Sunteți pe pagina 1din 16

1. Analiza comparative a modelelor regionale de economie 2. Modelul european configurat in Tratatele fondatoare 3.

Convergenta proces specific al modelului european de economie. Analiza corelatiilor dintre cresterea economica coeziune convergenta 4. Adancire, largire, extindere. inamica interioara a modelului european !. Continutul general al proceselor de convergenta nominala si convergenta reala. Analiza pentru "omania #. Criterii de convergenta nominala sta$ilite prin tratatul de la Maastric%t. Analiza pentru "omania &. "elatia convergenta nominala convergenta reala. Cazul "omania '. Analiza criteriilor de parta(are a componentelor in )niunea *uropeana 1. Analiza comparativa a modelelor regionale de economie Astazi in lume se confrunta trei modele de economie si societate +sunt in acelasi timp si modele de dezvoltare economica si sociala,. Modelul American - include - crestere economica , li$ertate politica - exclude - coeziune sociala Modelul *uropean - include - crestere economica - li$ertate politica - coeziune sociala Modelul Asiatic - include - crestere economica , coeziune sociala - exclude - li$ertate politica Acest ultim model este modelul regional care propulseaza C%ina in pozitia de pivot al economiei regionale asiatice . C%iar si in variantele specifice .aponiei si Coreei de /ud , dar si ale tigrilor asiatici intalnim caracteristici ale modelului c%inezesc . /e admite diri(ismul , interventionismul , monopartidismul sau autoritarismul . 0n viziunea lui "alf a%rendorf 2111 sunt doar doua modele - Cel 2ccidental 3 - Cel Asiatic 3 0ntr4o etapa , teoreticieni ca 5rancis 5u6u7ama acceptau doar existent modelului American , cu capacitate de generalizare . a, dou8 modele sunt caracterizate prin excluziune: 9 modelul american3 9 modelul asiatic. $, un model este de natur8 incluziv9 modelul european. Modelele excluzive sunt antagonice :i au rezonan;8 ideologic89 modelul american este neoli$eral9 accent pe virtu;ile pie;ei. 9 modelul asiatic este socialist 9 accent pe controlul deciziei, resurselor :i li$ert8;ilor politice Modelele excluzive au o mai mare dinamic a rezultatelor. Distincia pe clase a modelelor este semnificativ8a, dup8 dispozi;ia fa;8 de coeziunea social89 modelele european :i asiatic au finalitate social3 9 modelul american este exclusiv randamental;

$, dup8 dispozi;ia fa;8 de li$ert8;ile politice9 modelele american :i european se $azeaz8 pe discernmntul individual3 9 modelul asiatic pune pre; pe preeminena societii fa;8 de op;iunile individuale +g%idate politic,3 c, dup8 dispozi;ia fa;8 de cre:tere economic89 modelele american :i european se $azeaz8 pe mecanismele de pia concurenial pentru alocarea resurselor3 9 modelul asiatic se $azeaza pe implicarea progresiv8 a pie;ei <n certificarea alocrii controlate a resurselor; d, raportarea la coeziune social8 scoate <n eviden;8 faptul c89 modelul american este cel al unei economii de pia de tip laissez-faire; 9 modelul european este cel al unei economii sociale de pia concurenial; 9 modelul asiatic este cel al unei economii socialiste de pia. Modelele9tip de economie mai indic8 <n raport cu exteriorul= modelul american este eminamente deschis: 9 intr8ri :i ie:iri li$eralizate3 = modelul european este semideschis9 ie:iri li$eralizate, intr8ri condi;ionate3 = modelul asiatic este postautarhic: 9 intr8ri controlate, ie:iri controlate Modelele com$in8 diferit factorii de produc;ie :i, totodat8, opereaz8 cu atitudini diferite fa;8 de ace:tia <n strategiile de dezvoltare= = = modelul american se caracterizeaz8 prin folosirea de munc scump i capital ieftin; modelul european s9a structurat pe munc ieftin i capital scump; modelul asiatic se $azeaz8 pe munc ieftin i capital atras! de regul ieftin.

