1Procese gravitationale si deformationale

Structofaciesul sedimentar. Procese gravitaionale i deformaionale

Gravitaia determin micri ale sedimentelor sub fora propriei greuti. Astfel pot avea loc deplasri n mas att ale rocilor preexistente ct i ale clastelor. Micrile gravitaionale care implic roci i sedimente sunt de tipul dizlocrilor i cderilor de roci (rock and debris fall ! alunecrilor de teren fr deformri semnificative ale masei alunecate (slides i alunecrilor de teren cu deformri ma"ore ale masei alunecate (slumps . Curgerile gravitaionale reprezint amestecuri de sedimente i ap care se deplaseaz gravitaional i pot fi privite ca procese de remobilizare (fig. 1 .

#ig. 1 Procese gravitationale$ caracteristici i depozite rezultate (%to&$ 1''(

)lasificarea curgerilor gravitaionale a stat la baza preocuprilor multor cercettori i constituie *nc un subiect intens discutat. Au fost propuse mai multe criterii de sistematizare$ dar cele mai importante mecanismul de susinere al clastelor i concentraia volumetric. +n funcie de proprietile mecanice curgerile gravitaionale pot fi newtoniene i plastice ,ingam$ (fig. - .

#ig. - #luidele ne&toniene nu prezint modificri de vscozitate cnd rata deformrilor (strain crete. Plasticele ,ingam *ncep s curg dup depasirea varorii tensiunii tangentiale critice (. . Pna la acel moment au comportament solid (%/anmungam$ -001

+n funcie de mecanismul susinerii particulelor si a densitii (fig. 2 $ *ntr3o sc/em devenit clasic$ Middelton i 4ampton$ (1'51 ! 6o&e$ (1'5'$ 1'7- au separat tipurile de curgeri din tabelul 1 si -.
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

-Procese gravitationale si deformationale

#ig. 2 :ipuri de curgeri gravitationale separate in functie de mcanismelor de susinere al clastelor Middelton i 4ampton$ (1'51 :abel 1 ;omenclatura curgerilor gravitaionale laminare i turbulente (6o&e$ 1'5' Caracterul curgerii 6aminar :urbulent )ureni turbiditici de densitate mic (resedimentare )urgeri fluidizate Tipul curgerii )ureni turbiditici de densitate mare )urgeri lic/efiate (resedimentare )urgeri granulare )urgere debritica$ mloas

:abel - ;omenclatura curgerilor gravitaionale *n funcie de reologie i mecanismul de susinere a clastelor (6o&e$ 1'7Comportamentul Tipul curgerii Mecanismul susinerii clastelor curgerii #luid )urgere )urent turbiditic :urbulena fluidului fluidal )urgere fluidizat #luidul expulzat din pori (susinere complet )urgere lic/efiat Plastic (,ingam )urgere debritic )urgere granular )urgere coeziv #luidul expulzat din pori (susinere parial Presiunea dispersant 9ezistena matricei

8epozitele rezultate in urma acestor curgeri gravitationale pot fi urmarite in figura (. Mecanismele sedimentrii din curgerile gravitaionale sunt de dou tipuri< a *n cadrul curgerilor individuale$ din substratul tractat sau direct din sarcina *n suspensie. b *n cadrul deplasrilor *n mas prin fenomenul de =*ng/eare> fricional *n cazul curgerilor granulare sau =*ng/eare> coeziv *n cazul curgerilor coezive. Multe dintre depozitele rezultate *n urma acestor procese iau natere din curgeri cu caracter bipartit (stratificate reologic care au *n baz un fluid nene&tonian iar *n partea
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

2Procese gravitationale si deformationale superioar un fluid ne&tonian (curent turbiditic . 8eoarece limitele dintre cele - tipuri se sc/imb continuu rezult o singur unitate depoziional (strat$ liton $ reprezentnd un singur eveniment$ care conserv toate caracteristicile reologice.

