CAPITOLULV

MASAJUI, DIFERITELOR PARTI

ALE CORPULUT

1. N{ASAJUL CAPULUI

MASAJUL ZONEI CU PAR A CAPULUI

cAnd sc cxccuti masajur pe aceastd parte a capurui. nu trebuie pierdut

din
cr'aselc limfatice merg de la regiunea parietalr in jos, inspre sus latcral
'edere Ei
sprc ganglionii limfatici aflali in zona urechilor gi a gAtului. Direclia in
care crcfre
pirul corespundc cu direclra vasclor limfaticc. pielea capului are o mobilitate
mariti. de aceea se r,a strangc uqorin cutc, cu exccp[ia zonei care acoperd regiunca
parictala. inaceastd rcgiune. r'asele sanguine alcituiesc o retea deasi de'enc gi
arterc. dispusc radral, gi anumc. a(ercle merg de jos in sus in reglunea panctald
spre
ccnt-ru. iar vcncle coboari in scns invcrs.
Liniilc dc rnasa.j pomcsc din creqtetur capului. considerat ca ccntru
$i
mboara radial in toate direcliilc. in felul acesta zona pdroasd a capului se maseazi
ruma pc direclia crcatcni pdrului. adrcr pc drrccfia canalelor cxcretoare alc glandc-
lordin pielc. Masajul nu se poate face conlra dircctici normale a parului. dcoarcce
cxista nscul de a astupa canalcle excrctoarc $i putcm foarte uqor si lezim bulbul
prlos.
in timpul crccutirii proccdeclor dc masare a capului. maseurul std la spatcle

129
celui masat. Se folosesc unnatoarele proccdce.
r netczirca
. fricliunca circulara cu puipelc degctclor
. betatoritul
r vibratiile

Netezireo. Se facc in doua feluri:

a. maseurul aplica binc palnn pe fntntea cclui masat. iar ccalalta pc
ceali. ca apoi sli-5i mi;tc ambcle nAini pc linia longitudinali. una sprc
cealalti.
b. MAinilc mascurului se aqcazi din direclii opusc pc prclca capului cu
degetelc apropiate intre elc pAni cc sc ating Mainilc sc nrigci insprc
ureclu gi g.it pe linia longitudinala a capului Dupi cc degetclc ntascuru-
lui au parcurs prirna linic longitudinali. dc la ridiicina nasulur sprc
creEtctul capului gi injos. sprc gAt. nrliinile sc agcazA din nou in pozilia
iniliala. dar cu dou.i dcgtc mar 3os. adicd in dreptul pi(ii mrilocii a ochi-
ului. Dupa accea mAinile sc migci pcstc tAnrpla. sprc ccnfa. Apoi sc
agcazd dcgetclc lAnga collul c\tcrn al ochiului qi se migcd tot sprc ccafa.
trccind pcstc lenrpla. Accst proccdcu sc poate facc cu o singunt milni
sau cu anrbclc.

Frictiunea. Dupii nctczirc sc trccc la friclionarca piclir capului. Fncliunilc

por fi:
a. Longitudirulc. in accst caz. mAna carc c\ccuti fnc{iunca sc agcazi cu
pulpclc degctelor rasfirale pc crcgtctul capului qr cu riiddcnta indrcptati
in jos. Fncliunca sc facc cu mrqciri nucr. dc cclc mai rnultc on prin
rnigcln longitudinale cncrgicc. din crcatctul capului pAna la rnargrnca
zonci plroasc Miqcarca sc csccuti radial. pAna cAnd. pc toatc dircclirlc.
1ot capul va fi nrasat.
b. Circularc. La accstc fncliuni. rnAna arc acccagi pozilic ca gi la fnc{r-
unca longrtudinala. doar ci pulpclc dcgctclor nu rnai cxccuta migcarc
longitudinalS. ci prescaza pielca clrpului ficand ntiqcAn circularc
merunte. Uncori. accslc rnigc.in sunt I'arialc Dcgetclc carc mascazli nu
nurnai ciprcscazi piclca. ci o gi dcplascazit gi o intind sprc crcgtctul
capului, Sc rccomandi ca fncliunca slj sc faci in accca;i ordinc in carc
s-a ficut netezirea. Adcsca. fnctiunca sc lircc cu pulpa dcgctului lnarc.
in accst caz cclc patru dcgctc alc mascumlur sc agcazi pc crcftct. lar
 degctul mare cxecutd fricliunca circulari. radial inios.
Ildtdtotitul. Sc cxecuti cu pulpele a 3-5 dcgcte. cr"r arnbcle mdini. sirnultan
sau altcmatir'. in timpul lolirii. sc recon-nndi ca mana sa fic flectati in articulalia
rdio-carpiani. Loviturilc trcbuic datc moale. ndicdnd rcpcdc mana dc pc cap.
l4bratiile. Pcntru cfcctuarca in bunc condilir a masi4ului prin vibra{ri. sc ra
folosi r ibratorul clcclnc
Masajul capulut estc indicitt in ca:zun dc.
r . nrigrcnc
. oboscala
. stiri congcstlvc
r insolatii
o cddcrea pirului