1. Modelul american de economie este unidirecional: 9 este orientat doar randamental3 9 tipul american de economie pare un exerci;iu de performan;8 cunoscut drept >zidul mor;ii? 2. Modelul european de economie este "ivalent si pluridirectional: - accept8 drept component8 strategic8, al8turi de cea randamental8, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziunea social; - vizeaza ceea ce se afl8 dincolo :i dincoace de pia;83 9 sistemul european de economie reprezinta ?o plasa de siguranta@ 3. Modelul asiatic de economie modeleaza pia;a pentru a o$;ine doar performan;a economic8 f8r8 efecte de li$eralism politic. 9 modelul este vitregit de feed-"ac#-ul transformaional al sistemelor cu autoreglare, eminamente desc%ise3 = ac8 ne raport8m la procesele definitorii ale epocii, o$serv8m c89 modelul american de economie nu este tranziional; 9 modelele european :i asiatic sunt modele de tranziie

0n (urul modelelor s9au conturat procese de integrare! distincte: 1. modelul american A genereaz8 procese de integrare <n variant concentric, cu specializ8ri avBnd ca teritoriu de referin;8 /)A A modelul de integrare este unul tipic de asimilare! chiar de imitaie a nucleului 2. modelul european A genereaz8 procese de integrare <n perspectiv8 multipl8 :i la toate nivelele A are tendin;a de a func;ionaliza un sistem decizional regional com$inat cu cele naionalstatale 3. modelul asiatic A se structureaz8 ca procese integra;ioniste $azate pe o pia $n plin avnt, cu reglement8ri incipiente, dar tot mai evidente.

2, Modelul european configurat in Tratatele fondatoare Traseul constructivismului- %oma & 'aastricht & Amsterdam 3 componente,o$iective ,mi(loace, principii9c%eie, cadru insitutional. 0, ("iective economice 1, dezvoltare armonioasa, ec%ili$rata si dura$ila a activitatii economice 2, un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca 3, egalitate intre $ar$ati si femei 4, crestere dura$ila si neinflationista !, un grad ridicat de competitivitate si convergenta performantelor economice #, un nivel ridicat de prote(are si im$unatatire a calitatii mediului &, cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii ', coeziune economica si sociala intre statele mem$re )) * 'i+loace : A* ,iata comuna : 1, uniune vamal 2, li$era circulatie a $unurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului 3, definirea pietei interne-spatiu fara frontiere, asigurarea li$ertatilor 4, interzicerea restrictiilor asupra capitalului !, li$era circulatie a persoanelor, legatura complexa cu sc%engen si conditionari -* Armoniz. ,ol. .conomice 1, politica comerciala comuna 2, politica agricola comuna 3, politiac comuna in domeniul concurentei 4, politica comuna in domeniul transportului !, armonizarea reglementarilor economice si fiscale #, sistemul monetar european +/M*, &, cercetare si dezvoltare te%nologica ', coeziune economica si sociala C, fonduri structurale 11, uniunea economica si monetara +)*M,

000, ,rincipii-cheie: 1, loialitatea fata de comunitate 2, nediscriminare in functie de cetatenie 3, largirea competentelor numai in privinta functionarii pietei comune 4, su$sidiaritate !, acDuis comunitar +ansam$lul de drepturi si o$ligatii comune, #, protocol special privind su$sidiaritatea si proportionalitatea )/* 0adru institutional 1, institutii comune 2, control (udiciar suprem 3, Comisia *uropeana -gardian al Tratatului 4, Euget )* !, "eguli privind luarea deciziilor #, Consiliul european &, Fot prin ma(oritate calificata pentru masuri privind piata interna ', "ol mai mare pentru Garlamentul european C, Eanca Central *uropeana

Tratalele )niunii *uropene Tratatul de la "oma 1C!& Actul unic european 1C'& ratificat 1C'& Tratatul de la Maastric%t 1CC2 ratificat 1CC3 Tratatul de la Amsterdam 1CC& ratificat 1CCC Tratatul de la Hisa 2111 ratificat 2113 Constitutia )niunii *uropene 2113 potential ratificata 2114

1ratatul 0omunitatii .conomice .uropene+"oma 1C!&, a fost amendat si completat de 4 ori pana la consolidarea sa in Constitutia *uropeana+2114,. 1ratatul de la 'aastricht e considerat oficial ca Tratatul privind )niunea *uropeana. *l contine o serie de dispozitii generale si sta$ileste functionarea )niunii *uropene pe 3 piloni. Grincipii fundamentale- su$sidiaritatea, aDuis comunitar, cetatenia )niunii. G0I2H)I 1- Comunitatea *uropeana9 cetatenia europeana 9 li$era circulatie a $unurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor 9 uniunea economica si monetara 9 protocolul social al C*911 9 adaptarea institutionala 9 aplicarea metodelor comunitare si a deciziilor Curtii de .ustitie G0I2H)I 2- Golitica externa si de securitate comuna G0I2H)I 3- Cooperarea in domeniul (ustitiei si afacerilor interne3 Controlul persoanelor la frontiera