#ig. ( 8epozitele curgerilor gravitationale$ dup 6o&e$ (1'7-

8atorit interferenelor reologice i procesuale *n cadrul unei singur eveniment a fost necesar introducerea mai multor subtipuri de curgeri$ care s explice structurile generate (ex. curgere lic/efiat$ lic/idizat$ mloas tip slurry$ curgeri de debris nisipos$ curgeri granulare cu densitate modificat tip cohesionless debris flow$ curgere turbiditic de densitate mare i mic etc . +n cadrul curgerilor lic/efiate granulele sunt parial susinute de ctre fluidele expulzate din pori$ iar curgerile fluidizate sunt caracterizate de susinerea integral acestora de micarea ascendent a fluidelor din pori. ? astfel de curgere bipartit a fost denumit curgere dens (Mulder i Alexander$ -001! @ani -00A $ deoarece prezint o densitate intermediar *ntre curenii turbiditici i curgerile debritice. 8epozitele poart numele de densite. 8e notat c din punct de vedere reologic exist doar dou tipuri de curgeri gravitaionale clastice< curgeri debritice i cureni turbiditici. )omplexitatea curgerilor i marea varietate de procese depoziionale care opereaz simultan *n cadrul curgerilor dense$ combinat cu procesele postdepoziionale de deformare i consolidare face dificil interpretarea /idrodinamic$ genernd multe confuzii de
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

(Procese gravitationale si deformationale nomenclatur. Pentru a depi aceste impedimente Mulder i Alexander$ (-001 $ au propus o sc/em de clasificare simpl a curgerilor gravitaionale *n funcie de concentraia volumetric a clastelor$ trasturile reologice i durata evenimentului (#ig. A$ 1$ 5$ tabel 2 . 8e asemenea au exemplificat i cu potenialele faciesuri sedimentare generate. +n aceast sc/em au separat trei tipuri principale de curgeri< i) curgeri coezive ii) curgeri dense !fricionale) " hiperconcentrate #i concentrate #i iii) curgeri turbiditice.

#ig. A )urgerile gravitaionale i pragurile concentraiei volumetrice ale clastelor$ dup Mulder i Alexander (-001 .

#ig. 1. 8iagram ce ilustreaz sc/imbri *n timpul transformrii curgerilor sedimentare subacvatice din curgeri dense /iperconcentrate *n curgeri dense concentrate i curgeri turbiditice tip val. )oncentraia *n sedimente descrete progresiv cu distana$ dei profilul curbei prezentat este speculativ$ putnd fi mai abrupt de exemplu la tranziia dintre curgerile dense /iperconcentrate la cele concentrate. @raficul mai prezint mecanismul principal de suport al particulelor. )urgerile turbitidice sensu lato sunt acele curgeri unde turbulena este mecanismul de suport dominant dei *n acelai tip poate exista i intercaiune granular$ dup Mulder i Alexander (-001

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

AProcese gravitationale si deformationale

#ig. 5 8iagram sc/ematizat care definete curgerile sedimentare dense$ subacvatice$ cu indicarea mecanismului dominant de suport al particulelor$ profilul idealizat al vitezelor i coloanele cu structurile rezultate$ dup Mulder i Alexander (-001 .

i) Curgerile coezive sunt de tipul celor debritice #i m$loase (debris flow i mud flow $ cu matrice argiloas. )urgerile mloase au o concentraie de maxim AB claste ruditice. Aceste curgeri nu au o for erozional deosebit datorit fenomenului de /idroplanare. Particularitile reologice ale acestor curgeri pot fi urmrite in fig. 7. 8epozitele rezultate sunt masive de tipul diamictitelor i paraconglomeratelor cu matrice argiloas.
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

1Procese gravitationale si deformationale

#ig. 7. Particulariti ale curgerilor debritice (Allen$ 1'7-! ,ridge si 8emico$ -007 ii +n cadrul curgerilor dense hiperconcentrate datorit concentraiei mari (peste -AB claste interaciunea dintre particule este extrem de important dar nu reprezint unicul factor de susinere a clastelor$ existnd interferene cu mecanismele de coezivitate i turbulen. 8in acest motiv$ au fost descrise multe subtipuri de curgeri$ *ncadrate acum la aceast categorie<
sandy debris fows (Shanmugam, 1996, 1997); catastrophic flood deposits (Mutti et al., 1996), inertial grain flows (Takahashi, 1981); grain flows n care curgerile nisipoase sunt o su clas! "e#init! "up! granulometria "ominant!, (e$. %link& '(orklun" )i *onnert, 1999); debris avalanches (+oight )i Sousa, 199,), grain-flow avalanches (-ee"er, 1999); sand avalanches Shepar" )i .ill, 1966); slurry flows (-o/e )i 0u1, 2333, 2332). Adevratele curgeri granulare nu pot depi A cm grosime

deoarece numai presiunea dispersant nu este suficient meninerea micrii i susinerea granulelor. (#ig. ' .