MASAJUL FETEI

Masilul felci consti in masarca piclii. a mugchilor felci qi al nen'ilor. Nu tre-

buic picrdut din vcdcrc ci in accst lnasai proccdeclc gcncrale se coordoncaz.it cu
dircc{ia vasclor carc plcaci dc la fa{a Dc la accasti rcguli cscn{iali nu se admit
c\ccplii dccat in anutnilc caz.un ([rg. 5.1)
Vasele lirnlaticc inccp dc la linia rncdiani a felci gi sc indrcapti in ambelc
pii(r Pc frun1c clc au o dircclic aproapc paralclii cu linia carc dcfincatc radacrna

1I
pirultu. Pc tample. fac o curba indrcptata spre jos. iar aproape de ureche, coboara pi

spre unghiul inferior al marilarului infenor Aceeagi dirccJie o au gi yasele limfat-

ice ale nasului, ochiului gi jurnltd{ii supcrioare alc obrazului. Vasele lirnfatice alc II
buz.elor gi ale par{ii infenoare ale obraz.ului fac o curba peste marginea rnarilarului d
inferior. trecdnd la o anurnitd distan{a de unghiul lui. Aceasti distanfi estc in functie fi
de locul de iegire al vaselor qi anume: ccle care se gdsesc n-rai sus. fac o curba mai
aproape de unghiul maxilarului. iar ccle care ie s rnai.jos. fac o curbr mai apropiata n
dc barbie. Dupd ce fac aceastd curbd. toate vasele se aduni sub unghiul marilarulur a

infcnor. vasele lirnfatice ale birbiei coboarr drept in jos. sprc stem. pe rcgrunca a

arterioari a gAtului.
Mugchii fe{ei sunt agezali in jurul orbitclor. nasului gi aJ guni. sub formi de fi
incl. chiar l6ngd orificii gi radial inspre periferie Mugchii drspuEi radial. au inse(ii ri

osoase situate departe de orificiile pe care le dilata j(

Nen'ii fcfei sunt. nen'ul trigemen gi ncn,ul facial. Nen'ul trigcmen iesc din
caYitatea cranianl prin trci ramuri. Ramura superioard orbitala, ramura marilarului n
s
supenor gi ramura mandibulard.
Punctele de masaj sunt urmdtoarele:
a. primul punct sensibil al ramurii superioare orbitale este la locul de tr

iegirc a nenului din orbitr. in ganlul orbital superior. Al doilea puncr sc d

afli perctelc superior al orbitei. lAnga radlcina nasului 2

b. Prirnul punct sensibil al nervului ntaxilarului superior cste sub ochi. I

pe onficiul rnarilarului supenor. al doilea sc afla pe buza superioari

c. Punctul sensibil al ranturii nnntlibulare sc gasegte la trei degcte dis- d

tanl5 de mijlocul bdrbiei" aproximatir. pc linia perpendicula.rd carc trece

pnn al doilea molar. Nenul facial icse din cavitatea craniani prin orifi- I

ciul stilo-mastoidian al osului temporal. c

Pentru masajul aplicat pe piclea fetci existd mai multe schemc. in cca mai e

des utihz-ata 9i cea mai cficienta. de fapt, sunt rnarcate direc{iile mugchilor faciali, t
pe carc se erecutd rnasajul, prin urmdtoarele procedec:
r netezirea I
. fricliunea (

