalizarea macinarii, conform retetei, se verifica caracteristicile glazurii:
- Greutate litrica = Gl
- Rest pe sita 36 m = R/36 m
- Timp de scurgere barbotina prin diuza 2,25 mm = Ts
- Pierdere la calcinare = Pc
- Granulatia materiei prime macinate = D50 ( m )
Valorile parametrilor urmariti sunt:
Etapa I de macinare:
Glazura maro
Glazura gri
UM Valoare prescrisa
UM Valoare prescrisa
Apa
1itri
1900
Apa
litri
2200
Timp macinare turatii
22000
Timp macinare turatii
30000
Etapa a II-a de macinare
Glazura maro
Glazura gri
UM Valoare prescrisa
UM Valoare prescrisa
Timp macinare turatii
13000
Timp macinare turatii
16500
Glazura maro
Caracteristici
Etapa I
Gl
R/36 m
D50
Etapa a II-a
Gl
TS
D50
R/36 m
Pc
Rez. la incovoiere

UM

Glazura gri
Valori
prescrise

Caracteristici

UM

Valori
prescrise

g/l
%
m

Etapa I
1550 - 1570 Gl
0,3 0,35
R/36 m
5 6,5
D50

g/l
%
m

1550 - 1570
0,3 0,35
5 6,5

g/l
sec.
m
%
%
N/mm2

1580 - 1600
28 35
5 6,2
0,15 0,25
6,1 6,4
min.165

g/l
sec.
m
%
%
N/mm2

1560 - 1600
28 35
5 6,2
0,15 0,25
5,8 6,1
min.165

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 16

Gl
TS
D50
R/36 m
Pc
Rez. la incovoiere

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 17 DIN 28

6.4. Utilajele folosite la prepararea pastelor si glazurilor ceramice

6.4.1. Cntar electronic
Serveste la dozarea materiilor prime conform retetei si la transportul acestora la mori.
Utilajul consta dintr-un vagonet de cintarire asezat pe roti ce ruleaza pe sine. Pe
bratele cintarului este fixat un buncar metalic pentru materialele de cintarit. Acest buncar
are doua orificii circulare, unul pe partea superioara, care se cupleaza la orificiul de
alimentare al snecului dozator de la siloz, si un altul la partea inferioara a buncarului,
avind in prelungire un burduf care se cupleaza la pilnia asezata in gura de alimentare a
morii de incarcat.
Snecul extractor se compune dintr-un jgheab cu fundul cilindric din tabla de otel,
in interiorul caruia de roteste arborele pe lagare, iar pe arbore este fixat surubul elicoidal.
Materialul ce se scurge din siloz in jgheab (prin deschiderea sibarului de pe fundul
silozului) se impinge de catre snec catre buncarul cintarului.
Capacitatea cintarului este de 3000 kg. Pe platforma metalica a vagonetului de
cintarire sint montate doua dispozitive de actionare :
- un motor electric cu reductor pentru actionarea snecului extractor de pe
silozul de materii prime
- doua motoare de actionare a vagonetului propriu zis, miscarea facindu-se
inainte sau inapoi pe sine prin actionarea butoanelor de comanda.
Cantarul mai este prevazut cu senzori de pozitionare care au rolul de a pozitiona
cantarul in locul optim pentru a efectua manopera de extractie din silozuri sau cea de
golire a materiilor prime din buncar in mori in modul cel mai sigur.
Pe cadrul metalic al cantarului este montat un tablou de comanda electronic de
unde se fac toate comenzile pe care acesta le poate efectua.
Materiile prime se iau in buncar succesiv, corespunzator retetei care apare pe
ecranul electronic al cantarului(cantitatile indicate pe ecran se cumuleaza, si se introduc
deodata in moara).
Cantarul dozator electronic este comandat de un soft de calculator care se afla in
laboratorul preparare si de unde se fac modificarile de retete,introducerea sau
schimbarea materiilor prime din retete sau a cantitatilor acestora.Dupa ce se fac sau
nu(dupa caz) corecturile necesare la retete,acestea se trimit electronic la panoul de
comanda de pe cantar.Cu ajutorul programului de calculator care deserveste cantarul
dozator electronic se poate verifica si istoricul sarjelor de macinare intr-o anumita data
sau perioada de timp.
Instructiunile de lucru la cantarul dozator electronic se gasesc in anexa 9

