Sunteți pe pagina 1din 11

ETICA APLICAT

Secolul XXI va fi etic sau nu va fi deloc.


-Gilles Lipovetsky

DEFINIIE
Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizeze filosofic situaii, dileme din lumea real. Abraham EDEL (1993) definete etica aplicat astfel: teoria etic aplicat unor probleme din practic(exemplu, aplicareautilitarismuluila diverse probleme) un cod moral comun aplicat unor arii speciale, domenii sau profesii (de exemplu, etica afacerilor, etica medical). un cod moral comunaplicat unor probleme practice specifice (de exemplu, problema srciei)

ROLUL ETICII
Un rol central n etica aplicat l joac argumentarea bazat pe cazuri. elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, n cazuri concrete, dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite.

Principala sarcin a acesteia ar fi identificarea aciunilor corecte moral, n mprejurri schimbtoare. Abraham Edel

Etica aplicat reprezint un domeniu aflat simultan n expansiune i tinznd spre o continu specializare. Cteva din ramurile recente ale eticilor aplicate: Etica tehnologiei informaiei Etica bunstrii animalelor Etica n afaceri Bioetica Etica clonrii Etica mediului Etica cercetrii tiinifice Etica n politicile publice Etica relaiilor internaionale Etica mijloacelor de informare Etica medical: avort, eutanasie, clonare, transplant de organe, manipulare genetic Problema srciei Problema rzboiului Drepturile omului (egalitate, discriminare, tratament preferenial) Pedeapsa cu moartea

ISTORIC
Etica aplicata nu este un domeniu de cercetaretotal nou. Inca incepand de la Platon, filosofii morali au fost preocupati de probleme practice precum suicidul, abandonul copiilor, tratamentul femeilor si comportamentul potrivit pentru oficialii publici. Filosofii crestini, in special Augustin si dAquino au fost preocupati cu intrebari despre justetea razboiului, daca exista sau nu justificare pentru minciuna, daca era corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol. Hobbes a avut un scop practic in scrierea Leviathanului, iar Hume a scris despre etica suicidului.

Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici:Bentham a acoperit o paleta incredibil de mare desubiecte, iar Mill a fost laudat pentru eseurile saleasupra libertatii si asupra supunerii femeii. In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa, au devenit proeminente chestiunile legate de egalitatea rasiala si sexuala, drepturile omului si justitie, precum si cele legate de valoarea vietii umane, care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de dezvoltarea tehnicilor de reproducere, cum ar fi fecundarea in vitro, manipularea genetica si clonare.

Scopul eticii
James Rachels afirma c practicarea eticii aplicate trebuie s duc la rezolvarea problemelor morale. n orice situaie particular, aciunea care trebuie urmat este cea care se sprijin pe cele mai bune argumente. Rezolvarea problemelor morale este foarte adesea o problem de cantrire a argumentelor sau a motivelor care pot fi oferite pentru sau mpotriva diferitelor alternative

Probleme de etic aplicat


Etica aplicat are ca obiect studiul unor probleme morale controversate. Pentru ca o problem s constituie obiectul eticii aplicate, ea trebuie s ndeplineasc simultan dou condiii: s fie o problem controversat(s existe argumente pro si contra) s aib caracter moral explicit

Exemple de probleme etice

Avortul
Exist dou poziii opozante atunci cnd se discut tema avortului: una este pro-life si cealalt pro-choice. O tabar susine c orice decizie legat de ce anume se ntmpl n corpul unei femei este una ce este doar a ei de luat, pe cnd cealalt tabr susine c decizia de a face avort duce la uciderea unei fiine vii, i prin urmare acest lucru nu trebuie permis. Ambele tabere susinc orice decizie trebuie acompaniat de consiliere psihologic, n care s se enfazeze i riscurile pentru sntate. ns cei pro-life insist mai mult pe consecinele psihologice ale unei crime, pe cnd cei pro-choice se focuseaz pe pericolele comparative ale mamei privind opiunea uneisarcini dus pn la termen i aducerea pe lumea unui copil.

Pedeapsa capital
Pedeapsa cu moartea este uciderea prevzut prin lege a unui om ca pedeaps pentru o crim, pentru care a fost gsit vinovat. De obicei este precedat de un proces judiciar, care se termin cu o sentin de condamnare la moarte. Aceasta este pus n aplicare prin execuie.

18 iulie 1996 execuia lui Tommie J. Smith a durat 69 de minute, deoarece doctorii nu i-au gsit vena Alte dou cazuri de la mijlocul anilor 1990, tot din SUA, unde 2 prizonieri condamnai la moarte au ncercat s se sinucid cu cteva ore nainte de pedeaps. Ambii au fost dui la spital, resuscitai i readui la nchisoare unde au fost executai China: exist voci care susin c se practic trafic de organe cu organele condamnailor la moarte