Sunteți pe pagina 1din 1

MIHAIL JORA

(2 august 1891, Roman, Neamt - d. 10 mai 1971, Bucuresti)

Mihail Jora a fost, alaturi de George Enescu, personalitatea care a dominat viata muzicala romaneasca a primei jumatati a secolului XX. Talentul sau, inteligenta remarcabila, pregatirea muzicala exceptionala au generat aparitia unui numar impresionant de lucrari, cuprinse n peste 50 de opus-uri, multe dintre ele premiate n tara si n strainatate. Jora s-a afirmat si ca dirijor, critic muzical, remarcabil profesor al Conservatorului din Bucuresti. Prima sa lucrare care poarta un numar de opus, 4 cntece pentru voce si pian, pe texte germane, opus 1 (1914), a fost compusa nca sub influenta scolii. Este semnificativ faptul ca, acela care mai trziu va mbogati muzica romneasca cu o mare creatie de lieduri, si ncepe activitatea creatoare tocmai cu compozitii de acest gen. Prin lucrarea urmatoare, Mihail Jora face saltul de la cadrul intim al muzicii vocale de camera la formele ample ale muzicii simfonice. n Suita pentru orchestra (in re minor), opus 2 (1915), care a dus autorului ei premiul Enescu, intonatiile populare devin evidente cu tot limbajul armonic dens, tributar nca n buna parte stilului postromanitic. n Mica suita pentru vioara si

pian, opus 3 (1917), se pot sesiza deja anumite modificari de stil, schimbari n structura melodiei,
o tendinta spre dobndirea unor trasaturi mai pronuntat nationale. Pe lnga baletul La piata, Mihail Jora a mai scris patru asemenea lucrari: Demoazela Mariuta, Curtea veche, Cnd strugurii

se coc si ntoarcerea din adncuri, n care Mihail Jora si-a dezvoltat fantezia de a evolua acest
gen n special folosindu-si fantezia ritmica. Bogata sa creatie cuprinde si lieduri, un gen artistic ce a cunoscut un real progres, fiind inspirate din creatia poetica lirica romnesca a mai multor scriitori printre care: Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Eminescu si altii, nsa liedul care a iesit cel mai mult in fata este cel scris pe versuri de Octavian Goga, Cinci cntece, opus 11. Dupa primele lieduri, legate nca de traditie, de tipul celor ale lui Franz Schubert si Robert Schumann, n care melodia se distinge prin caracterul ei eminamente vocal-cantabil, Mihail Jora creeaza un nou tip de lied - cntare declamanta. n liedurile urmatoare, rolul pianului devine tot mai mare, sarcina principala a vocii fiind aceea de a face ct mai inteligibil textul, cu ajutorul unei "declamatii" melodice. Baletele si liedurile reprezinta, desigur, partea cea mai originala a creatiei lui Mihail Jora, dar importanta contribuitiei sale la mbogatirea patrimoniului nostru artistic consta si n lucrarile sale instrumentale, n totalitatea operei sale muzicale. Prima lucrare instrumentala importanta, dupa Cvartet, este Simfonia, compusa n anul 1937. Prin Decretul din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane, compozitorului Mihail Jora i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Popular Romn pentru merite deosebite n activitatea desfurat n domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice i cinematografiei