#ig. ' Particulariti ale curgerilor granulare reale (,ridge si 8emico$ -007

+n caCul curgerilor cu grosime mai mare intervine de multe ori un mecanism suplimentar de susinere$ unde excesul de mas al granulelor mari este suportat de densitatea matricei. Aceste curgeri se mai numesc curgeri granulare cu densitate modificat sau curgeri necoezive debritice D cohesionless debris flows (4emec i %teel$ 1'7(! 5alk )i .orse1,
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

5Procese gravitationale si deformationale 1998). Structurile re6ultate sunt para& )i ortopietri)uiri cu matrice nisipoas!, granoclas!ri in7erse mai rar granoclas!ri normale. )urgerile devin dense concentrate odat cu descreterea concentraiei. )urgeri cu aceste valori ale concentraiei sunt *ntlnite cu diverse nomenclaturi< parte din curenii turbiditici de densitate mare (Euenen$ 1'11$ Middelton 1'15$ 6o&e$ 1'7- $ parte din curenii turbiditici de densitate mic (Middelton$ 1'15$ 1''2 $ parte din curgeri /iperconcentrate (Pierson i )osta$ 1'75! Fu$ 1''7 . Anatomia unei astfel de curgeri poate fi urmrit *n fig. 10.

#ig. 10. Anatomia unui curent turbiditic$ (Allen$ 1'7-

)urentii turbiditici pot deriva din curgerile dense laminare$ separandu3se *n timpul curgerii un strat bazal mai dens i la partea superioara unul mai diluat$ fenomenul purtand numele de transformarea curgerii. :ermenul de curent turbiditic poate avea semnificaii diferite$ de la autor la autor (fig. 11 .

5ig. 11 (A) 8onceptul lui 9uenen (19:3, 19:1) "e curent tur i"itic "e "ensitate mare inclu"e at;t stratul a6al non&tur ulent c;t )i cel superior tur ulent. ( B) 8onceptul lui 'agnol" (19:6) "istinge o regiune a6al! laminar iner<ial! )i la partea superiar! o regiune 7;scoas! tur ulent! , ca "ou! procese "i#erite.

8up cum se vede terminologia este confuz iar mecanismul de susinere al particulelor nu este doar turbulena propriuzisa ci i interaciunea clastelor. Acest fapt a generat multe dezbateri iar sc/ema Mulder i Alexander (-001 este o soluie pentru rezovarea situaiei. 6imita dintre curgerile dense /iperconcentrate i concentrate este definit prin
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

7Procese gravitationale si deformationale sc/imbarea comportamentului particulelor$ astfel *nct particulele mai dense i mai mari nu mai pot fi susinute *n totalitate de interaciunea granular$ formndu3se o coad grosier granoclasat normal. )oncentraia la care aceste sc/imbri depinde de granulometrie$ sortare$ compoziie i densitatea este relativ i nu poate fi definit printr3o singur valoare critic. Astfel de curgeri sunt puternic erozionale iar depozitele generate sunt de tipul secvenelor 6o&e i ,ouma (fig.5. 1- . iii )urgerile turbiditice reale sunt curgerile cu o concentraie mai mic de 'B claste sunt (sensu stricto sau sensu ,agnold$ 1'1- $ *n care turbulena este unicul mecanism de transport. Mai sunt regsite sub de numirea de cureni turbiditici de densitate mic (Mulder i )oc/onat$ 1''1! Euenen$ 1'11! Middelton i 4ampton$ 1'52 . )urgerile turbiditice i cele dense concentrate pot fi divizate dup durata curgerilor *n =valuri> instantanee$ =valuri>de lung durat i cureni stabili. Acetia din urm se mai numesc cureni turbiditici hiperpicnali stabili. :ermenul hiperpicnal este folosit de Mulder i Alexander (-001 ca un prag al densitii i nu *n sensul curgere de densitate mare. )urenii turbiditici tip val produc secvene ,ouma$ (fig. 5$1- .

