Nuvela realista si psihologica Moara cu Noroc de Ioan Slavici 1.

1) Realismul este un current literar specific celei de-a doua jumatati a sec 1 ! ce apare ca reactie la romantism si isi propune sa surprinda realitatea cotidiana in aspectele ei tipice.! sa identifice legatura dintre individ si mediul social. Realismul are ca principale trasaturi reflectarea fidela a realitatii"veridicitate)! rigoarea o#servatiilor"tehnica detaliului semnificativ)! o#iectivitate! anali$a psihologica! tipologii umane! determinarea sociala a personajelor! stil so#ru si impersonal. 1.%) Nuvela este specia genului epic cu o intindere mai intinsa decat povestirea dar mai redusa decat a romanului in care se pre$inta personaje tipice in imprejurari tipice urmarindu-se evolutia unui personaj comple& caracteri$at. Nuvela psihologica se caracteri$ea$a printr-o mare forta de o#iectivare la anali$a psihologiva! la o#servatie dar si la introspectie. Naratorul surprinde gandurile personajelor! eroii se individuali$a$a prin modul lor ver#al! scriitorul se dovedeste un #un cunoscator atat al psihologiei masculine cat si al celei feminine! conturand astfel un personaj feminin memora#il. %)Ioan Slavici! scriitor de marca a 'pocii Marilor (lasici! alaturi de 'minescu! (reanga si (aragiale! si maestru al nuvelei realiste"Ion )rea$u)! era de parere ca literatura nu repre$inta altceva decat o oglinda fireasca a realitati. *alentul sau e&ceptional se vede in descrierea si evocarea lumii taranesti a +rdealului! fiind cel care introduce o realitate populara inaintea lui (reanga"*udor ,ianu) in literatura romana. -pera scriitorului surprinde imaginea targului ardelenesc! de la sfarsitul sec al 1 lea! in romanul Mara si a satului din +rdeal in nuvelele Moara cu Noroc! .adureanca! /ura satului. 0)Nuvela solida cu su#iect de roman"/.(alinescu)! Moara cu noroc! pu#licata in anul 1112 este cea mai cunoscuta scriere a lui Ion Slavici ilustrand semnificativ atat vi$iunea estetica a autorului! cat si tendintele sale morali$atoare. 3)*ema nuvelei este repre$entata de dorinta de inavutire! asociata unui mental colectiv de tip folcloric! care confirma idea ca setea de avere degenerea$a in avaritie si degradea$a spiritul uman. 4)Incipitul si finalul concepute in simetrie delimitea$a nuvela realista! comfirmand prin vocea #atranei credinta ca setea de inavutire de$umani$ea$a si ca omul se su#ordonea$a unui destin. +ceasta mentalitate defineste si cadrul intamplarilor! lumea traditionala din +rdeal la inceput de secol %2! o societate care conserva traditii si convingeri stravechi. 5)*itlul ca si pasajul descriptiv ce fi&ea$a cadrul intamplarilor face referire la locul desfasurarii actiunii. Moara sugerea$a macinarea sufletului si a constiintei iar roata stricata face referire la roata norocului! care se poate schim#a in sens nedorit. .asajul descriptiv surprinde in detaliu drumul spre han sugerand natura acestuia caci drumul este greu fiind nevoie de popasuri intrucat incep locurile rele. 6).erspectiva narativa este o#iectiva! naratorul este omniscient! omnipre$ent si e&tradiegetic"stie mai mult decat personajele sale). +ceasta este du#lata de vocea #atranei soacre cea care stie legile nescrise ale lumii satului! pastrate din generatie in generatie. )atrana este sim#olul omului cu e&perienta de viata! ea intervenind in momente esentiale tragand anumite conclu$ii asemanatoare celor care apar in tragediile antice. 1)Spatiul este #ine determinat! actiunea petrecandu-se in +rdeal! in $ona Ineului! la sfarsitul secolului al 1 lea. '&ista doua repere religioase! cu o semnificatie aparte7 de la Sfantul /heorghe pana la .asti! deci totul durea$a apro&imativ un an. Sfantul /heorghe este sim#ol al curajului el invingand in )i#lie #alaurul asa cum /hita invinge saracia. Sar#atoarea .astelui