Grin tratatul de la Amsterdam sensul celor 2 piloni a fost modificat astfel9 multe aspecte au fost institutionalizate 9 aspecte economice mai $una facilitare a li$erei circulatii a persoanelor, politica in domeniul ocuparii si aspecte de politica sociala3 9 protocol privind principiile su$sidiaritatii si proportionalitatii Grimul G0I2H a fost completat cu9 conceperea unor politici comune de ocupare a fortei de munca 9 consolidarea politicii de mediu, a politicii privind sanatatea si protectia cons. Al doilia G0I2H a fost completat cu9 introducerea ?votului de a$tinere@ 9 dezvoltarea unei strategii comune in domeniul politicii externe 9 infiintatea ? )nitatii de Glanificare si Avertizare@ privind evolutiile externe de pot afecta securitatea )* Al treilea G0I2H a fost completat cu9 ma(oritatea sectoarelor de activitatea a acestui pilon au fost transferate primului pilon 1ratatul de la 2isa /c%im$ari ma(ore privind procesul de decizie extinderea ariei de utilizare a procedurii de vot cu ma(oritatea calificata extinderea procedurii de codecizie /c%im$ari institutionale in cadrul procesului de extindere ce au in vedere o )* cu 2& de mem$rii3 ezvoltarea capatitatii militare a )* *la$orarea ? eclaratiei asupra viitorului )*

9 9

Grin tratatul de la Hisa, in anul 211&, o data cu cresterea numarului sau de mem$rii de la 1! la 2&, )* tre$uie sa9si reformeze sistemul de adoptare a deciziilor, pt a evita riscul ca ?mai mult@ sa insemne de fapt ?mai putin@ 3.Convergenta.Analiza corelatiilor dintre cresterea economica9coeziune9convergenta. Cresterea economic,sta$ilitatea si coeziunea sociala sunt procese complementare in modelul european. Goliticile macroecon si de coeziune $ine concepute fundamenteaza o crestere economica sustinuta.0n acelasi timp,un ritm ridicat de crestere economica conduce la sta$ilitate economica si coeziune sociala pe termen lung. Cresterea economica rapida este un pilon fundamental al sustena$ilitatii modelului european +model care pune mare pret pe coeziune, . Modelul european considera ca institutiile si politicile de reglemntare a pietei sunt fundamentale pt o crestere economica sustinuta. Modelul european de economie accepta drept componenta importanta,alaturi de cea randamentala, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziunea sociala. Modelul este $ivalent,economic,social si pluridirectional, vizand si ceea ce se afla dincolo si dincoace de piata. /pecifice integrarii europene sunt procesele de convergenta.

Convergenta presupune evolutia catre atingerea unei anumite tine. *xperienta )* in materie de convergenta este consolidata instrumental de 2$iectivele fonduriloe structurale 5ondul de coeziune 0deea de coeziune a evoluat de la o$iectivele economice si sociale +Maastric%t, la o$iectivele teritoriale +Tratatul Constitutional,. Coeziunea economica,sociala si teritoriala vizeaza faptul ca cetatenii tre$ sa ai$a acces la sanse egale pe suportul infrastructurii si al serviciilor pu$lice. Golitica de coeziune reprezinta instrumentul prin care se promoveaza convergenta economica. Gro$lema convergentei se (udeca Ge fondul politicilor regional Ge fondul politicilor sectoriale Ge fondul cresterii economice Cresterea economica,sta$ilitatea si coeziunea sociala sunt procese complementare in modelul european.Cresterea economica ridicata conduce la sta$ilitate economica si coeziune sociala pe termen lung.Cresterea economica reprezinta pilonul fundamental al sustena$ilitatii modelului european care pune mare pret pe coeziunea sociala. /c%im$area de paradigma privind procesul de crestere economica implica 2 teorii1.Teoria neoclasica a cresterii economice Considera economia ca fiind sta$ila 0nvestitiile financiare au un efect pe termen scurt asupra venitulu national prin cererea agregata *xista randamente descrescatoare ale factorilor de productie Modificarile te%nologice reprezinta principalul motiv al cresterii economice Modelele neoclasice pornesc de la microeconomie,de la preferintele gospodariilor,functiile de productie ale firmelor,structurile pietelor 2.Teoria moderna a cresterii economice Fizeaza sc%im$area te%nologica ca pe o varia$ila exogena care reaspunde la cerintele pietei )nele teorii furnizeaza efecte crescute pe masura ce investitiile cresc pe cont propriu *xista randamente crescatoare ale factorilor de productie Cresterea economica,cresterea gradului de ocupatie si redistri$uirea venitului in societate sunt interconectate Grocesul te%nologic si glo$alizarea sunt elemente potentiale in generarea de crestere economica

