SECVENTIALIZAREA TRATAMENTULUI IMPLANTAR

EVALUAREA PREIMPLANTARA 1. Generala 2. Loco-regionala 3. Locala PREGATIREA PREIMPLANTARA 1. Nespecifica 2. Specifica APLICAREA IMPLANTURILOR Implantarea imediata 1 timp 2 timp DISPENSARIZARE POSTIMPLANTARA TIMPUL 2 CHIRURGICAL TRATAMENT PROTETIC 1. Provizoriu 2. De tranzitie 3. Definitiv (de durata)

DISPENSARIZARE POSTPROTETICA

DISPENSARIZAREA POSTIMPLANTARA

Indicatii postoperatorii dupa timpul 1chirurgical: -Control clinic la 24 / 48 / 72 ore -Control radiologic
Antibiotice Antiinflamatorii Antiseptice orale Continuarea medicatiei d efond Evitarea efortului fizic Regim alimentar Igienizare

-Recomandari

ANTIINFLAMATORII: Lambou muco-periostic Frezaj osos

Durere Inflamatie postoperatorie edem

Momentul prizei antiinflamatoriilor nonsteroidale fata de momentul actului operator!!!!!

-Inainte de interventie -Inainte si dupa interventie -Dupa interventie

TROP! NI TROP SOUVANT, NI TROP LONGTEMPS !

BRUFEN 400 (IBUPROFEN) 4 cp/ zi, 5 zile, din a 2 zi care precede interventia -NIFLURIL 250 (acid niflumic) -4 cp/ zi sau 1g / zi, 5 zile, din a 2 zi care precede interventia -PROFENID 50 (ketoprofen) -4 cp/ zi, 5 zile, din a 2 zi care precede interventia

-SURGAM 100 (acid tiaprofenic) -4 cp/ zi, 5 zile, din a 2 zi care precede interventia
-DEXAMETAZONA -Injectabil, local, 1-2 fiole atentie la pacientii cu ulcer antibioterapie asociata

ANTIBIOTICELE:
Risc potential de infectie Absenta supravegherii continui a pacientului (interventie ambulatorie) Momentul prizei : La 2-3 ore ininte de interventie Se continua 10 zile dupa

AMOXICILINA
1 g/ zi, 10 zile

AMOXICILINA+ acid clavulanic (AUGMENTIN)

1,5 g / zi, 10 zile MACROLIDE (RODOGYL) 4-6 cp / zi, 10 zile

2 grame inainte cu 1h, 1 gram la 2 ore dupa !!!

+ antimicotice ( Stamicine, Fungizone )

pe toata durata tratamentului cu antibiotice)

Aport de nutrimente necesare perioadei de cicatrizare (regim alimentar) Regim alimentar Aport proteic aminoacizi Aport vitamine: D, K Calciu

REGIM ALIMENTAR APORT PROTEIC AMINOACIZI

Supa de oase de vita:

Hidroxilizina Hidoxiprolina

CALCIUL
1. Distributia Ca2+ 2. Rolul ionului de Ca2+ : structural, neurotransmitator

3. Fiziologia ionului de Ca2+

4. Structura osului 5. Ca2+ plasmatica

OSUL: *Masa proteica colagen 90-95% substanta fundamentala: proteoglicaniacid hialuronic condroetin sulfat * Saruri cristalizate: Ca 10(PO4)6 OH2 = hidroxil apatita

OSTEOBLASTELE secreta:
1. colagen, proteoglicani, glicoproteine 2. osteocalcina = glicoproteina specifica cu (2 grupari carboxil pe acelasi carbon, apte pentru a fixa calciul bivalent). Formarea acestor radicali depinde de vitamina K Tratamentul cu anticoagulante (antivitamina K) tulbura procesul de osificare 3. Produsul secretat se numeste osteoid. Pe osteoid se depune hidroxil apatita amorfa in primele zile, apoi in cateva saptamini se cristalizeaza 70-80%; restul ramane amorfa Rezerva amorfa se poate mobiliza spre lichidul extracelular . 4. Fosfataza alcalina: hidrolizeaza fosfatii organici esteri ai acidului fosforic. Fosfatul anorganic precipita cu Ca2+ ca fosfati insolubili

OSTEOCLASTELE enzime proteolitice

si elibereaza saruri si factori de crestere

(lizeaza matricea organica

Ca 2+ plasmatic
-Fixat pe proteine -ionichemostaza excitabilitate neuromusculara

ECHILIBRUL APORT- DISTRIBUTIE- ELIMINARE

600-800mg/ zi la adult
Oxalati- spanac Acid folic- cereale Fibre alimentare Acizi grasi zaharuri

