Originea si evolutia omului

Una din problemele ce l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri a fost aceea a propriei sale origini. Primele incercari de a gasi un raspuns s-au efectuat la nivelul gandirii preastiintifice, sub forma miturilor si a modelelor magico-religioase. Insa clasificarea originii omului in cadrul gandirii stiintifice a inceput o data cu lucrarile lui Charles Darwin. Conform legendei biblice, omul a fost creat din lut. In antichitate, existau si conceptii ale originii omului din structuri materiale. De exemplu, Lucretius sustinea ca oamenii au aparut nemi locit din pamant, care avea o fertiliatate inalta. !avantul enciclopedist "ristotel, studiind corpul omenesc, l-a inclus pe om in sistemul regnului animal, determinandu-l ca #$oon politicon%. & data cu descoperirea analogiei dintre structura corpului omului si maimutei de catre C. 'alenus (medic si anatomist roman) si cu descrierile cimpa$eului de catre anatomistul engle$ *. +,son (-./.), a fost posibila clasificarea omului in cadrul regnului animal. Carl Linne clasifica omul altaturi de maimutele antropomorfe, re$ervandu-i un gen aparte, genul 0omo cu specia 0omo sapiens (omul intelept). 1ai tar$iu, 2.3. Lamarc4 si Ch. Darwin sustineau ca omul s-a de$voltat de la maimuta, absoluti$and importanta factorilor biologici. *volutia umana se deosebeste esential de celelalte linii evolutive. "supra intensitatii antropogene$ei influentea$a atat factorii biologici, cat si cei sociali. Ca factori biologici ai antropogene$ei pot fi mentionati5 *reditatea - asigura pastrarea caracterelor ereditare si transmiterea lor urmasilor in cadrul reproducerii sexuale (ereditatea determina existenta omului ca specie). 6ariabilitatea - asigura capatarea de noi caractere in cadrul existentei omului in anumite conditii de trai7 ea determina adaptarea organismului uman la factorii de mediu5 temperatura, umiditate, tipul de hrana etc. !electia naturala - asigura alegerea celor mai adaptati oameni sub actiunea factorilor selectivi naturali7 selectia naturala la om poate fi individuala, de grup. Lupta pentru existenta - asigura supravietuirea celui apt in conditiile de concurenta7 poate avea loc atat intre indivi$ii unei populatii umane, cat si intre om si alte specii de plante si animale. &mul, de asemenea lupta cu factorii climaterici, care in multe ca$uri pot determina insasi existenta lui. Lupta pentru existenta poate avea un caracter relativ, fiind inlocuita cu competitia. !electia sexuala - asigura pastrarea dimorfismului sexual in cadrul populatiei umane7 ea capata o deosebita valoare pentru acele populatii in care este dereglat raportul de sexe. *xercitiul - asigura de$voltarea (sau reducerea) unor anumite organe care ofera un avanta persoanelor care le poseda. Inmultirea - asigura transmiterea caracterelor urmasilor si capatarea de noi caractere ca re$ultat al noilor inmultiri de gene. Ca factori sociali pot fi mentionati5 1unca sau capacitatea de a produce unelte de munca - asigura perfectionarea continua a omului (*nghels afirma ca5 81unca este i$vorul oricarei avutii...intr-un anumit sens, trebuie sa spunem ca ea l-a creat pe om insusi8.) &rgani$area sociala - asigura supravietuirea oamenilor in conditii nefavorabile, precum si imbogatirea lor de avutia societatii (*nghels afirma despre viata in colectiv5 8instinctul social a fost una dintre parghiile cele mai importante ale descinderii omului din maimuta8.) Limba ul articulat - asigura comunicarea intre membrii populatiei si schimbul de experienta.