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 17

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 18 DIN 28

6.4.2. Moara cu bile

Se foloseste pentru macinarea pe cale umeda a materiilor prime ceramice.
Corpul morii este un recipient cilindric cu funduri sferice racordate, executat in
constructie sudata. Partea cilindrica are prevazuta o fereastra pentru fixarea capacului de
macinare sau de golire, in functie de operatia tehnologica ce se efectueaza. Tot pe partea
cilindrica se afla orificiul de racordare la instalatia de aer comprimat.
Pentru a fi protejate impotriva uzurii si pentru evitarea impurificarii cu fier a
pastei, moara este captusita cu blocuri de silex (dimensiuni cca.15x15x30 cm).
Grupul de antrenare transmite miscarea de la electromotor la corpul morii, prin
intermediul transmisiei de curele reductor angrenaj final. Tot din ansamblul grupului
de antrenare fac parte si frina manuala cu rol important in functionare a utilajului
(posibilitate de oprire in pozitia necesara fazei de macinare incarcare golire).
Lagarele principale servesc la sustinerea si rotirea tamburului, fiind lagare de
rostogolire pe rulmenti.
Instalatia electrica este formata din electromotor, reostat de pornire, dulapul cu
aparataj, limitatoare.
La dulapul cu aparataj de la fiecare moara este legat cate un contor cu ajutorul
caruia se contorizeaza timpul de macinare parcurs si numarul de turatii de la mori.Pe
ceasul contorului cu ajutorul butoanelor cu sageti se seteaza durata timpului de
macinare.La terminarea duratei de macinare setat pe ceasul contorului moara se opreste
automat.
Maruntirea materialului supus macinarii se realizeaza prin efectul combinat de
lovire si de frecare intre corpurile de macinare si material, respectiv de captuseala morii.
Avind in vedere uzura corpurilor de macinare cit si a captuselii morilor, dupa cca.
300 sarje de macinare (cind de obicei apare si necesitatea prelungirii timpului de
macinare) se scot bilele din moara, se sorteaza pe dimensiuni, se completeaza la
greutatea initiala si se reincarca in moara, dupa verificarea prealabila a integritatii
captuselii acesteia. La nevoie (discontinuitati sau uzura avansata) captuseala morii se
corecteaza sau se inlocuieste complet.
Datele tehnice ale morii :
- numar mori ................................... buc. ................................... 12
- incarcatura de material uscat, ......... kg .................... 2700 - 3000
- incarcatura de bile este functie de incarcatura cu material uscat
- capacitate utila ............................. mc .......................... 6,4 7,5
-turatia morii ................................. rot/min. ............................... 16
-puterea instalata ........................... kw ...................................... 37

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 18

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 19 DIN 28

6.4.3. Agitator cu elice

Este destinat mentinerii in suspensie sau a delaierii materialelor ceramice. Consta
din bazin de forma hexagonala din beton finisat pe peretii interiori; deasupra bazinului
este amplasat un motor electric care prin transmisie prin curele antreneaza bratul de
agitare, pe al carui capat inferior se afla montata elicea din material inoxidabil sau din
plastic, la o distanta de cca.250 mm de fundul bazinului.
Din punctul de vedere al parametrilor dimensionali si tehnici precum si al
destinatiei lor, unitatea este dotata cu mai multe tipuri de agitatoare.
Puterea
instalata a
motorului
(kw)

Tipul de
agitator

Locul de amplasare

Capacitate
(mc)

elice
(mm)

de
mentinere in
suspensie

sub morile cu bile,

subteran

15

900

150

10

22

15

900

150

17

31

900

150

10

22

12

700

250

30

22

12

700

250

22

idem
idem
de delaiere
(ramasita)
idem

in fata preselor
vacuum (stocaj
ramasita)
in fata morilor cu
bile
in zona strungurilor
(subteran)
la zdrobitor

Turatie
Nr.
(rot/min) buc.

