Reglarea

transpiratiei
Glandele sudoripare au
inervatie colinergica
(intra in compozitia
nervilor simpatici alaturi
de fibrele adrenergice)

Pot fi influentate de
noradrenalina si
adrenalina din sange

Secretia primara,
compozitie asemanatoare
plasmei fara proteine:
portiunea glandulara din
derm

Secretia finala: in duct

(epiderm) se reabsorb Na
si Cl si se formeaza o
secretie diluata, apoasa
 Compozitia secretiei sudoripare depinde de rata
transpiratiei
La rata scazuta secretia primara curge lent prin duct, se
reabsoarbe Na si Cl si se concentreaza ureea, acidul lactic si K

La rata crescuta de secretie (stimulare nervoasa) se reabsorb doar

½ din ionii de Na si foarte putina apa; ureea, acidul lactic si K sunt
mai putin concentrate

Fara aclimatizare la caldura se pierde o cantitate mare de Na prin

transpiratie (15 -30 grame/zi)

Aclimatizarea (dupa 1-6 saptamani de expunere la caldura)

1. creste secretia sudoripara de la 1L/ora la 2-3L/ora
2. Evaporarea va elimina caldura de 10x rata bazala
3. Na este conservat (3-5 g/zi) prin secretia aldosteronului ce
scade concentratia plasmatica a Na
 Rolul hipotalamusului
Portiunea anterioara, preoptica: neuroni termosenzitivi (caldura si
frig); cresc rata de descarcare impulsuri de 2-10 ori la fiecare 100C
variatie

Hipotalamusul posterior: integreaza semnalele de la hipotalamusul

anterior si de la termoreceptorii periferici si din alte zone ale
corpului si genereaza mecanisme termogenetice sau
termoconservatoare

Termoreceptorii periferici:
1. La nivel tegumentar; receptorii pentru frig sunt de 10x mai
numerosi
2. Profunzi: la nivelul MS, viscere abdominale, torace, in jurul venelor
mari din abdomenul superior; monitorizeaza temperatura centrala;
asemanator celor tegumentari sesizeaza predominent scaderea
temperaturii
 Mecanisme ce scad temperatura corpului
Vasodilatatie cutanata: inhibarea centrilor vasoconstrictori simpatici
din hipotalamusul posterior; creste transferul de caldura catre
tegumente de 8x

Transpiratia: cresterea cu 10C creste transpiratia ce elimina de

10x rata bazala

Inhibarea termogenezei: termogeneza chimica si frisonul sunt inhibate

 Mecanisme ce cresc temperatura corpului
Vasoconstrictie cutanata: stimularea centrilor vasoconstrictori
simpatici din hipotalamusul posterior; creste transferul de caldura
catre tegumente de 8x

Piloerectia: stimulerea simpatica; ridicarea firului de par creeaza

un strat izolator de aer cu scaderea transferului de caldura

Stimularea termogenezei: termogeneza chimica si frisonul

 Mecanisme ce cresc temperatura corpului - frisonul

Centrul primar motor:

• se gaseste in portiunea dorso-mediala a HT posterior in apropierea
peretelui ventricului III
• este inhibat de termoneuronii de caldura din HT anterior si stimulat
de semnale de frig de la receptorii tegumentari si spinali

• Transmite semnal catre TC, cordoane medulare laterale si catre

motoneuronii anteriori
• Semnalele nu sunt ritmice si nu determina contractie ci cresc tonusul
muscular facilitand activitatea motoneuronilor anteriori

• Cand tonusul depaseste un anume prag se activeaza mecanismul

parghie “power-stroke” si se declanseaza frisonul

• In timpul frisonului productia de caldura creste de 4-5 ori

 Mecanisme ce cresc temperatura corpului –
termogeneza chimica
• Adrenalina si noradrenalina
decupleza fosforilarea
oxidativa de generarea ATP
astfel incat este generata
numai caldura
• Mecanism majoritar in
grasimea bruna (BAT)
(crestere 100% la nou-nascut,
10-15% la adult)
• Dieta poate stimula
formarea de BAT (alimente
bogate in arginina – soia,
seminte, nuci, fasole) si
termogeneza din grasime
bruna (capsaicina)