sim#oli$ea$a purificarea prin sacrificiu! focul din final si moartea personajelor atinse de rau redau sacralitatea locurilor si restaurea$a echili#rul. )8a nivel structural nuvela este formata din 16 capitole iar su#iectul respecta rigorile clasice ale naratiunii! plasand in centru un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe tot parcursul actiunii . '&po$itiunea consta in pre$entarea situatiei economice! familiale si sociale a lui /hita. Nemultumit de statul sau de ci$mar si de saracia pe care tre#uie sa o infrunte $ilnic! /hita nu asculta sfatul soacrei sale si hotaraste sa ia in arenda pentru cativa ani carciuma de la Moara cu noroc! pentru a se face om cu stare iar un timp afacerile prospera. 'chili#rul familiei se distruge in momentul in care apare 8ica Samadaul! seful porcarilor de prin partea locului. +cest episod repre$inta intriga actiunii! deoarece va declansa un intreg sir de fapte ce vor avea ca efect degradarea morala si sufleteasca a eroului. (onstienti$and faptul ca a-l infrunta pe 8ica inseamna a renunta la toata agoniseala de pana acum! /hita ii devine complice. *reptat insa incepe sa il mustre constiinta nestiind cum sa impace dorinta de a ramane om cinstit cu tentatia #anului. Se inchide in sine indepartandu-se de +na si de familie! degradarea sa morala culminand cu juramantul stram# la procesul intentat lui 8ica su# acu$atia de crima si jaf. ,rand sa se salve$e il da in vileag pe 8ica jandarmului .intea! dusman de moarte a lui 8ica! intin$andu-i acestuia o cursa pentru a-l prinde . (el care va cadea insa in cursa mai intai! in punctul culminant! va fi insusi /hita care o ucide pe +na din gelo$ie! fiind dupa aceea si el omorat de Raut! omul lui 8ica. Samadaul se sinucide aruncandu-se cu capul intr-un stejar uscat pentru a nu cadea in mainile jandarmului! iar slujitorii sai dau foc hanului. 9e$nodamantul o aduce din nou in centrul atentiei pe #atrana care pune totul pe seama destinului simteam eu ca nu are sa iasa #ine: dar asa le-a fost dat; 9esi atinge aproape dimensiunile unui roman! opera isi pastrea$a statul de nuvela prin actiunea liniara! e&istenta unui singur plan narativ si conflicul concentrat! ca si prin numarul mic de personaje implicate. 12)Se pot identifica mai multe conflicte e&teriore! intre /hita si 8ica! /hita si +na! /hita si societatea! ultimul fiind definitoriu pentru ca indirect! el generea$a dorinta de inavutire a protagonistului care tanjeste dupa respectul social. (onflictul interior este intre dorinta lui /hita de a ramane om cinstit si patima lui pentru avere care implica si complicitatea alaturi de 8ica. In acest conflict moral intre )inele si Raul din fiinta ! scriitorul surprinde cu o finete analitica drama personajului care se degradea$a launtric dar isi constienti$ea$a degradarea. 11).ersonajele lui Slavici nu sunt doar intruchipari schematice ale unor trasaturi umane! incadra#ile in tipologii rigide! ci structuri veridice! rotunde! autoconstruindu-se permanent si de$valuind toate componentele fiintei umane. +ccentul la Slavici nu este pus pe portretul fi$ic ci pe cel interior moral si psihologic alcatuit de o#icei din contraste! din porniri contradictorii. .ersonajele create au o viata interioara tensionata ele sunt in permanent conplict cu lumea si cauta necontenit o cale spre echili#rul interior. 1%)In centrul nuvelei se afla /hita! personaj pre$entat in evolutie! rotund! verosimil! care concentrea$a in devenirea sa intreaga pro#lematica a nuvelei aflata su# semnul unei idei etice mascate de autor. .ersonajul se a#ate de la norma morala anuntata la inceputul nuvelei si de aceea va evolua inevita#il spre un sfarsit tragic. 'ste caracteri$at direct dar in primul rand indirect! trasaturile sale re$ultand din fapte! atitudini! relationarea cu celelalte personaje. +cestea sunt evidentiate atat prin intermediul naratiunii cat si al descrierii! dar si prin secvente de dialog si de monolog interior. (aracteri$area directa se reali$ea$a din perspectiva naratorului evidentiind temperamentul violent al lui /hita care are gesturi de #rutalitate atat fata de +na cat si fata de copii. .rin autocaracteri$are! /hita isi de$valuie lasitatea si su#ordonarea fata de noua sa patima ei! ce