-

Constiinta - repre$inta re$ultatul unei lungi evolutii in decursul careia se formea$a pe ba$a proprietatii de reflectare a materiei, mai intai sesibilitatea elementara a fiintelor celor mai simple, apoi activitatea nervoasa superioara a animalelor, culminand cu gandirea umana. Constiinta umana este forma superioara de reflectare in sistemul nervos uman al realitatii incon uratoare. 9actorii biologici si sociali se completea$a reciproc, fiind independenti. De exemplu, marirea volumului creierului la om a impus schimbari in diametrul cailor fatului, largirea ba$inului la femei si pierderea capacitatii lor de alergare. Ca re$ultat, a crescut responsabilitatea societatii fata de femei si copii. "paritia graiului articulat a provocat schimbari in po$itia corpului si structura maxilarelor, a atras coborarea laringelui si reorgani$area coardelor vocale. Potrivit teoriilor evolutive, pongidele si homenidele provin dintr-un stramos, Propliopithecus, aparut in urma cu circa :; milioane de ani. Din homenide au aparut ramuri cu o evolutie nereusita5 ramapitecii, gigantopitecii si australopitecii, care au trait in urma cu -,< - < milioane de ani in "frica7 pitecantropii, care au trait in urma cu <<; mii de ani in "frica si sud-estul "siei, neandertalienii, care au trait in urma cu :;-<; mii de ani. =amapitecii au fost descoperiti in India, "sia Centrala,China si *uropa. "u trait in miocenul superior (-;--< milioane de ani in urma) si aveau dintii incisivi si canini relativ redusi, arcul dentar paraboloid. !e presupune ca ramapitecii foloseau obiectele naturale drept unelte. Din aceste considerente ei sunt priviti ca o forma de trecere la om. 'igantopitecii atingeau o talie de peste > m, aveau dinti molari enormi (de . ori mai mari decat la om). "u trait in China si Indone$ia si erau contemporani cu australopitecii din "frica. *i aveau o statiune bipeda si dupa po$itia sistematica se aflau aproape de driopiteci. De la aceasta forma ne-au ramas doar unele fragmente de fosile (dinti, oase lungi, fragmente de mandibula). "ustralopitecii au trait in pliocen, acum .-- milioane de ani in urma. *i au fost descoperiti de Dart in -/>< in "frica de !ud, apoi, gratie familiei de antropologi Lea4, ei au fost descoperiti si in "frica Centrala (+an$ania, *tiopia). "ustralopitecii de tip grasil aveau o talie mica, ->;--?< cm si cantareau circa >< 4g, iar cei de tip masiv aveau -.;--.< cm si cantareau circa ?;-<; 4g. 1embrele inferioare erau mai lungi decat la pongine, dar mai scurte decat la omul actual. Posedau mersul biped, dar statiunea verticala nu era perfecta. !tructura dintilor era asemanatoare cu cea umana. Capacitatea craniana este estimata la ?<;.;; cm:, fiind putin superioara fata de cea a gorilei. "ustralopitecii erau animale de savana, locuiau in pesteri sau in apropierea cursuilor de apa, erau vegetarieni sau omnivori, hranindu-se si cu carne. "ustralopitecii, gigantopitecii si ramapitecii sunt priviti ca niste tentative nereusite de umani$are. Dupa antopologul @eith, drept criteriu de umani$are poate servi capacitatea craniana. Dupa el, formele care au o capacitate craniana sub A;; cm: ar fi maimute, iar formele cu o capaciatate craniana peste A;; cm: ar fi oameni. Insa capacitatea craniana nu poate fi un criteriu absolut, deoarece trebuie raportata intotdeauna la marimea copului. Darwin, de exemplu, afirma ca inteligenta nu se poate masura in cm:. Un alt antropolog, 0erber, considera drept un criteriu de umani$are capacitatea confectionarii uneltelor de munca. "cest criteriu a fost recunoscut de stiinta moderna, care sustine ca etapa umana in evolutia omului incepe o data cu producerea uneltelor de munca si cuprinde arheantropii, paleantropii si neantropii. "rheantropii sunt oamenii cei mai vechi si repre$inta niste forme de tran$itie intre primatele subumane si om.
