UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FIATPM IMAPA

MONOGRAFIA LOCALITII INEU

COORDONATOR: BRNZAN OANA

STUDENT:

ANUL 2011-2012

CUPRINS
1.Aezare geografic 1.1Puncte de frontier apropiate 2.Istoric. 3.Demografie. 4.Personalitii.. 5.Atracii turistice 5.1Agroturism 6.Relief 7.Clima

TEMA REFERATULUI: MONOGRAFIA LOCALITII INEU

Ineu (n maghiar Borosjen, n trad. "Inul Vinos") este un ora din judeul
Arad, Criana, Romnia. Situat la o distan de 57 km fa de municipiul Arad, oraul Ineu ocup o suprafa de 116,6 km2 la contactul Depresiunii Criului Alb cu Cmpia Criurilor. Ineul este principala poarta de intrare n ara Zarandului. Oraul are n componen i localitatea rural Mocrea. Ineul este atestat documentar din anul 1214 sub denumirea de villa Ieneu. Aezare geografic Oraul este situat n partea de vest a Romniei, pe cursul Criului Alb, ntre Munii Zrand i Munii Codru Moma. La 3 km sud, se ridic pn la o nlime de 372 m, mamelonul vulcanic Mocrea. Puncte de frontier apropiate: Turnu (70 km VSV) Ndlac (90 km VSV) Vrand (ca. 60 km VNV) Aeroportul Internaional Arad

Istoric Ineu n Harta Iozefin a Comitatului Arad, 1782-85

Istoria medieval a Ineului se suprapune cu istoricul cetii, situat pe Calea Traian, oper a arhitecturii Renaterii trzii. Aici nc din 1295 este atestat documentar o fortrea ridicat n centrul unui cnezat romnesc. Mai trziu importana cetii crete, devenind centrul unui mare domeniu feudal, compus din 51 de sate. Adevrata importan o capt ns dup 1541, odat cu constituirea T ransilvaniei ca principat autonom i cnd, alturi de Caransebe, Lugoj i Oradea, devine o verig de aprare nsemnat n centura vestic de aprare antiotoman a principatului. n 1566, dup o rezisten eroic, este cucerit de otomani. n 1595 armatele ardelene au cutat sa recucereasc Cmpia Aradului. Tocmai n timpul recuceririi Bucuretilor de ctre otomani a sosit vestea c trupele ardeleneti au ajuns sub zidurile Ineului. La 22 octombrie 1595 garnizoana otoman de la Ineu a fost silit sa capituleze. n noiembrie 1599, ca urmare a victoriei lui Mihai Viteazul n btlia de la elimbr, cetatea a intrat sub stpnirea acestuia. Prclabul trimis din ara Romneasc exercita jurisdicie n tot cuprinsul comitatului Zarand. n lupt, garnizoana Ineului particip la btlie alturi de Mihai Viteazul. Peste cteva luni voievodul a trecut prin aceste pri n drum spre Praga, pentru a duce tratative cu mpratul Rudolf al II-lea, care se aliase cu nobilimea transilvan mpotriva domnitorului. Dezvoltarea tehnicii militare, n special a artileriei, reclam construcia cetii potrivit noilor condiii de lupt. De aceea, ncepnd cu anul 1645, lucrrile se execut sub conducerea lui Gabriel Haller, aa cum o arat placa aezat atunci pe poarta cetii. Acesta studiase arhitectura militar n Italia i adopta soluii originale adecvate stilului Renaterii trzii. Cetatea se compunea de fapt din dou elemente. Primul, cetatea interioar cu dou nivele, existent pn astzi, are form de ptrat, la coluri fiind strjuit de patru bastioane circulare etajate, care permiteau aciunea eficace a artileriei, nc vzndu-se urmele unor deschizturi adaptate pentru gurile de foc. Al doilea element situat n exterior, la o distan de cteva sute de metri, forma brul de ziduri din piatr, tot n form de ptrat, cu bastioane la coluri. Din acestea nu ne-au rmas dect puine urme, ntre care se remarc rmiele bastionului dinspre Criul Alb, situat n gradina colii. Zidurile erau n conjurate din trei pri de anuri cu ap, pe cea de a patra latur curgnd Criul Alb. Cucerit n 1658