4. Adancire, largire, extindere. inamica interioara a modelului european Dinamica interioara a modelului european: - adncire - a li$eraliz8rii economice 9 a reglement8rii 9 a politicilor comune 9 a anga(amentelor :i interdic;iilor statelor 9 lrgire - a domeniilor de aplicare a competen;elor 9 de alt tip 9 extindere - cre:terea num8rului de state mem$re Dinamica exterioara a modelului european: aderarea de noi state structuri de asociere spa;iul european asocierea unor regiuni extraeuropene )ntegrarea europeana constituie un proces complex cu reguli :i o$iective definite <n mod specific nu doar ca etap ci i ca tendine. Aliniamentele specifice dinamicii europene r8spund principiilor parta(8rii competen;elor :i efectivizeaz variantele de integrare pozitiv i negativ: - integrarea pozitiv implica transferul ctre instituii comune comun cel puin a unor competene; sau exercitarea

- integrarea negativ & eliminarea! su" supraveghere comun! a discriminrii din normele i politicile economice naionale evine preeminent8 tendin;a de transfer al competen;elor dinspre zona de exclusivitate naional spre cea parta+at i mai ales comunitar. Transferul de competen;8 de la un nivel la altul este produsul com"inat al adBncirii, l8rgirii :i extinderii. 3inalitatea procesului de adancire Adncirea are drept ;int8 maximal8 9 piaa unic prin li$eralizare economic8 9 apariia funciei comunitare, prin politici comune 9 partajarea competenelor, prin strategia de reglementare 9 transferul de suveranitate, prin voin;a guvernelor Adncirea este un proces $ndelungat i reflect raiunile profunde ale construciei europene de a progresa pas cu pas

2iciuna din intele adncirii nu au fost atinse: 9 pia;8 unic8 incomplet8 9 politici comune pu;ine 9 mai degra$8 suveranitatea se folose:te par;ial <n comun 9 su$sidiaritatea este difuz8 <ntr9un sistem fluid de guvernare multistratificat8 Aderarea & rspuns naional la efortul comunitar de extindere Consiliul de la Jaga +1C#C, a adoptat tripticul >des8vBr:ire, aprofundare, extindere? care a dus la primul val de ader8ri <n 1C&2K1C&3. 9 a fost vor$a de desc%iderea >clu$ului? pentru 2ccident. Consiliul de la Copen%aga +1CC3, a adoptat criteriile de aderare pentru ;8rile *C*, <ntregite ulterior. <ntre extinderea occidental8 a C**K)* :i extinderea spre *C* sunt diferen;e categorice de proceduri, standarde, monitoriz8ri, strategii de asociere, preaderare, aderare, foi de parcurs, clauze de salvgardare +amBnare a ader8rii, etc. niciodat8 pBn8 la extinderea spre *C* nu s9a acordat ponderea a:a de mare a criteriului de conformare politic8. .volutia proceselor de largire si extindere 4rgirea zonei de competen comunitar 9 se face ca impuls al e:ecurilor pie;ei la nivel na;ional sau al complic8rii <n rezolvarea unor competen;e <n condi;iile glo$aliz8rii 9 vizeaza aspecte ce ;in de externalit8;ile negative sau de nevoia decoordonare comunitar8 a tratativelor <n leg8tur8 cu conven;ii glo$ale .xtinderea - ;ine de ra;iunea de sistem desc%is a construc;iei europene 9 are o limitare criteriul geografic pus la <ncercare de Turcia, dar :i de posi$ila extindere <n direc;ia Armeniei :i Leorgiei. .volutia proceselor de largire si extindere 0e se o"serv5 procesele sunt de natur8 cumulativ8 :i nu compensatorie ele evolueaz8 f8r8 s8 se anuleze reciproc sau s8 se $loc%eze definitiv metoda pendulului ac;ioneaz8 :i <n cazul aliniamentelor un $loca( pe aliniamentul adBncirii +vezi Constitu;ia, <mpinge lucrurile <n favoarea extinderii sau com$inat

metoda pendulului face din construc;ia european8 un proces continuu de integrare3 acest aspect trimite la metoda compromisului, <ntre adBncire :i l8rgire, <ntre extindere :i adBncire, <ntre l8rgire :i extindere :.a.m.d. 'odelul european de integrare cunoa te trsturi distinctive! de natur: 9 integrativ8, pe dimensiunile suprana;ional8 :i transguvernamental83 9 normativ8, cu scopul armoniz8rii, inclusiv prin standarde3 9 redistri$utiv8, cu func;ia expres8 de a genera coeren;8 <n sistem3 9 coordonativ8, care induce tendin;e de convergen;8 pe fundamentul pie;ei unice, a )niunii *conomice si Monetare3 9 progamativ8, ca semnal al coagul8rii experien;ei postna;ionale, al sistemului guvern8rii postsuveranitate. 0aracteristicile construciei europene )* este un spa;iu ac;ional integrativ, normativ, redistri$utiv, coordonativ :i progamativ al dimensiunilor glo$ale, comunitare, na;ionale, regionale :i locale, de natur8 partenerial8 postcorporatist8, cu ;inta de a crea o societate european8 eminamente postna;ional8.