6.4.4. Instalatia de transport barbotina

Instalatia functioneaza pe principiul aspirarii si refularii barbotinei cu ajutorul
pompelor de transport tip Sand Piper. Transportul barbotinei se face prin tevi de inox,
distribuirea aspirarii si refularii facindu-se cu ajutorul unor robineti cu palet. Ca protectie
a pompelor impotriva eventualelor impuritati, intre sorbul de aspiratie si pompa ( la
bazinele de la strunjire si zdrobitor ) este montat un bazin separator de impuritati. Aceste
bazine se vor curata o data la 3 zile. Documentarea curatirii bazinelor se face in Anexa 2
la prezentele instructiuni.

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 19

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 20 DIN 28

6.4.5. Instalatia de deferizare cu magneti permanenti plati

Consta din 5 magneti cu dimensiuni de 406x140x25 mm, asezati in linie intr-un
jgheab de otel inoxidabil peste care se scurge barbotina refulata cu ajutorul pompelor tip
Sand Piper, spre un jgheab colector cu trei robineti. Prin cei trei robineti se regleaza
debitul barbotinei care se scurge pe grupuri de trei site vibratoare asezate in linie pe
bazinul de amestec. Acesti magneti retin din barbotina particolele de fier. Dupa
realizarea amestecului de barbotina in bazin, magnetii se curata cu un burete.
4.6.6.

Instalatia de deferizare cu magneti stic

Instalatia de deferizare cu magneti stic este format din suportul pe care sunt prinsi
magnetii stic si carcasa magnetului.
a.Suportul magnetilor stic are forma unui capac cilindric din otel inoxidabil pe care
sunt prinsi cei 4 magneti stic cilindrici, cu lungimea de 270 mm si diametru de 22mm
fiecare.Acest suport cu magneti se aseaza in carcasa sau locasul magnetului si se
etanseaza cu ajutorul unui capac filetat.
b.Carcasa sau locasul in care se introduce suportul cu magneti este facuta din otel
inoxidabil si are lungimea 300 mm si diametru la gura de 105 mm.Lateral stanga sus
si lateral dreapta jos este racordata la teava de refulare cu diametru interior de
83,9mm,care, transporta barbotina de la pompa la filtru .Pe orificiul superior intra
barbotina care vine de la pompa,trece peste magnetii stic iar, pe orificiul inferior
paraseste carcasa cu magneti barbotina deferizata care, ulterior ajunge in filtru.
Partea inferioara a carcasei este prevazuta cu un orificiu pe care este montat un
robinet care, se foloseste pentru depresurizarea carcasei magnetului in cazul in care se
vrea spalarea magnetilor.
De retinut este faptul ca pentru o deferizare buna a barbotinei cu magneti stic
capacitatea de refulare trebuie sa fie reglata la maxim 8m/h iar presiunea de refulare sa
fie maxim 18 bari.De asemenea magnetii stic retin doar particule de metale
magnetizabile mai mari de 0,1mm.
Acest tip de deferizare il intalnim dupa fiecare pompa dubla cu membrana sau cu
diafragma si pe teava de refulare de pe bazinele de amestec si stocaj.
6.4.7.

Instalatia de deferizare cu electromagneti

Consta dintr-o bobina electrica care are miezul sub forma unor site si prin care
curge barbotina. Bobina este alimentata dintr-o cutie de comanda cu tensiune continua la
24 V. Alimentarea cu tensiune a cutiei de comanda se face automat, odata cu pornirea
pompei cu membrana.
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 20