din nou de turci, fapt relatat pentru importana lui i de Miron Costin, acetia o stpnesc pn la sfritul secolului, cnd este cucerit de ctre trupele habsburgice. Dup o scurt perioad de folosire de ctre grnicerii mureeni (1700 1745), cetatea este lsat n prsire, doar cea interioar fiind refcut pe la 1870, n mare msur deformat. n aceast perioad Ineul devine un important centru economic, politic i cultural. Aici s-a aflat o reedin episcopal ortodox (secolul XVI XVII). Tot aici era un puternic centru cultural romnesc, unde se pare c se editau i cri. Pn n mijlocul secolului al XVIII-lea aici exista o biseric, probabil edificat din lemn, n care exista un potir cu iniialele "M KO" (probabil Matia Corvin), donatorul i protectorul cu chipul lui n armur medieval sculptat pe potir (probabil hramul bisericii) i chipul Mntuitorului pe cruce.

Demografie Populaia oraului numra la recensmntul din anul 2002 un numr de 10207 locuitori. Din punct de vedere etnic, populaia avea urmtoarea structur: 85,6% romni, 8,4% maghiari, 5,1% rromi, 0,5% germani, 0,3% slovaci i 0,1% alte naionaliti i populaie nedeclarat. Evoluia populaiei la recensminte:

Personaliti Sava Brankovi, mitropolit ortodox al Ardealului Pavel Drlea, profesor n Ineu, primul director al colii Speciale din Ineu, a condus delegaia Ineului la Marea Unire de la Alba Iulia 1918. n anii 1930 a fost deputat PNL de Arad. Cristian Faur, compozitor. Atracii turistice

Arheologii au scos la lumina vestigii aparinnd neoliticului (topoare cu gaur, silexuri, ceramic), civilizaiei dacice, perioadei de ocupaie roman (linii de fortificaii, podoabe, arme, pietre de moar), izvoare ce atest continuitatea locuirii acestor meleaguri. Reedin a unor cnezate romneti, Ineul este cunoscut ca un puternic centru fortificat. Cetatea Ineului este menionat ca i fortificaie nc din anul 1295. Avnd o poziie strategic pentru aprarea Transilvaniei, cetatea Ineului a avut o istorie extrem de zbuciumat. A fcut parte din fortificaiile lui Iancu de Hunedoara, a fost ocupat de turci n mai multe rnduri, a fost reedin de sangeac, a intrat n posesia lui Mihai Viteazul, a fost cucerit de habsburgi, a fost centru de regiment grniceresc, aceste perioade i evenimente punndu-i adnc amprenta asupra dezvoltrii oraului. Rmas n ruin, dup anul 1870 cetatea este reconstruit n stil neoclasic cu elemente ale renaterii trzii i ale barocului. n perioada revoluiei paoptiste (1848-1849) Ineul este un important centru al micrii naionale romneti. n 1949 aici a depus armele armata condus de generalul Vcsey Kroly. n parohia reformat din Ineu se poate vedea placa memorial a acestui eveniment.