6u" 7

0onvergenta reprezinta evolutia catre atingerea unei anumite tinte diminuarea diferentelor dintre indicatorii economici ai diferitelor tari mem$re politica de coeziune reprezinta instrumentul comunitar prin care este promovata convergenta economica

0riteriile 0onvergentei 2ominale deficitul $ugetar sa nu depaseasca 3M din G0E datoria pu$lica sa nu depaseasca #1M din G0E rata inflatiei sa fie mai mare cu cel mult 1.! puncte procentuale decat media primelor 3 state mem$re cu cea mai scazuta rata a inflatiei rata do$anzii nominale sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media primelor 3 state cu cea mai redusa rata a do$anzii mar(a de fluctuatie a cursului de sc%im$ sa corespunda mar(elor sta$ilite prin /M* + 9 2.2!M 9 N 1!M,

0riteriile 0onvergentei %eale convergenta veniturilor convergenta preturilor convergenta productivitatii convergenta standardelor economice convergenta structurii socio9ocupationale

Convergen;a real8 se refer8 la nivelul de trai :i poate fi perceput8 cu a(utorul indicatorilor cum ar fi venitul na;ional sau Gi$9ul pe cap de locuitor.0n sens strict, convergen;8 real8 ar tre$ui s8 desemneze o tendin;8 de apropiere a nivelurilor de trai "eusita procesului de convergenta presupune o suma de procese precum-convergneta veniturilor,convergenta productivitatii,convergenta preturilor relative,convergenta structurii socioocupationale,convergenta standardelor educationale.Grogresele inregistrate in procesul de convergenta reala sunt evidentiate mai aled de evolutiile ratei de crestere economica si ale productivitatii. Ons8, spre deose$ire de criteriile de convergen;8 nominale, Tratatul nu face nicio referire la varia$ilele reale, cum sunt cre:terea G0EKlocuitor, :oma(ul sau deficitul comercial. Grocesul de convergenta nominala a fost privilegiat in raport cu cel de convergenta reala , deoarece realizarea presupune un orizont mai redus de timp. P8rile cu nivel mai redus al venitului pe locuitor se a:teapt8 s8 prezinte o cre:tere mai rapid8 decBt ;8rile mai $ogate+convergen;a a$solut8,, pBn8 la un anumit nivel de ec%ili$ru, acela:i pentru toate ;8rile. On sc%im$, cBnd rata investit;iilor, varia$ilele macroeconomice :i financiare variaz8 intre state, starea de ec%ili$ru pe termen lung va fi diferit8 de la o ;ar8 la alta +convergen;a condi;ionat8,

esi a fost o crestere economica "omania a inregistrat progrese reduse in ceea ce priveste convergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din )*."ealizarea nivelurilor de venituri si productivitate atinse in alte tari din *uropa ramane una dintre principalele provocari pentru "omania..*conomistii sunt de acord pentru reducerea decala(elor +convergenta $eta, este nevoie de9rate inalte de economisire3 9im$unatatirea fortei de munca si a standardelor educationale3 9cresterea competivitatii exporturilor3 9coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie3 )na din prioritatile "omaniei este sa realizeze o crestere economica dura$ila ce i9ar permite sa reduca diferenta fata de alte mem$re ale )*.Aceasta va fi posi$ila doar daca o serie de alte preconditii sunt indeplinite mai intai9disciplina financiara, sta$ilizarea macroeconomica,dezvoltarea sistemului financiar si im$unatatirea climatului de afaceri.

8. 0riterii de convergenta nominala sta"ilite prin tratatul de la 'aastricht. Analiza pentru %omania Tratatul de la Maastric%t +1CC3 , sta$ileste cinci criterii de convergenta nominala pe care statele mem$re tre$uie sa le respecte pentru a se putea alatura )*M si a adopta moneda euro1.0riteriul ratei inflatiei- rata inflaiei nu tre$uie s8 dep8:easc8, cu un an <naintea examin8rii, cu mai mult de 1,!M, nivelul mediu <nregistrat <n acele state mem$re +cel mult trei, care au <nregistrat cele mai $une performan;e <n materia sta$ilit8;ii pre;urilor. esi noile tari mem$re au realizat un proces sustinut de dezinflatie, totusi exista surse potentiale ale cresterii inflatiei care pot afecta sustena$ilitatea acestuia, mai ales dupa momentul aderarii. a, Apropierea nivelului preturilor la $unurile de consum de nivelul mediu al preturilor din )*, favorizata de aderare si de intensificarea relatiilor comerciale3 $, *fectul Ealassa9/amuelson, care explica intr9o anumita masura procesul de convergenta a preturilor3 c, Ii$eralizarea preturilor si armonizarea fiscala ar putea determina o ma(orare a preturilor dupa aderare3 d, Cresterea preturilor $unurilor de consum, datorata in special alinierii salariilor din sectoarele pu$lic si privat ale economiei+ 0n )ngaria, in 2112, salariile din sectorul pu$lic au crescut cu !1M ,. 9. 0riteriul ratei do"anzii- rata dobnzii nominale pe termen lung +11 ani, la <n ultimul an <naintea evalu8rii, s8 nu dep8:easc8 cu mai mult de 2M media do$Bnzilor din acele state mem$re +cel mult trei, care prezint8 cele mai $une rezultate <n ceea ce prive:te sta$ilitatea pre;urilor +;8rile cu infla;ia cea mai sc8zut8,.