#ig. 1- )oloane de detaliu ale secvenelor clasice rezultate *n urma curgerilor dense concentrate (stnga secvena 6o&e! curenilor turbiditici tip val (centru 3 secvena ,ouma i curenilor turbiditici /iperpicnali sau stabili *n timp (dreapta 3 secvena /iperpicnal idealizat. )ompilaie dup 6o&e$ (1'7- ! ,ouma$ (1'1- i Mulder et al.$ (-002 . %&' (&3 rudite i arenite granoclasate invers rezultate prin curgere granular$ %)' (* #i () rudite i arenite granoclasate normal rezultate prin decantare din suspensii turbulente$ +a" e notaiile originale ale secvenei turbiditice$ rezultate *n urma decantrii progresive i scderii vitezei curentului. ,a 3 /iperpicnite granoclasate invers depuse *n timpul creterii vitezei i 4b 3 secven /iperpicnal format din arenite laminate i ondulaii ascendente$ silturi laminate i masive depuse *n timpul scderii progresive a vitezei curentului.

)urgerile gravitaionale pot deriva att din transformri ale maselor alunecate i deformate cu o evoluie ulterioar continu$ odat cu fenomenul de fluidizare i scdere a concentraiei ct i direct$ din cureni /iperpicnali formai la gura de varsare a rurilor *n timpul viiturilor i inundaiilor (Gal.er$ 1'57! Piper i ;ormar.$ 1''1! Mutti et al.$ -002$ Prior i ,orn/old$ 1'77 (fig.12 :ermenul de hiperpicnal poate genera unele confuzii i din acest motiv necesit unele explicaii suplimentare. )ontrastul de densitate *n zona de amestec a curenilor fluviatili i a
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

'Procese gravitationale si deformationale apelor bazinelor de recepie atrage dup sine formarea mai multor tipuri de curgeri< hipopicnale' cnd densitatea apelor fluviale este mai mic dect a celor bazinale! homopicnale$ cnd densitile celor dou medii sunt egale! hiperpicnale'cnd densitatea apelor fluviale este mai mare dect a celor bazinale (fig. 1( .
:abel 2. )lasificarea clurgerilor gravitaionale$ sintez dup Mulder i Alexander$ (-001
Tip curgere Subtip curgere Concentraie volmetric a clastelor % 2A37A extindere 203'0 Reologie Principalul mecanism de susinere a clastelor #ora matricei Mecanism de depunere acumulare +ng/earea curgerii Principalele tipuri de depo ite re ultate 8iamictite masive$ Paraconglomer ate i parabrecii cu matrice argiloasa i siltic Mluri masive cu max. AB claste ruditice Para3 i ortopietriuri cu matrice nisipoas$ ;isipuri masive cu grosimi mari$ @ranoclasri inverse %ecvene 6o&e %ecvene gradate #J%$ cu pietiuri *n baz$ nisipuri la partea superioar %ecvene ,ouma :a3 pietriuri fine masive :b3nisipuri laminate %ecvene ,ouma :c3 nisipuri cu ondulaii asimetrice :d3 silturi laminate :e3 argile %ecvene /iperpicnale< ;isipuri cu granoclasri inverse *n baz$ nisipuri masive cu ondulaii asimetrice *n

H. )urgeri coezive

)urgeri conglomeratice cu matrice mloas !debris flow)

non ne&tonian plastic vscos

)urgeri mloase cu clase !-ud flow) HH. )urgeri necoezive (fricionale )urgeri dense /iperconcen trate Pro3 priu3 zise (0350 extindere -A3'0

elastic vscos #lotabilitate (fora matricei subordonat coliziunea particul3 particul Acreie vertical i *ng/eare fricional

)urgeri dense concentrate

.ro" priu" zise Cva" sista" bile

'3-A Ixtindere (0

ne&tonian

)oliziunea particul3 particul subordonat fora matricei turbulena

:raciune subordonat decantare a suspensiilor

turbulent

HHH. )urgeri turbiditice

'B =valuri> instantanee =valuri> de lung durat

:urbulena subordonat )oliziunea particul3 particul

decantare a suspensiilor

Cvasi stabile

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

10Procese gravitationale si deformationale

top

#ig.12 Ivolutia curgerilor gravitationale< iniiere$ tipuri de curgeri$ mecanisme de suport si proKduse reCultate.13 turbulen$ - lic/efiere3fluidizare$ 2 interaciunea clastelor$ ( fora matricei (Gal.er$ 1'57

#ig. 1( :ipuri de curgeri *n funcie de ontrastul densitate din Multer i Alexander (-001 . Lf3 densitatea curgerii$ L & 3 densitatea mediului ambient de recepie! L &1$ -3 densitile unui fluidului receptor stratificat. )urgeri /ipopicnale (LfM L & $ /omopicnale (Lf N L & $ mezopicnale (L &1$M Lf M L & - i /iperpicnale (LfO L & .

