Miscarile sociale in Evul Mediu Romanesc

1. Rascoala de la Bobalna
Tara Transilvaniei a vazut in cursul veacurilor numeroase rascoale. Una dintre acestea a fost rascoala taranilor, in timpul voievodului Ladislau Csaki (1426-1437) c cand taranii au considerat ca imprejurarile sunt potrivite pentru a se smulge din jugul iobagiei. Acest voievod era ajutat de Loran Lepes in carmirea Transilvaniei. Acest nume, cat si numele fratelui sau, Gheorghe (episcop intre anii 1427-1442) sunt strans legate de rascoala taranilor din 1437-1438. Originea rascoalei taranesti se afla in veche nemultumire a iobagilor, asupriti si exploatati fara mila de catre stapanii lor feudali. Inainte de rascoala din 1437 sunt amintite alte doua rascoale in 1434 si 1435. In 1434, se razvratesc partial romanii din Tara Fagarasului iar comitele secuilor, Mihail Jakch scria la 2 iunie, din Seica Mica,brasovenilor, sa iasa zilnic la munti si sa starpeasca valahii perfizi din Fagaras. In 1435,drept pedeapsa, in regiunea Hategului, Ladislau Csaki a tinut o zi de judecata cu juratii si cnezii romani din Tara Hategului.

Nemultumirile iobagilor au sporit atunci cand Gheorghe Lepes, stind despre o schimbare a banilor in folosinta, a lasat timp de 3 ani neincasate platile iobagilor cu aceeasi credinta ca si el iar mai tarziu a pretins achitarea platilor in bani noi,care erau mai greu de procurat. Taraniilor,neputand sa plateasca, li s-au inchis bisericile. O alta cauza a izbucnirii rascoalei a fost raspandirea curentului husit in Transilvania. Dupa arderea pe rug a lui Jan Hus in 1410, curentul prinde radacini in mai multe tari precum: Ungaria si Polonia. Dintr-un intreg complex de cauze,taranii s-au adunat in rimavara anului 1437 pe Dealul Bobalna,langa Olpret,unde inarmati au facut transee de aparare. Astfel, la Bobalna are loc o ciocnire intre tarani si nobili, care se inchieie cu o intelegere in 6 iulie 1437 prin care: -episcopul Lepes primea rascumpararea dijmelor in moneda veche -nobilii nu mai cereau nona din produsele taranilor -taranii se puteau muta de pe o masie pe alta si de la un stapan la altul -la moartea taranului, averea va fi luata de sotia acestuia iar nobilul primea o vita de 3 ani -taranii se adunau la sfat in fiecare an pe Dealul Bobalna

La 16 septembrie 1437, la Capalna, se incheie intre nobili, sasi si secui tratatul cunoscut sub numele de Unio trium nationum prin care cele 3 categorii privilegiate se aparau reciproc. Astfel, taranii se aduna din nou la oaste sub conducerea lui Antonie Marele,din Cluj iar oastea nobililor,sasilor si secuilor era condusa de viceregele Lorand. A doua lupta s-a dat langa Somes unde taranii inving si ocupa prima data Clujul si Aiudul, extinzandu-se apoi in Bihor si Maramures sub condeucerea unui anume Martin. La 10 octombrie 1437, la Cluj-Manastur se incheie un tratat intre Unio trium nationum si tarani cu caracter provizoriu, urmand ca la 1 noiembrie delegatii ambelor parti sa fie trimis la regele Sigismund pentru aprobare, insa acesta moare la data de 9 decembrie 1437. In data de 15 ianuarie 1438, la Cluj, nobilii infrang rezistenta taranilor, il prind pe conducatorul lor, Antonie, si il taie in bucati iar pe tovarasii lui ii trag in teapa pe dealul din fata orasului Turda. Cele 3 natiuni privilegiate se intrunesc la Turda in data de 2 februarie 1438 si reinoiesc uniunea de la Capalna.