Convergenta ratei do$anzii pe termen lung a fost rapida in noile tari mem$re, fiind influentata pozitiv de procesul de dezinflatie si de perspectiva aderarii la )* + eliminarea primei de risc ,. :. 0riteriul finantelor pu"lice: deficitul bugetar sa nu depaseasca 3M din G0E. Criteriul sta$ilit la Maastric%t pentru deficitul $ugetar nu pare a fi compati$il cu mar(ele de manevra de care ar avea nevoie o parte din noile tari mem$re, pentru a accelera procesul de convergenta reala3 Cofinantarea nationala la fondurile structurale comunitare va presa asupra situatiei $ugetare a tarilor care depasesc deficitul de 3M din G0E. 4. 0riteriul situaiei finanelor pu"lice datoria public s8 nu dep8:easc8 #1M din G0E atoria pu$lica se afla su$ ponderea de #1M din G0E, insa dinamica sa poate fi influentata de procesul de im$atranire a populatiei + de la o datorie pu$lica de 21M in 2112, Ce%ia ar putea atinge 111M in 2111 ,. 7. 0riteriul cursului de schim": mar(ele de fluctuatie tre$uie sa corespunda mar(elor sta$ilite prin sistemul monetar european, in limita a NK9 1!M in ultimii doi ani premergatori examinarii. Tarile candidate au utilizat instrumentul cursului de sc%im$ pentru a9si reforma economia in perioada premegatoare aderarii la )* Au optat, intr9o prima instanta, pentru un curs de sc%im$ fix, pentru a lupta contra inflatiei3 Golitica monetara restrictiva a permis de asemenea reducerea inflatiei si sta$ilizarea cererii interne3 2 rata fixa de sc%im$ a antrenat o apreciere a monedei, care, prin efectul asupra ieftinirii importurilor, a exercitat presiuni suplimentare asupra inflatiei3 Gerformantele in macrosta$ilizarea economiei au constituit un semnal pentru atragerea de 0/ . Ge parcursul perioadei de tranzitie, trei regimuri de sc%im$ au functionat in noile tari mem$re consiliul monetar curs de sc%im$ fix, in care politica monetara nu are nici o autonomie, deoarece moneda in circulatie tre$uie acoperita in intregime prin rezerve de sc%im$, antrenand o converti$ilitate totala a monedei3 cursuri de sc%im$ fixe, cu mar(e de fluctuatie3 cursuri de sc%im$ flotante, li$ere sau in mod controlat. Adoptarea de c8tre %omnia a monedei euro la momentul propus +2114, prin Grogramul de Convergen;8, pe care ;ara noastr8 l9a <naintat Comisiei *uropene la <nceputul anului 211&, depinde de <ndeplinirea concomitent8 a criteriilor de convergen;8 nominal8. intre criteriile de convergen;8 nominal8, "omBnia continu8 s8 <ndeplineasc8 criteriul privind sustenabilitatea poziiei fiscale +care se refer8 la ponderea deficitului fiscal :i a datoriei pu$lice <n G0E,, <n timp ce evaluarea criteriului referitor la sta$ilitatea cursului de schimb nu poate fi realizat8 cu acurate;e, atBt timp cBt leul nu particip8 la Mecanismul Cursului de /c%im$ 00 +*"M 00,. Cursul leului este li$er, iar tur$ulentele de pe pietele financiare, incepand cu a doua (umatate a anului 211&, au determinat o depreciere su$stantiala a leului, agravata si de