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

11Procese gravitationale si deformationale Mulder i %Cvits.i$ (1''A au calculat un prag critic al concentraiei volumetrice de sedimente de 213(2 .gPm2$ dependent de temperatur i salinitatea apei. Parson et al.$ (-001 $ *n Petter i %teel$ (-001 au obinut experimental valori ale concentraie de pn la (0 ori mai mici. Au a"uns la concluzia c pragul densitii unei curgeri pentru a deveni /iperpicnale depinde de debit$ de viteza curentului i salinitate. 8e exemplu *n cazul unui ru *n timpul inundaiei$ care are un debit i *ncrctur sedimentar mare$ pragul densitii critice poate s scad datorit aportului abundent de ap dulce. )urgerile /iperpicnale pot evolua *n cureni turbiditici iar curenii turbiditici formai *n acest mod se mai numesc curgeri hiperpicnale (Petter i %teel$ -001 . Aceste curgeri sunt formate din ap i particule fine *n suspensie (6o&e$ 1'7-! Mulder i %Cvits.i$ 1''A i pot fi ec/ivalate curenilor turbiditici de densitate mic (Mulder i Alexander$ -001 . Pe de alt parte$ ali autori (ex. Mutti et al.$ -002 au propus un spectru ec/ivalent mai larg$ de la curgeri dense (debris flows la curgeri /iperconcentrate i cureni turibiditici. Qona marginii elfului (shelf edge $ este una dintre cele mai propice pentru formarea curenilor /iperpicnali turbiditici (Petter i %teel$ -001 $ pentru c aici curgerile /iperpicnale propriuzise generate *n zona deltaic continu inerial spre baza pantei. 4iperpicnitele$ depozitele curgerilor /iperpicnale$ variaz granulometric de la mluri i silturi (Mulder et al$ -001 la nisipuri (Plin. ,"Rr.lund et al.$ -001! Plin. ,"Rr.lund i %teel$ -00( la pietriuri i blocuri (Prior i ,orn/old$ 1'7'$ Mutti et al.$ -002 . )urgerile stabile generate din curgerile /iperpicnale (sensu Mulder i Alexander$ -001 formeaz secvene tip )J% cu terminaii #J%$ din cauza condiiilor de accelerare i decelerare ulterioar$ (Mulder i %Cvits.i$ 1''A! Qavala et al.$ -001 (fig. 1- . Procese deformaionale ale sedimentelor neconsolidate i produse re ultate )ondiiile necesare producerii deformrii sunt< 3 sedimentele s fine neconsolidate! 3 fora de rezisten matrical M fora deformaional (graviaie sau tensiunea superficial a apei din pori ! 3 s se produc lic/efierea iPsau fluidizarea (vezi tabel - . )auzele lic/efierii pot fi< acumularea rapid! permeabilitatea sczut! supra3*ncrcarea (presiune /idrostatic i litostatic $ coezivitate slab! cutremure i creterea presiunii apei *n pori. /ichefierea implic distrugerea sistemului de susinere reciproc a granulelor$ dispersndu3se *n fluidele interstiiale. ;u implic aport de fluid extern i nici modificri de volum. +n cazul fluidizrii$ fluidul care provine dintr3o surs extern este *mpins ascendent prin masa granular pn cnd greutatea submers a particulelor care acioneaz descendent este ec/ilibrat de fora de traciune a acestuia. :impul deformrii poate fi< 3 sindepoziional sau metadepoziional (imediat dup depunere ! 3 postdepoziional$ dar sedimentul s fie *nc neconsolidat. %tructurile specifice sunt clasificate *n funcie de cauzele deformrii< a inversarea gradientului de densitate. %unt generate structuri de tasare diferenial (load cast' flame' balls and pillows)' pseudonoduli' laminaii"stratificaii convolute.