600-1800 mg / zi in osteoporoza

IMPIEDICA ABSORBTIA INTESTINALA Alimente medicamente

Tetraciclina doxiciclina

ELIMINARE: urina si fecale parathormonul: reabsorbtie renala

VARSTNICI: aclorhidrie diminua absorbtia Ca 2+ supliment in timpul mesei
ESTROGENII SCAD ACTIUNEA TERAPIEI HORMONALE DE SUBSTITUTIE

VITAMINA D: imbunatateste absorbtia (ficat, galbenus, ulei de peste)

sinteza calcium binding protein (transportul activ al calciului in epiteliul intestinal celule in perie)

APORT de VITAMINE: D, K
osteocalcina = glicoproteina specifica cu (2 grupari carboxil pe acelasi carbon, apte pentru a fixa calciul bivalent). Formarea acestor radicali depinde de vitamina K Tratamentul cu anticoagulante (antivitamina K) tulbura procesul de osificare

Vitamina K
Sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX, X necesita prezenta vitaminei K. Rolul acestei vitamine este de a atasa structuri proteice postribozomale (grupari proteice cu afinitate pentru calciu) la nivelul regiunii aminoterminale (grupari gama carboxi glutamice). In avitaminoze sau in cazul terapiei anticoagulante cu antagonisti ai vitaminei K, factorii se sintetizeaza intr-o forma incompleta, incapabili sa fixeze ionii de Ca

IGIENIZARE postimplantara

Antiseptice orale
TANTUM VERDE PLACK OUT CORSODYL

Periute soft

EVALUAREA SI INTERPETAREA RADIOLOGICA

- morfologia defectului (Lang si Hill) - factorul de corectie

PROTEZA PROVIZORIE FIXA confectionata POST-IMPLANTAR

PROTEZA PROVIZORIE MOBILA

confectionata PRE-IMPLANTAR Repozitionare cranio- mandibulara Refacere morfofunctionala

MENTINEREA: POST-IMPLANTAR

Rel. cranio- mandibulare Refacerii morfofunctionala

Degajare in zona implanturilor !!!!!! Rebazarea Evitarea presiunilor excesive directe!!!!!

TIMPUL 2 CHIRURGICAL: decapusonarea implanturilor

IDENTIFICAREA IMPLANTURILOR:
POSIBILITATI CLINICE:
capul implantului vizibil in cavitatea orala transparenta obturatorului prin mucoasa

mucoasa integra, normal colorata

MIJLOACE CLINICE de identificare:

Repozitionarea placii ghid Palpare cu sonda

Palpare digitala

Tipuri de incizii pentru decapusonarea implanturilor:

Incizii de mucoasa:
-bisturiu circular -bisturiu obisnuit -freza zirconiu -freza metalica -laser

1. Incizia circulara -se palpeaza orificiul corespunztor urubului de cicatrizare

-cu bisturiu circular (coroborat cu diametrul implantului-subdimensionat cu 0,1-0,2 mm) se indeparteaza capuonul mucoperiostal din dreptul urubului de cicatrizare -vindecarea mucoperiostului este mult mai rapid -evitarea expunerii suplimentare a osului

2. Incizia liniara
- Unii autori recomanda a se face incizia liniara i decolarea mucoperiostal n vederea ndeprtrii obturatorului numai n situaia n care se constata radiologic existena unei lize osoase care circumscrie implantul sau os in exces

Metoda scolii iesene

Sutura orizontala in saltea

Sutura cu fir simplu

3. Incizia utilizand laserul

Raspunsul tisular la laser: 1. Sectionare 2. Transmisie 3. Reflexie depinde 4. absorbtie de

1. Laser CO2 2. Laser Nd:YAG 3. Laser dioda (laser de contact)

Lungimea de unda a fascicului laser Compozitia tisulara Continutul in apa

puterea laserului utilizat pentru decapusonarea implanturilor: 0,6 W / cm2

lungimea de unda: 810+/- 20nm

??? Efectul laserului asupra implantului ??????

4. Incizia utilizand placa ghid

Sprijin osos

Sprijin mucozal

Sprijin dentar

5. Incizii particulare

In zona laterala

In zona frontala

6. Degajarea capului implantar acoperit de ts osos

Bisturiu circular (trepan) Freza diamantata

IMPLANTUL ESTE APT

Inspectie Palpare Control Rx

Inainte + dupa decapusonare

1. Lipsa mobilitatii clinice 2. Lipsa radiotransparentelor periimplantare 3. Tesuturi de acoperire si invecinate de aspect sanatos 4. Lipsa durerii 5. Lipsa secretiei periimplantare

IMPLANTUL nu ESTE APT

Proceduri de regenerare ghidata : Osoasa +/- mucoasa