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 21 DIN 28

O data pe schimb, se demonteaza intalatia de deferizare cu electromagneti si se

spala cu jet puternic de apa.
6.4.8. Sitele vibratoare
Servesc pentru retinerea din barbotina a impuritatilor. Pentru asigurarea trecerii
cantitative a barbotinei prin sita, aceasta trebuie sa fie intr-o miscare de vibratie de
frecventa mare si amplitudine mica. Motorul electric ce confera ansamblului miscarea de
vibratie, este fixat deasupra ramei sitei. Acest ansamblu este asezat pe tampoane de
cauciuc pe gura de alimentare a bazinelor de agitare. Pe fiecare bazin de amestec este
montat un ansamblu de trei site vibratoare duble iar pe bazinele de stocaj cate o sita
dubla. Prima sita de 2500 ochi/cm 2, retine impuritatile din barbotina, sub care mai este o
sita de siguranta de 1600 ochi/cm2. La morile de glazura prima sita care retine
impuritatile din glazura este de 3600 ochi/cm2.
Dupa fiecare refulare pe bazin, sitele vibratoare se curata de impuritatile depuse si
se spala cu jet de apa (atentie: cantitatea de apa folosita nu trebuie sa fie prea mare,
pentru a nu influenta greutatea litrica a barbotinei din bazin).
6.4.9. Pompa dubla cu membrana
Serveste la transportul barbotinei din agitatoarele de amestec la presele filtru.
Pompa cu membrana propriu zisa se compune dintr-o carcasa turnata a carei forma si
dimensiuni admit montarea de membrana de cauciuc separatoare de medii (barbotina si
ulei hidraulic), a supapelor de admisie, refulare si a armaturilor de inchidere, evacuare
aer, racordarea manometrelor si a racordului de alimentare.
Pompa cu membrana functioneaza astfel :
- la ridicarea pistonului se deformeaza membrana datorita depresiunii, se
inchide supapa de refulare, se deschide supapa de aspiratie si se aspira barbotina in
pompa.
- la coborirea pistonului, membrana se deformeaza in sens invers datorita
presiunii, se inchide supapa de aspiratie, se deschide cea de refulare si barbotina se
impinge in rezervor, apoi in conductele ce duc spre presele filtru.
Principalele caracteristici tehnice ale utilajului :
- debit, mc/h max. ................................................................................. 8
- presiunea maxima de lucru (refulare) daN/cm2 .................................. 15
- numarul de curse duble/minut ............................................................ 28
- puterea motorului de antrenare, kw .................................................. 15
- mediul hidraulic .. ulei hidraulic conf.SR. 9691/1994
- dimensiuni de gabarit, mm ........................................... 2025x1500x900

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 21

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 22 DIN 28

6.4.10. Pompa dubla cu diafragma(functionare pe baza de aer comprimat)

STEINLE-tip FP/FH50SF-1-UUE
Se foloseste la refularea barbotinei din bazinele de amestec in presele filtru ca si
pompa dubla cu membrana.
Pompa dubla cu diafragma,STEINLE, are ca principale componente:carcasa
din otel SS 316,distribuitor aspiratie,distribuitor refulare,cilindru pneumatic,piston
pneumatic,piston hidraulic,lichid hidraulic reprezentat de ulei de rapita ISO 46,scaun
supapa,bila supapa,furtun diafragma,dispozitiv de control al diafragmei,senzori
electronici,valva solenoid.
Modul de functionare a pompei STEINLE
Pompele STEINLE seria FP sunt pompe cu diafragma cu piston avand dubla
actiune, care folosesc furtun pentru diafragma. Acest furtun este comprimat de catre
lichidul hidraulic care asigura si revenirea formei furtunului.Cind furtunul este
comprimat, barbotina din interior se deplaseaza si refuleaza. Supapele cu bila de la baza
si de partea de sus a furtunului asigura curgerea barbotinei intr-o singura directie.

a): deschis
b): comprimat
Cele 2 deformari extreme ale furtunului.
Furtunul doar trebuie sa separe lichidul hidraulic de barbotina si nu influenteaza
presiunea. Presiunea in interiorul si exteriorul furtunului este aceeasi. De aceea
diafragma are o durata mare de functionare, pe linga faptul ca nu se comprima niciodata
in totalitate. Se flexeaza doar in zona de deformare elastica a materialului.
Chiar daca furtunul este defect, pompa va continua sa functioneze ca o simpla
pompa cu piston. Acest lucru asigura o protectie dubla. Se poate repara citeva zile mai
tirziu. Defectiunile furtunului se pot detecta cu o unitate de senzori aditionali. Lichidul
hidraulic este un ulei biologic si este neutru cu apa si netoxic.
Lichidul hidraulic este deplasat de un piston care este condus de alt piston cu o
suprfata de actionare mai mare. Pistonul mare este deplasat cu aer comprimat. Suprafata
mai mare conduce la cresterea de presiune in partea hidraulica.
Punctele limita de deplasare a pistonului cu aer sunt limitate de doi senzori
electronici fara contact mecanic.
Semnalele celor doua comutatoare comanda o valva cu solenoid (5/2) care
conduce aerul pe fata opusa a pistonului.
Sistemul de comanda pneumatic al pompei are rolul de a asigura un echilibru
continu dintre debitul pompei si cantitatea de barbotina necesara la presa filtru. De aceea
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 22