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

1-Procese gravitationale si deformationale

#ig. 1A %tructuri de tasare difereniat$ load cast i flame$ Allen$ (1'7-

#ig. 11 %tructuri de tasare difereniat$ load cast i pseudonoduli Allen$ (1'7-

#ig. 15 6aminaii convolute postdepoziionale$ datorate lic/efierii$ Allen$ (1'7-

expunzarea amestecului de ap i sediment< dishes (farfurii $ pillars (pilieri $ vulcani nisipoi i noroioi!

#ig. 17%tructuri de eliminare a apei$ dishes and pillars$ Allen$ (1'7-

deformarea prin alunecare (slumping)

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

12Procese gravitationale si deformationale

#ig. 1' %tructuri deformaionale$ cute cu axele orientate tip slump$ Allen$ (1'7- .

stresul de forfecare fluid!

#ig. -0 Mecanismul de deplasare orizontal necesar formrii stratificaiei oblice rsturnate *n zona frontal a dunelor submerse

Referine bibliografice
Allen S. 9$ (1'7- %edimentarC structures t/eir c/aracter and p/Csical basis Tolume HH$ Ilsevier$ 112 p ,agnold$ 9.A. (1'1- Auto3suspension of transported sediment< turbiditC currents. Proc. 9oC. %oc. 6ondon$ A-1A$ 21A3 21'. ,atalla$ 9.S.$ 8e Song$ ).$ Irgenzinger$ P. and %ala$ M. (1''' #ield observations on /Cperconcentrated flo&s in mountain torrents. Iart/ %urf. Proc. 6and.$ -($ -(53 -A2. ,ouma$ A.4. (1'1- %edimentologC of %ome #lCsc/ 8eposits< a @rap/ic Approac/ to #acies Hnterpretation. Ilsevier$ Amsterdam. #al.$ P.8. and 8orseC$ 9.S. (1''7 9apid development of gravellC /ig/3densitC turbiditC currents in marine @ilbert tCpe fan deltas$ 6orento ,asin$ ,a"a )alifornia %ur$ Mexico. %edimentologC$ (A$ 2213 2('. Euenen$ P.4. (1'11 Matrix of turbidites< experimental approac/. %edimentologC$ 5$ -153 -'5. 6eeder$ M.9. (1''' %edimentologC and %edimentarC ,asins< from :urbulence to :ectonics. ,lac.&ell %cience$ ?xford. 6o&e$ 8.9. and @uC$ M. (-000 %lurrC3flo& deposits in t/e ,ritannia #ormation (6o&er )retaceous $ ;ort/ %ea< a ne& perspective on t/e turbiditC current and debris flo& problem. %edimentologC$ (5$ 21350. 6o&e$ 8.9. (1'7- %ediment gravitC flo&s< HH. 8epositional models &it/ special reference to t/e deposits of /ig/3densitC turbiditC currents. S. %ed. Petrol.$ A-$ -5'3 -'5. Miclu ).$ (-001 Hntroducere *n sedimentologia siliciclastic$ Id. Sunimea$ Hai$ 1'' pp Middleton$ @.T. and 4ampton$ M.A. (1'52 %ediment gravitC flo&s< mec/anics of flo& and deposition. Hn< :urbiditC and 8eep Gater %edimentation (Ids @.T. Middleton and A.4. ,ouma $ %IPM$ Pacific %ection$ %/ort )ourse 6ecture ;otes$ 1327. Middleton$ @.T. (1'11 Ixperiments on densitC and turbiditC currents. H. Motion of t/e /ead. )an. S. Iart/ %ci.$ 2$ A-23A(1. Middleton$ @.T. (1'15 Ixperiments on densitC and turbiditC currents. HHH. 8eposition of sediment. )an. S. Iart/ %ci.$ ($ (5A3A0A. Middleton$ @.T. (1''2 %ediment deposition from turbiditC currents. Annu. 9ev. Iart/ Planet. %ci.$ -1$ 7'311(. Middleton$ @.T. and 4ampton$ M.A. (1'52 %ediment gravitC flo&s< mec/anics of flo& and deposition. Hn< :urbiditC and
%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban

