Sunteți pe pagina 1din 30

SISTEMUL ENDOCRIN HIPOFIZA SI EPIFIZA

Sistemul glandelor este sursa tuturor

activitilor omeneti, a tuturor dispoziiilor, a tuturor strilor sufleteti, a tuturor temperamentelor i a diversitii firilor i raselor Frica, mnia, bucuria, toate aceste energii afective sunt legate de activitatea glandelor endocrine, producnd acolo secreii (hormonale) care se vor rspndi n tot organismul

Ochiul, nasul, creierul nsui, bronhiile,

plmnul, inima, ficatul, splina, pancreasul nu-i pot ndeplini rolul dect cu ajutorul sistemului care le permite s se rennoiasc, adic ansamblul funciilor glandelor Plecnd de la aceste glande se creeaz boala sau vindecarea. ( Edgar Cayce)

Glanda hipofiza

Ne-am obisnuit deseori atunci cand vorbim sau auzim despre glande sau despre endocrinologie sa mergem cu gandul la glanda tiroida. Pentru multi dintre noi expresia "ai probleme cu glanda" inseamna in mod automat glanda tiroida si o consideram poate, ca fiind cea mai importanta glanda endocrina.

Glanda hipofiza sau pituitar este o


gland avnd dimensiunea unui bob de mazre( 0,5 g), la baza creierului, ntr-o depresiune a osului sfenoid care poart numele de a turceasc. Hipofiza este glanda care controleaz funciile tuturor celorlalte glande endocrine.

Avnd n vedere rolul deosebit de

important pe care l au unii hormoni secretai de ea, ct i pentru legtura direct pe care o are cu hipotalamusul (centrul de control al sistemului nervos), hipofiza este denumit i "glanda ef".

Hormonul hipofizar de crestere are un


rol esential in dezvoltarea normala, in special a scheletului si a tesuturilor moi. De asemenea, acesta intervine in reglarea metabolismului general. Absenta lui la copil si adolescent duce la nanism hipofizar - copilul nu creste in inaltime, dar are o dezvoltare armoniosa in raport cu inaltimea lui si un intelect normal.

Excesul lui duce la acromegalie sau la gigantism, ceea ce reprezinta cresterea accentuata a scheletului si viscerelor. Secretia lui este influentata de exercitiu fizic, somn, glicemie, alimentatie si unele medicamente.

EPIFIZA (glanda pineala)

E o formaiune mic, de mrimea unui bob de mazre, sub form de par, de culoare rou-maroniu, care se gsete n faa creierului mic

Rolul biologic
de reglare a ritmului circadian (zi-

noapte), epifiza este mai activ pe timpul nopii, cnd secret mai mult melatonin (hormon ce induce starea de somn). hormonii epifizari inhib funciile glandelor tiroid, suprarenal i a glandelor sexuale, ct i activitatea sistemului nervos central, mai ales pe timpul nopii, dar i pe timpul zilei, dac este activat de lipsa luminii.

Patologia epifizei este legat de

principalul hormon secretat melatonina. Diminuarea cantitii acestuia n snge odat cu vrsta duce la insomnii, de unde i afeciuni adiacente: lipsa de concentrare, irascibilitate, scderea capacitii de munc.

O calitate importanta a melatoninei este aceea de a revitaliza intregul sistem endocrin, aceasta fiind demonstrata de catre cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli prin transplantarea glandei pineale de la un soarece tanar la unul batran. Totodata, Pierpaoli a transplantat glanda pineala a unui soarece batran la unul tanar si a descoperit ca, din cauza faptului ca secretia de melatonina s-a redus, acesta a imbatranit mai rapid.

Melatonina este unul dintre cei mai puternici antioxidanti (mai puternic chiar decat vitaminele C, E si beta-carotenul) singurul capabil sa patrunda in celulele corpului si sa previna astfel distrugerile provocate de radicalii liberi ajunsi in profunzimea structurilor morfo-functionale ale organismului (raspunzatori de afectiuni degenerative cum ar fi cancerul si boala Alzheimer).

Epifiza- organul enigmatic

Glanda pineal a fost subiectul unor

cercetri abstracte considerabile ncepnd de la greci, care credeau c glanda pineal reprezint legtura noastr cu Realitatea Gndului i pan n ultimii ani. La mijlocul secolului al XVII-lea, Descartes considera c ea este sediul sufletului raiunii.

Unii dintre primii oameni care au vorbit

de asa-numitul al treilea ochi bazandu-se pe legende indiene au fost cercettorii englezi i germani ai anilor 80 ai secolului al XIX-lea. Ei i continuatorii lor au emis o ipotez despre prezena la oameni a celui de-al treilea ochi, la fel ca la reptile.

Singura diferen, dup prerea lor, este c

o dat cu trecerea timpului ochiul a fost nchis n interiorul craniului. n zilele de acum, aceast idee nu a murit, ci a aprut chiar ipoteza c acest organ enigmatic este epifiza.

Epifiza ochiul care cndva a

fost pe ceaf sau pe frunte

Epifiza nu d linite nici altor cercettori. ncercnd s neleag destinaia acestui organ tainic, unii au atras atenia asupra mobilitii uimitoare a epifizei i asupra capacitii ei de a se roti asemenea unui glob.

Printre acestia sunt i unii care nzestreaz acest organ enigmatic cu proprieti deosebite. Ei presupun c al treilea ochi este acea anten care i d omului capacitile extrasenzoriale i c acest organ este capabil s perceap i s radieze energie subtil s vad nu numai ceea ce se petrece n afara organismului, ci i ceea ce este n interiorul lui i chiar ceea ce se petrece n lumea de dincolo.

Concluzie
Scaderile bruste in greutate, durerile

si senzatiile de disconfort, starea de deprimare fara motiv, modificarile aparute la nivelul pielii, marimea mainilor si a picioarelor, modificarile vocii nu trebuie ignorate. De multe ori dam vina pe imbatranire cand, de fapt, sunt primele semne ale unor boli endocrinologice grave!!!

Surse de informatii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Melatonin%C4%

83 http://www.kudika.ro/ http://www.glasuliubirii.ro/2012/06/21/epifiza -poarta-spre-lumina/ http://3d-realireal.blogspot.ro/

Realizare:
HANDREA IOANA DALIA XII E