Potenialul turistic al oraului este unul de excepie. Cetatea Ineului, ansamblul arhitectural din centrul istoric al oraului, Poiana cu narcise din Pdurea Rovina si Balta Rovina sunt obiective turistice de prim rang care nu trebuie ocolite de turitii care viziteaz aceast parte de ar. Cetatea Ineului Poiana Narciselor o zona protejat de 6 ha Dealul viilor 83 ha Importante zone de pescuit n cele ase lacuri cu o suprafa total de 404 ha Pduri de agrement cu un bogat fond cinegetic Turism balnear i de tratament: Dezna, Moneasa Popasuri turistice: Dezna, Ineu, Moneasa Biblioteca Orasului Ineu, Biblioteca Grupului scolar Mihai Viteazul, Casa de Cultura. Agroturism n zonele rurale exist cabane i case rneti intrate n circuitul agroturistic. Zonele de vnatoare dispun de cabane speciale i de dotarile aferente. Zona de sud a Ineului cu dealul Mocrea-vii

Relief Este complex incluzand principalele trepte de relief: campii, dealuri si munti cu inaltimi joase. Este situat la 3 km fata de craterul vulcanic Mocrea (inaltimea de 372m), la poalele Dealului Viilor. Ineu este situat la o altitudine de 100 m, in Campia Cernei. Hidrografia este reprezentata de Crisul Alb. Clima Temperat-continentala, cu usoare influente de clima oceanica dinspre vest. Temperatura medie in timpul iernii este de -15 C, iar in timpul verii intre 21 C - 25 C. Vanturile predominante sunt cele din vest, care aduc precipitatii abundente, pe parcursul intregului an. Media anuala a precipitatiilor fiind de 600 mm.

Rezervatia mixta Ineu - Lala Rezervatia mixta Ineu - Lala se intinde pe o suprafata de 2568 de hectare si face parte din categoria a III -a IUCN. Aceasta rezervatie prezinta o larga dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, vai glaciare, morene) care cuprind si elemente ale retelei hidrografice deosebit de pitoresti (cascade si lacuri glaciare). Flora si fauna caracteristica acestor munti este formata din: zimbru, cocos de mesteacan, tisa si altele. Rezervatia mixta Ineu - Lala face parte din Parcul National Muntii Rodnei. Pentru a gasi mai multe solutii de a pune in valoare frumusetile zonei si pentru a atrage mai multi turisti, Administratia Parcului National Muntii Rodnei au facut uz imaginatie, astfel au venit cu ideea de a face programe turistice printre care si o drumetie de o zi pe varful Ineu si in jurul Lacului Lala. La aceasta drumetie participa sute de turisti anual, din tara si din strainatate. Ineu este un varf muntos in Muntii Rodnei si ca inaltime este al doilea cu altitudinea de 2279 de metri. Caile de acces catre el sunt DN 17 D - Rodna, Bistrita Nasaud, Sant, apoi pe un drum forestier spre cabana Valea Blaznei (Cabana Diana). De aici mergeti pe jos spre Varful Rosu, varful Ineut, Varful Ineu. De la cabana Blaznei trebuie urmat traseul semnalizat cu cruce albastra. Traseul este foarte usor si placut. Din saua Ineului se poate cobora la lacurile glaciare Lacul Lala Mic si Lacul Lala Mare.

Aceste doua lacuri sunt localizate in muntii Rodnei, sub varful Ineu, la o altitudine de 1815 metri. Lacul Lala Mare este unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din Romania si este cel mai extins lac glaciar din Muntii Rodnei cu o suprafata de 5637 metri patrati si face parte din rezervatia mixta Ineu - Lala. Lacul Lala Mic este de asemenea un lac glaciar. Cele doua lacuri se afla relativ aaproape unul de celalalt iar din lacul mic izvoraste Raul Lala care se varsa in Lala Mare. Cele doua lacuri cu adancimi de aproximativ jumatate de metru fac parte dintr-un complex de lacuri glaciare. In ele se poate pescui, iar fauna este formata din pastrav indigen si curcubeu. Traseele turistice sunt inaccesibile iarna Primul traseu este Comuna Rodna - Valea Vinului - izvorul Bailor - Vf. Curatel - Saua cu Lac Vf. Ineu. Al doilea fiind Comuna Rodna - Varful Capul Benesului - Muntele Curatel - Saua cu Lac Valea Lala - Gura Lalei.