• Efortul fizic regulat stimuleaza

formarea BAT si termogeneza
 Rolul cortexului

• Intervine in controlul constient al reglarii temperaturii

(imbracaminte, miscare, etc)

• Singurul mecanism in lezarea medulara unde este pierdut controlul

hipotalamic
 Evenimente in timpul febrei

• IL-1 si alte citokine

proinflamatorii
declansate de pirogeni
reseteaza termostatul

• Pana la adaptarea la
noul termostat HT
percepe senzatie de frig
si genereaza
termogeneza

• La echilbru se opreste
termogeneza

• Cand se opreste cauza febrei termostatul se seteaza la

temperatura normala, HT sesizeaza caldura si declanseaza
mecanismele de scadere a temperaturii - criza
 Efectul temperaturilor scazute

• Sub 340C abilitatea HT de a regla temperatura scade marcat si

este pierduta complet sub 300C

• Expunerea la frig genereaza cristale de gheata in celule cu

distructia lor si lezarea circulatiei = degeraturi; mecanism
adaptativ este vasodilatatia locala prin paralizie vasculara
 Balanta dietetica

Energia eliberata din alimente:

• 1 gram proteine: CO2, H2O, uree si 4.35 Cal
• 1 gram lipide: 9.3 Cal
• 1 gram glucide:CO2, H2O si 4.1 Cal

• Se ajusteaza cu rata de absorbtie: 98% pentru glucide, 95%

pentru lipide si 92% pentru proteine

• Energie generata fiziologic: 4 Cal pt glucide si proteine, 9 Cal

pentru lipide

• Dieta in tarile dezvoltate: aport caloric 45% din glucide, 40%

din lipide, 15% din proteine

• Dieta in tarile subdezvoltate: aport caloric 75-80% din glucide,

15-20% lipide plus proteine
 Balanta proteica

Necesarul pentru mentinerea integritatii celulare = 30 – 50

grame/zi cu conditia sa contina aminoacizi de calitate

• Evaluarea ratei metabolismului proteic = masurarea azotului

urinar + 10% azot eliminat prin fecale x 6.25 (100 grame
proteine contin 16 grame azot) = (8+0.8) x 6.25 = 55

• Daca ingestia este mai mica decat rata metabolica = balanta

proteica negativa

In conditii normale glucidele si lipidele sunt utilizate pentru

metabolismul energetic si proteinele sunt crutate
 Coeficientul respirator

= productia de CO2 la fiecare O2 utilizat metabolic: 1 pentru

glucide, 0.7 pentru lipide, 0.8 pentru proteine

• Imediat postprandial coeficientul respirator este 1

(metabolizare rapida glucide); dupa 8-10 ore scade la 0.7 prin
metabolism lipidic

• In diabet coeficientul respirator este constant 0.7

 Reglarea aportului alimentar
• Senzatia de foame: dorinta de hrana, contractii ritmice
gastrice, neliniste, etc
• Apetit: dorinta pentru un anume tip de aliment; controleaza
calitatea alimentelor ingerate

• Satietate: disparitia senzatiei de foame

Nucleii laterali din HT – controlul aportului de hrana; stimularea

produce hiperfagie prin activarea mecanismelor motorii de cautare
hrana

Nucleii ventromediali din HT – centrul satieitatii

Nucleii paraventriculari din HT – lezarea conduce la hiperfagie

Nucleii dorsomediali din HT – deprima senzatia de foame

Nucleii arcuati din HT –
convergenta stimulilor si
hormonilor eliberati din
tractul GI si tesutul adipos
Stomacul
– intinderea mecanica cu
stimulare vagala inhiba
centrul foamei
- Grelina eliberata indeosebi
in perioada de post
stimuleaza centrul foamei