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 23 DIN 28

sistemul pompei executa autoreglajul. Chiar daca un robinet (o supapa) de pe partea de

descarcare este inchis, pompa se opreste si nu consuma energie. Cind robinetul (supapa)
se deschide, pompa incepe sa opereze din nou. Datorita acestei proprietati, nu este
necesar un sistem suplimentar, cum ar fi un presostat de control al pompei.
Caracteristici tehnice ale utilajului:
Debit maxim (mc/h)
Presiunea obtinuta(bari)
Volumul /camera(l)
Numarul de curse duble/minut
Temperatura maxima de operare(C)
Diametrul maxim al particulelor solide
refulate(mm)
Mediul hidraulic

14
24
0.3
58
80
max.12
ulei de rapita ISO 46

6.4.11. Filtru presa

Cu acest utilaj se realizeaza deshidratarea barbotinei ceramice in scopul obtinerii
pastei.
Se compune din subansamblu presa si centrala hidraulica.
Presa se compune din 68 placi de polipropilena de 800, cu canale circulare,
acoperite cu pinza de filtru.Pe placile de polipropilena pinza se prinde pe stifturile aflate
pe partea superioara a placilor.
In orificiul central al placii, pinza se fixeaza cu bucse filetate ce permit
patrunderea barbotinei in camerele de filtrare. Placile astfel imbracate culiseaza pe
orizontala pe doi tiranti de 90 mm. Placile se string una linga alta, intre placi
forminduse cavitati in care prin pomparea barbotinei se formeaza turtele de pasta.
Centrala hidraulica realizeaza presiunea de 175 bari si este compusa dintr-o pompa
hidraulica, filtru brut, filtru magnetic, supapa de reglare a presiunii cu manometrul de
control si placa cu posibilitatea de racordare a centralei la 2 prese invecinate.
Succesiunea manevrelor la filtrare este urmatoarea:
- inchiderea presei prin actionarea robinetului de pe centrala hidraulica
- manevrarea distribuitorului pina ce presiunea pe manometru (0 400 bar)
atinge valoarea de 175 bari, valoare la care pompa hidraulica se opreste
automat, fiind comandata de presostatul montat in acest scop

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 23

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 24 DIN 28

- se inchide robinetul de suprapresiune la capatul filtrului (care la terminarea

filtrarii serveste la scoaterea de sub presiune a filtrului, prin evacuarea
barbotinei ramase sub presiune in canalul central dintre placi)
-se porneste pompa cu membrana, care realizeaza o presiune maxima de 15
bari pentru presarea barbotinei intre placile filtrului. Apa se scurge prin
pinza de filtru si ajungind in canalele de pe placile de filtrare, se
evacueaza prin orificiul aflat la partea inferioara a placii. La inceput apa
se scurge cu debit mare, acesta reducindu-se treptat odata cu formarea
turtelor de pasta intre placi. Filtrarea se considera terminata cind apa
picura rar. In aceasta situatie umiditatea turtelor variaza intre:
Valori
limit:

Masa Argillon ( 1605/2z )

18,7 20,2 % (umiditate de var)
18,7 19,5 % ( umiditate de iarn )

Masa LAPP ( MA1122 )

20-21.0% (umiditate de var )
19.5-20.5% (umiditate de iarn)