dezec%ili$rele macroeconomice interne ale tarii. Moneda s9a sta$ilizat in raport cu euro pe parcursul anului 211C si la inceputul lui 2111, reflectand im$unatatirea conditiilor de pe pietele monetare, declinul do$anzii de politica monetara a Eancii Hationale si increderea rezultata in urma acordului de asistenta financiara cu maimulte institutii internationale Criteriul ratei inflatiei- in "omBnia, <ncepBnd cu anul 2111, dezinfla;ia a fost continu8. Conform studiilor efectuate de EH", rata anual8 a infla;iei se plaseaz8 la sfBr:itul anului 211' la nivelul de #,#M, cu 2,' puncte procentuale peste cel prognozat. On ceea ce prive:te nivelul prognozat al infla;iei pentru anul 211C +de 3,!M,, situa;ia este revizuit8, plasBnd noul nivel cu 1,& puncte procentuale peste cel conceput ini;ial3 rata inflatiei s9a situat la !,#M in 211C 0n anul 2111, rata inflatiei este &,&&M +NK9 1M, iar tinta ratei de inflatie pentru 2111 este 3,!M iar pentru 21119 3M. Grincipalele cauze ale acestei situatii constau in finalizarea tarzie a procesului de li$eralizare a preturilor, precum si in adoptarea unei strategii de reducere graduala a inflatiei, cu costurile si $eneficiile atasate acestei optiuni. Criteriul de convergenta a dobanzilor: Media do$anzilor din "omania a depasit valoarea de referinta de la nivelul )* inca de la aderare, nefiind indeplinit criteriul referitor la convergenta do$anzilor pe termen lung. 0n perioada martie 211C9martie 2111, do$anda medie pe termen lung din "omania a fost de C,4M, peste nivelul de referinta de #M din )*. o$anzile pe termen lung au ramas ridicate in 211C, din cauza volatilitatii, inainte de a scadea usor la inceputul lui 2111, ca urmare a indiciilor im$unatatirii conditiilor pe piata interna. iferenta fata de zona euro se situa la 3,! puncte procentuale in martie

/u$ &. "elatie convergenta reala 9 convergenta nominala.Cazul "omaniei 0n profida evidentei cresteri economice, "omania a inregistrat progrese reduce in ceea ce priveste comvergenta reala cu nivelurile venitului pe cap de locuitor din )*. "ealizarea nivelurilor de venit si productivitate atinde in alte tari din *uropa, ramane una dintre principalele provocari pentru "omania. Cele mai recente date disponi$ile, arata ca diferentele dintre regiuni in ceea ce proveste venitul, sunt in crestere. 0n cazul "omaniei, este interesanta studierea posi$ilitatii convergentei $eta, care se refera la reducerea decala(elor fata de tarile ).*. *conomistii sunt de acord ca ?a(ungerea din urma@+ convergenta $eta, necesita9 rate inalte de economisire3 9 im$unatatirea pregatirii fortei de munca si a standardelor educationale3 9 cresterea competitivitatii exporturilor3 9 coeziune sociala si cresterea rapida a productivitatii factorilor de productie. "ezultatele economice indica faptul ca faza cresterii economice a inceput in 2111. Houa formulare si implementare a politicilor macroeconomice din "omania au fost prezentate in cadrul Grogramului de guvernare pentru perioada 211192114, in concordanta cu orientarile /trategiei de dezvoltare pe termen mediu. 2$iectivele si masurile specifice politicilor au fost introduse in Grogramul economic de preaderare pentru "omania si prezentate Comisiei *uropene in august 2111 si in Memorandumul de politicii convenit cu 5ondul Monetar 0nternational.

)na dintre prioritatile principale ale "omaniei este sa realizeze o crestere economica dura$ila ce i9ar permite sa reduca diferenta fata de alte mem$re ale )*. Aceasta este insa posi$il numai daca o serie de preconditii sunt indeplinite mai intai9 cum ar fi disciplina financiara, sta$ilizarea macroeconomica, dezvoltarea sistemului financiar si im$unatatirea climatului de afaceri. 0ntr9o economie incomplet restructurata si adaptata la cerintele )niunii *uropene, realizarea unei convergente nominale poate afecta procesul de convergenta reala at fiind faptul ca "omania este o economie mica, desc%isa, cu un nivel te%nologic si o productivitate scazute+ in comparatie cu alte tari din )*,, transferul te%nologiei si al capitalului ar tre$ui sa conduca la o crestere economica mai rapida. Ge masura intrarii capitalurilor in economie, cresterea productivitatii va antrena marirea salariilor si, intr9un final, a preturilor, conducand apoi la o apreciere reala a cursului de sc%im$ al monedei nationale3 0n "omania, dezinflatia din ultimii ani s9a realizat fara o pierdere de productie. *ste nevoie atat de o a$ordare prudenta a dezinflatiei, cat si de o politica monetara credi$ila pentru a evita un esec masiv. /e doreste evitarea situatiei care s9a inregistrat in Ce%ia, )ngaria si Golonia atunci cand $ancile centrale din aceste tari si guvernele lor nu au evita tensiunile aparute la compensarea vitezei dezinflatiei cu ritmul lent al cresterii economice3 Apropierea aderarii in )* va creste presiunea asupra $ugetului national9 aderarea la normele si standardele )* va necesita importante resurse $ugetare si investitii pu$lice in infrastura, agricultura, protectia mediului si alte sectoare3 9 "omania va tre$ui sa confinanteze proiectele de dezvoltare ale )*3 9 Costuri suplimentare vor aparea din plata contri$utiilor la $ugetul )* dupa aderare+ aprox. '11 de mil de euro,. 9 )n cost semnificativ la $uget va fi reprezentat de costurile de finantare a tranzitiei sistemului actual de pensii. )nfluenta procesului de convergenta reala asupra convergentei nominale 3avora"ila reformele structurale conduc la o crestere neinflationista a salariilor QR cresterea veniturilor cresterea veniturilor $ugetare convergenta nivelului productivitatii determina reducerea costurilor accelerand dezinflatia in sectorul $unurilor comercializa$ile 2efavora"ila efectul Ealassa /amuleson diferenta de productivitate dintre sectoarele $unurilor comercializa$ile si cele ale $unurilor necomercializa$ile , nivel ridicat al inflatiei datorat de convergenta preturilor $unurilor necomercializa$ile cu )* care nu este sustinuta de cresterea productivitatii )nfluenta procesului de convergenta nominala asupra convergentei reale 3avora"ila reducerea inflatiei si a ratei do$anzii duce la cresterea investitilor si ca urmare a G0E