>

0omo erectus habilis (omul abil) repre$inta un arheantrop timpuriu. *l avea o greutate de circa ?; 4g, un mers biped, maini mobile si miscari diferentiale. Capacitatea craniana atingea circa .A; cm:. 0omo erectus habilis a faurit industria de prond (folosea pietrele de pe malul apelor ca unelte). !e presupune ca a produs si unelte de piatra cioplita7 cunostea si producea focul. 0omo erectus erectus (piticantropul) a trait cu circa -.: milioane ?;;.;;; de ani in urma. " fost descoperit in -A/- de catre Dubois in insula 2awa, Indone$ia, iar mai apoi si in sud-estul "siei si in "frica. "vea o capacitate craniana de A.;-->>< cm:, utili$au uneltele de piatra slab cioplita. 0omo erectus pe4inesis (sinantropul) a fost descoperit in -/>- in China si studiat de Beidenreich. *l era mai evoluat decat pitecantropul, avea o capaciatate craniana de circa -;C< cm:, traia in pesteri si folosea focul la prepararea hranei. 0omo erectus heidelbergensis (omul 0eidelberg) a fost descoperit in -/;C, langa 0eidelberg, 'emania. !e deosebeste de ceilalti arheantropi printr-o de$volatre superioara a mandibulei. 0omo erectus paleohungaricus (omul ungur) a fost descoperit in Ungaria. !pre deosebire de arheantropii mentionati, aceasta forma fosila se presupune ca avea o capaciatate craniana de circa -?;; cm:. !e presupune ca arhiantropii repre$inta niste ramuri oarbe in evolutia omului actual. In acelsai timp, antropologii sustin ca de la arheantropi au evoluat paleantropii, repre$entantul principal al carora este 0omo neaderthalensis (omul de Deanderthal). Deanderthalienii au aparut cu circa .;;.;;; de ani in urma si au trait in *uropa, "sia, "frica. " fost descoperit in -A.< langa Dusseldorf. *i aveau talia de -.< m, iar capacitatea cutiei craniene atingea -.;; cm:. Deanderthalienii se hraneau cu animale mari, practicau vanatul, se imbracau cu piei de animale, vietuiau in colectivitati. !e adaposteau in pesteri, unde intretineau focul. *i au creat cultura pietrei cioplite a paleoliticului. Deantropii au aparut acum circa ><;.;;; de ani in urma. *i s-au desprins din paleantropi si au fost caracteristici pleistocenului superior. =epre$entantul tipic al neantropilor este 0omo sapiens fossilis cu trei rase europene5 tipul de Cro-1agnon, tipul de Chancelade si tipul de Combe-Chapelle. &mul de Cro-1agnon a fost descoperit in -A.A in pestera Cro1agnon, 9ranta, din care s-au gasit < schelete. "veau inaltimea de -A; cm, craniul cu o capacitate de circa -<;; cm:. "vea trasaturile fi$ice ale omului actual7 la el a aparut graiul articulat si arta. In ce priveste centrele de origine ale omului, se polari$ea$a doua conceptii5 Conceptia monocentrica, care sustine ca omenirea si-a avut leaganul intr-o singura regiune geografica, "frica Centrala, de unde mai apoi a evoluat prin "sia pe restul Pamantului. *a este adeverita de datele paleontologice ce tin de toate treptele umani$arii, in schimb nu explica existenta a diferite civili$atii de$voltate. Leaganul omenirii, spunea Darwin, a fost "frica. =ationamentul sau era simplu5 8In orice mare regiune a lumii, mamiferele existente sunt strans inrudite cu toate speciile originare din $ona respectiva. De aceea, este foarte probabil ca "frica sa fi fost initial populata de maimute superioare asta$i disparute, inrudite strans cu gorila si cimpan$eul5 si cum aceste doua specii sunt asta$i cele mai apropiate rude ale omului, este mai palu$ibil sa presupunem ca stramosii nostri timpurii au trait pe continentul african si nu in alta parte8. Conceptia policentrica sustine ca omenirea a aprut in diferite regiuni geografice. &riginea si evolutia omului este explicata de diferite teorii5 =asismul (2.". 'obineau, -A<:) - presupune superioritatea unei rase asupra alteia(indiferent de rasa). !ocial - darwinismul (Ch. Darwin, -AC-) - absoluti$ea$a importanta factorilor biologici in evolutia omului. Initial, Darwin avea sa faca o prima cute$atoare tentativa 5 aceea de a formula o teorie despre
:

originea speciilor lumii vii. La -? noiembrie -A</ apare la Londra lucrarea sa EF&riginea speciilor prin selectie naturalaFF, in care Darwin, incearca sa demonstre$e, sistematic si argumentat, ca toate fiintele vii s-au format si de$voltat in cursul erelor geologice prin diversificare si comlexitate progresiva, ca re$ultat al unor legi naturale. Darwin afirma ca prin teoria expusa EFse va aduce mai multa lumina in problemele originii si istoriei omuluiFF. In EFDescendenta omului si selectia sexuala EF Charles Darwin pre$inta originea omului. Daturalismul constata ca embriologia umana, care aminteste de cea a altor specii biologice, ca si analogiile care exista intre om si celelalte animale si, de asemenea, rudimentele pe care le mai pastrea$a si reversiunile spre forme ancestrale, ar permite reconstituirea stadiului primitiv al speciei noastre 5 EF Doi aflam in felul acesta ca omul descinde dintr-un mamifer paros, avand coada si urechi ascutite, care traia probabil in copaci si popula Lumea 6eche. Un naturalist care ar fi examinat conformatia acestei fiinte ar fi clasat-o printre cvadrumani, tot atat de sigur ca pe stramosul comun si inca si mai vechi al maimutelor din Lumea 6eche si din cea Doua.FF &riginea animala a omului fiind in felul acesta afirmata clar, Darwin se opreste asupra anumitor mecanisme ale procesului de homini$are, urmarind evolutia unor caractere de-a lungul intregii scari animale. Cu privire la caracterele psihologice, EFnu ne putem indoi ca exista o diferenta imensa intre inteligenta omului celui mai slabatic si cea a animalului celui mai elevatFF 7 dar, ceva mai departe, biologul nuantea$a aceasta afirmatie prealabiala 5 EF+otusi, oricat ar fi ea de mare, diferenta dintre spiritul omului si cel a animalelor celor mai elevate nu este, desigur, decat o diferenta de grad si nu de specie. "m va$ut ca sentimentele, intuitiile, memoria, atentia, curio$itatea, imitatia, ratiunea si altele, cu care omul se mandreste, pot fi observate in stare nascanda, sau cateodata chiar intr-un stadiu destul de de$voltat, la animalele inferioare. In plus, aceste calitati sunt susceptibile de unele ameliorari ereditare, asa cum ne-o dovedeste comparatia intre cainele domestic si lupul sau sacalul.FF & alta conclu$ie ma ora expusa de Darwin este aceea ca trasaturile distinctive importante ale omului - locomotia bipeda, abilitatile tehnice si creierul marit - au aparut in paralel. *l scria5 8Daca eliberarea membrelor superioare si po$itia vericala constituie asta$i avanta e pentru om, atunci nu vad de ce nu ar fi fost la fel de avanta os pentru stramosii omului sa fi devenit din ce in ce mai verticali sau bipe$i. 1embrele superioare ar fi putut cu greu deveni indea uns de apte pentru a fauri arme sau pentru a arunca pietre ori sulite cu un scop anume, atata vreme cat ar fi fost folosite pentru a sustine intreaga greutate a corpului, sau atata vreme cat ar fi fost speciali$ate pentru catararea in copaci.8 +eoria fetali$arii (3ol4, -/>.) - sustine ca omul ar fi o fiinta cu evolutia ramasa in urma, o ramura in evolutia maimutelor, care cu timpul va deveni o maimuta adevarata. +eoria accidentului cromo$omial (2. de 'rouch,, -/C:) - sustine ca omul este re$ulatatul unui accident cromo$omial cu reducerea numarului de la ?A la ?. (originea comuna a omului, ?. cromo$omi si a cimpan$eului, ?A cromo$omi, confirma si faptul ca diferenta dintre moleculele lor de "DD nu depaseste -G). +eoria gigantismului mintal (=ogins4i, Desturh, Chapman) - sustine ca evolutia omului va merge spre 0omo sapientissimus (om cu craniul urias si corp redus). +eoria bio-sociala - sustine ca omul este re$ultatul actiunilor interdependente ale factorilor biologici si sociali.
?

1a oritatea savantilor sunt de parere ca asta$i pe Pamant exista diferite populatii ale unei singure specii, 0omo sapiens. !pecia umana este o specie politipica, alcatuita dintr-o serie de tipuri secundare, care formea$a rasele de oameni. In conceptia antropologiei clasice, rasa este un grup natural de oameni care pre$inta un asamblu de caractere fi$ice ereditare comune, indiferent de limba, obiceiurile sau nationalitatea lor. 1embrii rasei pre$inta un anumit numar de similitudini, deoarece provin dintr-un grup ancestral comun.

&mul ocupa in regnul animal urmatoarea po$itie sistematica5 regnul - "nimalia subregnul - 1eta$oa (animale pluricelulare) increngatura - Chordata (animale cu coarda) subincrengatura - 6ertebrata (animale cu coloana vertebrala) supraclasa - +etrapoda (animale cu patru membre) grupul - "mniota (embrionul are anexe embrionare) clasa - 1ammalia (isi hranesc puii cu lapte) subclasa - *utheria (mamifere placentare) ordinul - Primates (degetul mare opo$abil, unghii in loc de gheare, encefalul foarte de$voltat) subordinul - "nthropoidee (maimutele) sectia - Catharina (maimute cu septul na$al ingust) suprafamilia - "nthropomorpha (maimutele cele mai apropiate de om - pongidele) familia - 0ominidae (oamenii) genul - 0omo (omul) specia - 0omo sapiens (omul intelept) Bibliografie: Denis Buican, "Revolutia evolutiei" Richard Leakey, "Originea omului" Enciclopedia Romana tlas !aga"in Enciclopedia #ompton
<