Hormonii GI
– peptitul YY, colecistokinina
si insulina inhiba centrul
foamei
Adipokinele
– leptina inhiba centrul
foamei
Alte influente asupra HT
– nutrientii din plasma (glucoza, aminoacizi, acizi grasi)
- hormoni
- cortex: vedere, gust, miros
Susbtante anorexigene
•α- MSH
•Leptina
•Serotonina
•Noradrenalina
•CRH
•Insulina
•Colecistokinina
•Peptidul asemanator glucagonului (GLP, incretina); produs in celulele
L ale intestinului subtire; stimuleaza secretia de insulina; secretia
este stimulata de ingestia de alimente; creste dupa chirurgia
bariatrica, scade in dieta
•CART (cocaine and amphetamine regulated transcript)
•Peptidul YY (secretat indeosebi de ileon si colon; nivelul depinde de
aportul caloric si de tipul alimentului, maxim dupa masa bogata in
grasimi)
Susbtante orexigene
• Neuropeptidul Y
• Proteina relationata Agouti (AGRP)
• Hormonul ce concentreaza melanina (MCH)
• Orexinele A si B
• Endorfinele
• Galanina (neuropeptid eliberat the HT); creste si apetitul pentru
alcool
• Aminoacizi (glutamat si acid gama-amino-butiric)
• Cortizol
• Grelina (secretata de celulele oxintice gastrice si in mica masura
de intestinul subtire)
 Reglarea aportului alimentar in nucleii arcuati
Nucleii AGRP/NPY
• Cresc aportul
alimentar si scad
utilizarea de energie
• AGRP este antagonist
al receptorii pentru
melanocortina (MCR)
MCR-4 si MCR-3
 Reglarea aportului alimentar in nucleii arcuati
Nucleii POMC/CART
• Scad aportul alimentar
si cres utilizarea de
energie
• POMC elibereaza MSH
ce actioneaza asupra:
• MCR-4 din nucleii
paraventriculari cu
eferenta catre
tractul solitar,
activare simpatica
ci stimularea
utilizarii de energie
• MCR-3 din nucleii
AGRP/NPY cu
inhibarea lor
 Reglarea rapida a aportului alimentar

Tractul GI
•Hormoni (grelina, insulina, CCK,GRP-1, etc)
•Distensia gastrica
•“Contorul” digestiv – mestecat, salivare, inghitire, gust
 Reglarea pe termen mediu si lung a aportului alimentar
Necesarul de nutrienti (teoria glucostatica, lipostatica, aminostatica)
• Cresterea glicemiei creste rata de descarcare a neuronilor cu
glucoreceptori catre centrul satietatii din nucleii HT ventro-medial
si para-ventricular si scade rata de descarcare catre centrul
foamei din HT lateral

Centrul termoreglator
• Expunerea la frig creste aportul alimentar pentru generare energie

Leptina (semnal prin care tesutul adipos semnaleaza ca sunt suficiente

depozitele energetice)
• Secretata de adipocite in procesul de hipetrofie din tesutul adipos
• Inhiba NPY si AGRP, stimuleaza neuronii POMC, eliberarea MSH si MCR
• Stimuleaza CRH
• Creste stimularea simpatica cu cresterea ratei metabolice
• Scade secretia de insulina cu scaderea depozitelor energetice
 Obezitatea
Indice de masa corporeala
•G (Kg)/H (m2)
•18.5 to 24.9 = normoponderal
•<18.5 deficit ponderal
•25 – 29.9 = supraponderal
•> 30 = obezitate

Estimat mai precis = % de tesut adipos din masa totala corporeala

• Obezitate: >25% la barbati si > 30% la femei

• La 9.3 Cal exces energetic ingerat se depune 1 gram grasime

• Depunerea este in tesutul SC, intraperitoneal, ficat si alte viscere
 Obezitatea
Tipuri
• Hiperplazica (cresterea numarului de adipocite): la copii
• Hipertrofica (cresterea in dimensiuni a adipocitelor): la adulti

Cauze si interventie
• Sedentarism; la obezi efortul fizic creste utilizarea de energie mai mult
decat la normoponderali
• Comportament alimentar neadecvat (factori psihologici si de mediu)
• Supraalimentarea la varsta copilariei
• Rezistenta dobandita la leptina; agravata de post alimentar/diete severe
• Factori genetici (20-25%); mutatia MCR4, deficit congenital de leptina,
mutatia receptorului pentru leptina
...dar asociat cu comportament alimentar neadecvat