un curs de sc%im$ sta$il determina o crestere a 0/ si a exporturilor deficitul $ugetar redus duce la sta$ilitate economica si la cresterea ratingului de tara pe termen lung

2efavora"ila respectarea criteriilor de la Maastric%t in ceea ce priveste deficitul $ugetar poate afecta procesul de convergenta reala efectul de croSding9out Q reducerea ratei inflatiei QR cresterea ratei do$anzii QR atragerea de capitaluri externe QR aprecierea monedei QR descura(area exporturilor

;. Dou trasee de analiza: 1. funcionarea guvernrii multistratificate, parta+area competenelor 9. dinamica intern a construc;iei europene :i aliniamentele sale specifice- adncire! lrgire! extindere<aderare. Grimul aspect al guvern8rii multistratificate necesit8 pentru analiz8 $nelegerea structurii modelului european. - infranaional; - local; - regional; - naional; - comunitar sau supranaional. 0e presupune procesul de parta+are a competenelor5 anumite sarcini :i decizii sunt <n competen;a +sunt alocate, nivelului comunitar +competenele exclusive ale =. sau competene comunitare,3 altele sunt <mp8r;ite cu responsa$ilitate <ntre )* :i guvernele na;ionale +competene parta+ate,3 altele ;in de decizia guvernelor na;ionale sau infrana;ionale +competene naionale, competen;e regionale, competen;e locale, <n fapt ca expresie a suveranit8;ii,. Garlamentul *uropean +G*, recunoa:te c8 sunt pro$leme <n a delimita competen;ele pentru c8 tratatele nu fac o descriere a unor domenii specifice ci doar o descriere funcional. unele o$iective ale modelului erau <n zona gri dintre competen;a comunitar8 :i cea na;ional8 +>coeziunea economic8 :i social8 <ntre statele mem$re?.

Delimitarea competentelor in =niunea .uropeana >conform 1ratatului 0onstitutional*

1. Uniunea dispune de competen exclusiv pentrua, sta$ilirea regulilor de concuren;8 necesare func;ion8rii pie;ei interne3 $, politica monetar8 pentru statele mem$re care au adoptat euro3 c, politica comercial comun83 d, uniunea vamal83 e, conservarea resurselor $iologice ale m8rii <n cadrul politicii comune de pescuit. 2. Competenele comune ale Uniunii i statelor membre se aplic n urmtoarele domenii principale a, pia;a intern83 $, spa;iul de li$ertate, securitate :i (usti;ie3 c, agricultur8 :i pescuit, cu excep;ia conserv8rii resurselor $iologice ale m8rii3 d, transport :i re;elele transeuropene3 e, energie3 f, coeziune economic8, social8 :i teritorial83 g, mediu3 %, protec;ia consumatorilor 3. Uniunea poate desfura aciuni de sprijinire, de coordonare sau complementare <n urm8toarele domenii9 industrie3 piata fortei de munca3 protec;ia :i <m$un8t8;irea s8n8t8;ii umane3 educa;ie, formare profesional8, tineret :i sport3 cultur83 Competentele economice in U ! 9 a nivel national 9 Microeconomic- Giata muncii Macroeconomic- Eugetul "elatii externe- 9 a nivel comunitar Microeconomic- Giata $unurilor si a capitalurilor Macroeconomic- Moneda "elatii externe- Goliticile comerciale, "ata de sc%im$3