1(Procese gravitationale si deformationale

Mulder$ :. and Alexander$ S. (-001 :/e p/Csical c/aracter of subaUueous sedimentarC densitC flo&s and t/eir deposits %edimentologC$ (7$ -1'3-'' Mulder$ :.$ Migeon$ %.$ %avoCe ,$. #augeres S3E$ (-001 HnverselC graded turbidite seUuences in t/e deep Mediterranean< a record deposits from flood3generated turbiditC currentsV @eo3Marine 6etters$ -1$ 713'2 Mulder$ :. and )oc/onat$ P. (1''1 )lassifcation of offs/ore mass movements. S. %ed. 9es.$ 11$ (23A5. Mulder$ :. and %Cvits.i$ S.P.M. (1''A :urbiditC currents generated at river mout/s during exceptional disc/arges to t/e &orld oceans. S. @eol.$ 102$ -7A3-''. Mulder$ :.$ %avoCe$ ,. and %Cvits.i$ S.P.M. (1''5b ;umerical modelling of a mid3sized gravitC flo&< t/e 1'5' ;ice turbiditC current (dCnamics$ processes$ sediment budget and Mulder$ :.$ %avoCe$ ,.$ %Cvits.i$ S.P.M. and Parize$ ?. (1''5a 8es courants /CperpCcnaux dans la teWte du canCon du Tar 8onneXes /CdrologiUues et observations de terrain. ?ceanol. Mulder$ :.$ %Cvits.i$ S.P.M. and %.ene$ E.H. (1''7 Modelling of erosion and deposition bC turbiditC currents generated at river mout/s. S. %ed. 9es.$ 17$ 1-(3125. Mutti$ I. (1''- :urbidite %andstones. Agip$ Hnstituto di @eologia$ JniversitaY di Parma$ %an 8onato Milanese$ -5A pp. Mutti$ I.$ 8avoli$ @.$ :interri$ 9. and Qavala$ ). (1''1 :/e importance of ancient fluvio3deltaic sCstems dominated bC catastrop/ic flooding in tectonicallC active basins. %ci. @eol. Mem.$ (7$ -223-'1. ;emec$ G. (1''A :/e dCnamics of deltaic suspension plumes. Hn< @eologC of 8eltas (Ids M.;. ?ti and @. Postma $ pp. 213'2. A.A. ,al.ema$ 9otterdam. Pierson$ :.). and )osta$ S.). (1'75 A r/eologic classifcation of subaerial sediment3&ater flo&s. Hn< 8ebris #lo&sPAvalanc/es< Process$ 9ecognition and Mitigation (Ids S.I. )osta and @.#. Gieczore. $ @eol. %oc. Am. 9ev. Ing. @eol.$ 5$ 131-. Pierson$ :.). and %cott$ E.M. (1'7A 8o&nstream dilution of a la/ar< transition from debris flo& to /Cperconcentrated stream flo&. Gater 9esour. 9es.$ -1$ 1A1131A-(. %/anmugam$ @. (1''1 4ig/3densitC turbiditC currents< are t/eC sandC debris flo&sV S. %ed. 9es.$ 11$ -310. %/anmugam$ @. (1''5 :/e ,ouma seUuence and t/e turbidite mind set. Iart/3%ci. 9ev.$ (-$ -013--'. %/epard$ #.P. and 8ill$ 9.#. (1'11 %ubmarine )anCons and ?t/er %ea3valleCs. 9and Mc;allC$ )/icago$ H6$ 271 pp. %/epard$ #.P.$ Mc6oug/lin$ P.A.$ Mars/all$ ;.#. and %ullivan$ %Cvits.i$ S.P.M. and %c/afer$ ).:. (1''1 Ividence for an eart/Uua.e3triggered basin collapse in %aguenaC #"ord$ )anada. %edim. @eol.$ 10($ 1-531A2. :a.a/as/i$ :. (1'71 8ebris flo&. Annu. 9ev. #luid Mec/.$ 12$ A5355. Toig/t$ ,. and %ousa$ S. (1''( 6essons from ?nta.esan< a comparative analCsis of debris avalanc/e dCnamics. Ing. @eol.$ 27$ -113-'5. Fu$ S.F. (1''7 A studC of p/Csico3geograp/ical factors for formation of /Cperconcentrated flo&s in t/e 6oess Plateau of )/ina. @eomorp/ologC$ -($ -(A3-AA.

%edimentologie si sisteme depoziionale 6ect. 8r. 9elu 8. 9oban