Durata de filtrare este in medie 2 ore 20 minute,in functie de natura pastei (raport
proaspat : ramasita), presiunea realizata de pompe, starea de curatenie a pinzelor,
temperatura. etc.
La terminarea filtrarii operatiunile se reiau in sens invers:
- oprire pompa cu membrana
- deschidere robinet suprapresiune
- actionare robinet de pe centrala hidraulica
- actionare distribuitor care cupleaza pompa centralei hidraulice pina la
retragerea completa a placii de presare
- pornire banda transportoare de sub filtru si a celei transversale (pentru
transportul turtelor spre malaxor)
- culisarea manuala, individuala a placilor de filtru pe tiranti, cind turtele
cad pe banda transportoare
Observatie: Curatarea panzelor si a dispozitivelor:
Panzele de filtru
- cu jet de apa
-> dupa 50 de cicluri
- cu masina de spalat -> dupa 150 de cicluri
- schimb de panze
-> dupa 300 de cicluri
Dispozitive cu banda si de transport
- Banda de la presa se curata imediat dupa fiecare ciclu, adica : imediat dupa
golirea si reinchiderea presei
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 24

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 25 DIN 28

- Banda principala ( reversibila ) se curata la orice intrerupere a transportului de

pasta (intre cicluri, inaintea pauzelor, la defectiuni )
- Periferia : la sfarsit de tura
ATENTIE :
- cand se utilizeaza dispozitivul cu jet de apa se foloseste numai diuza de curatare ,
presiunea apei sa fie cat mai mica posibil
- benzile reversibile de la transportul turtelor de pasta, nu trebuie sa stationeze cu apa pe
ele, deoarece exista riscul ca apa sa intre in dozator. Daca timpul este scurt intre
spalarea benzilor si scoaterea filtrelor, benzile se vor porni cu cel putin 3 5 minute
inainte de inceperea deschiderii filtrelor. Capacele malaxoarelor trebuie sa fie inchise
pina la eliminarea apei de pe banda.
Toate instalatiile din zona filtrelor se protejeaza impotriva coroziunii.
6.4.12. Framintator cu sita
Este destinat amestecarii si omogenizarii pastei ceramice rezultate de la presele
filtru sub forma de turte.
Instalatia este formata dintr-o cuva demontabila placata interior cu tabla de inox,
cu fundul de jgheab dublu pe care sunt aplicate niste orificii avind forma de
paralelogram, constituind sita. In cele doua jgheaburi se rotesc doi arbori framintatori de
forma si constructie speciala, ce executa miscare de rotatie inversa unul fata de celalalt si
au rolul de a omogeniza pasta si de a o farimita, presind-o prin orificiile sitei. Antrenarea
arborilor se face pa la ambele capete prin intermediul unor angrenaje cilindrice, care se
rotesc in bai de ulei. Pe partile active ale arborilor sint fixate niste lame reglabile (cutite)
care pot fi apropiate de sita pe masura uzurii lor. La capetele arborilor framintatori sint
fixate cutitele pentru razuirea pastei de pe peretii frontali ai cuvei.
Buncarul de alimentare de forma prismatica are rolul de a conduce pasta de la
nivelul benzilor transportoare de turte la framintator. In partea inferioara buncarul are o
fereastra de vizitare, pe unde se poate urmari procesul de omogenizare (miscarea de
rotatie a arborilor framintatori) si pe unde se poate scoate pasta in cazul unor opriri
accidentale de lunga durata.
Pentru a preveni impurificarea pastei cu fier sau oxizi de fier, partile utilajului ce
vin in contact cu pasta trebuie sa fie executate din (sau placate) cu tabla de otel
inoxidabil.
Principalele caracteristici tehnice:
- volumul util al cuvei, m3 .....................................1
- turatia arborilor framintatori, rot/min. ...............22
- puterea motorului de antrenare, kw ...................45
- productivitatea, min., m3/h ................................1,5
S.C. LAPP Insulators S.A.
I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 25