sa-mi fac asa m-a lasat 9umne$eu: ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea! nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare. In mod direct /hita este caracteri$at si de alte personaje. 8ica il considera om de nadejde spunandu-i tu esti om! /hita! om cu multa ura in sufletul tau. -#servandu-i transformarea! +na ii marturiseste lui 8ica ca /hita nu e decat o muiere im#racata in straie #ar#atesti. Statutul initial ii confirma onestitatea caci este ci$mar intr-un sat sarac dar se #ucura de tihna coli#ei sale si de armonia caminului. Incalcand sfatul #atranei! /hita ia in arenda hanul de la Moara cu noroc cu intentia de a strange o #ruma de avere pentru a se intoarce in sat si sa isi deschida atelier. +paritia lui 8ica Samadaul tul#ura insa echili#rul sau interior cat si pe cel al familiei. 9esi constient de pericol! /hita nu poate re$ista ispitei caci vedea #ani gramada inaintea sa si i se impaienjenau parca ochii. (onstienti$andu-si sla#iciunea isi ia masuri de precautie7 isi cumpara pistoale si caini si il angajea$a pe ungurul Marti. .rocesul prefacerii sale launtrice este insa ireversi#il iar conflictul e&terior este du#lat de un acut conflict interior. /hita devine ursu$! se aprinde pentru orice lucru de nimic! nu mai $am#este! isi descopera sla#iciunile. 9egradarea atrage dupa sine si remuscarea personajului care marturiseste intr-un moment de sinceritate decaderea iarta-ma! cel putin tu! caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata .amantului. -data cu sentimentul vinovatiei naratorul surprinde in constiinta lui /hita si dorinta de ra$#unare. <ltima etapa a degradarii o repre$inta acceptul lui /hita de asi folosi sotia drept momeala pentru 8ica. Intelegand ca a fost inselat el o ucide pe +na si sfarseste apoi in chip tragic astfel patima sa pentru #ani fiind sanctionata inplan moral. .ersonaj rotund si comle&! /hita se defineste si in relatie cu celelalte personaje ale nuvelei. <n element al conflictului e&terior este 8ica! un personaj plat! articulat pe unica dimensiune a maleficului. =8ica! este un erou tipic si repre$inta o categorie sociala caracteri$ata prin forta caci samadaul este un om aspru si neindurat. 'ste un erou romantic prin caracterul e&ceptional manifesta in imprejurari atipice prin forta cu care intervine in destinul oamneilor si le schim#a fundamental viata. 'l dispretuieste femeile pe care le considera un punct vulnera#il i destinul unui #ar#at si se comporta ca un stapan !are forta de a manipula oamenii pe care ii ameninta tacit asa cum se intampla cu /hita si +na .'&istenta samadaului se re$uma la hotii !crime amenintaripentru ca se considera stapanul a#solut al hanului si al locurilor rele .Moartea sa sim#oli$ea$a refu$ul de a fi prins li#ertatea fiind mai importanta ioar disparitia sa anulea$a raul. =+na! personaj feminin al nuvelei da e&resie vi$iunii sensi#ile a scriitorului care s edovedeste un profund cunoscator al sufletului feminin.'a repre$inta duiosia candoarea si inocenta.In mod direct naratorul ii surprinde portretul fi$ic prin intermediul unor adjective cu valoare de epitet+na era frageda si su#tirica!sprintena si mladioasa.(aracteri$area indirecta de$valuie treptat comple&itatea eroinei . 9e$amagita de atitudine lui /hita si de$gistat de instrainarea lui +na recurge la un gest de ra$#unare disperat . (u ura si dispretul penru sotul nedemn setea de ra$#unare dar si patima pentru 8ica constiinta vinovatiei este in acelasi timp si a nevinovatiei. -#servatia! anali$a psihologica! detaliul semnificativ!focali$area!introspectia sunt mijloace narative ce completea$a profilul estetic al personajelor. 10)+partinand realismului Slavici cultiva stilul so#ru! anticalofil. Naratiunea o#iectiva are functia de repre$entare a realitatii si se armoni$ea$a cu descrierea ce fi&ea$a coordonatele spatio temporale avand functie sim#olica si de anticipare! si cu dialogul ce sustine concentrarea epica si accentuea$a veridicitatea.8im#ajul popular si cel regional sunt marci ale oralitatii iar intelesul morali$ator este su#liniat prin $icale si prover#e populare.