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 26 DIN 28

O data/ schimb se curata gura de alimentare a malaxorului si o data/ schimb se

demonteaza capacele aflate la baza malaxorului si se indeparteaza pasta. Pentru a evita
uscarea pastei pe sita malaxorului, la fiecare 24 ore sita se va pulveriza cu un jet fin de
apa cu ajutorul unei pompite ( acest lucru se realizeaza numai in prezenta tehnologului
sau a laborantului ).
ATENTIE: se va evita formarea picurilor mari de apa pentru a nu introduce
cantitate mare de apa in dozator.
6.4.13. Siloz dozator de pasta
Are rolul de a depozita si amesteca pasta ceramica provenita de la framintatorul cu
sita, asigurind alimentarea continua cu pasta a preselor vacuum.
Principalele parti componente ale utilajului sunt:
- recipientul cilindric format din 3 tronsoane;
- paleta de amestec si antrenare;
- masa rotativa;
- schelet de sustinere
Recipientul cilindric are in interior o paleta de amestecare cu doua brate, acestea
fiind coaxiale si avind intre ele distanta de cca.150 mm, se rotesc in contrasens. Astfel
pasta se impinga spre cele 4 usi aflate in partea inferioara a recipientului. La aceste usi
sint aplicate cutite care taie pasta in cuburi la iesirea din dozator. Bucatile de pasta se
preiau de catre masa rotativa si se rotesc impreuna cu aceasta pina la bratele de deviere
asezate pentru dirijarea pastei spre benzile transportoare ce alimenteaza presele vacuum.
Pentru prevenirea impurificarii cu fier, partile utilajului ce vin in contact cu pasta
ceramica trebuie sa fie placate cu materiale inoxidabile.
Principalele caracteristici tehnice ale utilajului:
- diametrul rezervorului, mm .........................................................1900
- inaltimea rezervorului, mm ..........................................................2025
- diametrul mesei rotative, mm .......................................................3200
- turatia arborelui paletelor, rot/min. ..................................................1,4
- tipul de antrenare .........................................................cuplaj cu lamele
- puterea instalata a motorului de antrenare a mesei rotative, kw.......5,5
- turatia motorului de antrenare, rot/min. ........................................1000
- productivitatea, to/ora ................................................................. 6 12

7. Conditii de verificari pe faze

Autoritatea de control de la punctul de inspectie au obligatia de a verifica modul in care
este efectuata prepararea pastelor si glazurilor ceramice

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 26

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 27 DIN 28

8. Tratarea neconformitilor posibile

In cazul in care nu sunt respectate conditiile de la punctul 6, autoritatea de control
anunta seful ierarhic si seful departamentului despre neconformitatea constatata, pentru a
fi intreprinse actiunile necesare, conform specificatiilor.

9. nregistrri
-

10. Reguli, norme, normative i instruciuni de lucru valabile

- Anexa 1 - Instructiuni de curatare site si magneti
- Anexa 2 - Instructiuni de curatare bazine
- Anexa 3 - Instructiuni de curatare pompe cu membrana si sistem de conducte
- Anexa 4 - Instructiuni de curatare prese filtru
- Anexa 5 - Documentare curatare bazine separatoare de impuritati de la pompele de
refulare barbotina
- Instructiuni de lucru AR.14.00.00.001 de verificare ale umiditatii la filtre

11. Anexe
- Anexa 1 - Instructiuni de curatare site si magneti
- Anexa 2 - Instructiuni de curatare bazine
- Anexa 3 - Instructiuni de curatare pompe cu membrana si sistem de conducte
- Anexa 4 - Instructiuni de curatare prese filtru
- Anexa 5- Documentare curatare bazine separatoare de impuritati de la pompele de
refulare barbotina
- Anexa 6 - Instructiuni de lucru la sita vibratoare mobila
- Anexa 7 - Instructiuni de lucru la instalatia de racire barbotina
- Anexa 8 - Instructiuni de lucru la mixerul static
- Anexa 9 - Instructiuni de lucru la cantarul dozator electronic
- Anexa 10 - Instructiuni de lucru pentru programul de calculator care deserveste cantarul
electronic
-Anexa 11 - Instructiuni de lucru pentru sistemul de control al procesului de filtrare

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 27

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE
GENERALE PENTRU
PREPARAREA PASTELOR SI A
GLAZURILOR CERAMICE

COD:AR.14.00.10.001
EDITIA:
REV:/
DATA:24.06.2010
PAGINA 28 DIN 28

Modificri (Revizii)
Nr.
crt.

Nr. de ord. n
registrul de
modificri

Obiectul modificrii

S.C. LAPP Insulators S.A.

I:\Tehnic\TEHNOLOGIE AVIZATA

Pagina 28

Funcia/organiz. Funcia/nume
ce a cerut
ce a efectuat.
modificarea
modificarea

Data
Semntura