o frimAntatul I

r bdtatontul
o prcsiunea
. r'ibraIiile

Netezireq. se face cu palma, cu un dcget sau cu mar multe. corcspunzitor

t32
ptulii rnasate alc capului gi dupd configuralia ci.
Maseurul s15 in spatclc celui masat Nctezirea se face pomind de la linia
mediani a frun1ii sprc tarnplc. Maseurul apropie dcgetele ambelor mAiru (ffua
&getcle rnari) in aqa fcl incAt vArfurile lor sa fic pe aceeaqi linie Le pune in mrllocul
frun{ii gi, prcsAnd ugor piclca. le dcpdrtcazd in dircclie opusa, spre urcchr
Pcntru a nrasa obrajri. maseurul igr fixeazi mAna cu varfurile degetelor pe
marginca inlcrioard a maxilarului cclui masat. iar cu partea pahnara a pumnului Ei
apahnci executa migcin de nctczire in jos. apSsand dc sus in jos, de la marginca
arcadci pAna in partea dc ios a marilarului.
Sc mascazi porliurulc dc piele incepAnd de la unghiul interior al orbitei sprc
fosa canini. dc la urechc de-a lungul hbrelor musculare risorius - spre nas. dc la
ndicina nasului sprc I'Arf gi de la aripile nasului spre collul buzelor, de la buza de

_;os in lungul muEchiului pdtrat al barbiei, ctc.

inarnte de a inccpe nctezirea. pielea fc{ei este incilzitl cu comprese calde. iar
maseurul iqi incalze qte mAinile in ap5 caldd. Dupi accca i;i gtergc bine rnAinile 9i-
gi ungc degctcle cu o substanld grasi qi fin5.
Fo(a dc nctez-irc. rnai alcs atunci cAnd nctezirca cste executati cu degctcle
trebuie sa fie destul dc mare pentru a deplasa pielea lcsutului celular subcutanat, in
direcfia dcplasirii InAinii care maseazd. DupI rnasal. fata sc spalS cu apa ca-lda de
28-30 dc grade fara sdpun. Masajul felei se facc dimincafa sau seara fard a depa 9i
10 minute.
Frictiunea. Fricliunca circulara se poate lace numai cu degetul marc- cu
degctclc mari. cu ambcle arititoarc. sau cu ccle patru degetc.
Fric{iunca se va face pe punctele sensibile. pc traiectul ncnilor qi al r,aselor
lirnfaticc gi r.enoasc. Pc punctele sensibile. fric{iunca se facc cu unul sau ambelc
dcgctc mari, prccum gi cu degetele aritltoare. Fricliunea trebuie facuta profund 9i
energic. avAnd grija ca in fala dcgetului care fnclioneazd sd se mrqte sulul de piclc
masati
Daci se cxecuti o friclionarc generald a fe{ei. atunci maseurul execuli
rmgcln circulare cu cele patru degcte. Aceste degcte se pot rcz€ma pe dcgetul marc
care sti perpendicular gi scn'egte ca punct de sprijin pentru toati tnana care
lucrcazd.
Fncliunea pe traiectul nen'ilor se face cu pulpcle ullimelor falangc a doua
dcgete.
FrimAntalul. in principiu se folosegte mctoda frlmAntatului in..cleqte", care
se efcctueazi cu alutorul dcgetului mare 9i al celorlaltc degete sau cu degctul rnarc
gi cel arltdtor. Se incepe in jurul ochilor qi gurii. apoi pc liniilc radialc ale acestor

133
rcgiurx. in divcrsc dircc{ii.
Framantatul muqchilor frontah sc c\ccutii cu dcgctul rnarc gi ccl aralaltor.
apisand rnu5chii frontali de sus in.jos. insprc orbitc. Friimintatul cclorlalli rnu5chr
ai fclci sc lacc tot cu a1utorul dcgctulur nrarc. irnprcun:i cn uuul. douii. sau clrurr
toatc cclclaltc dcgctc alc mainii carc clcctucazii urasajul IvLgcarca sc cxccutii catrc
orbitclc ochilor" oriliciul guni qi nasrrlui.
La lninriintatul mugchilor din.junrl guni. sc cxccut:'r o prcsiunc circulali nl-
nricii. folosind dcgctul al arirtator qi rnijlociu c:lrc sc rntroduc in gura $i dcgc(ul ruilrc
c:rrc rlm:rnc alar:l
IJdldlorilul. Sc cxccrrlij cu r irhrnlc lalangclor unci nriini sau ulc arnbclor.
pc locul dc rcqirc a ncnului lacial gr a cclortrci ranrun alc lnecnrcnului.
B:itiitoritul sc va c.\cctltu intr-un ritnr suslinut. rapid. cu rarfirl dcgctulur
arii{litor qi nrtilociu. Dacii scopul blitatorrtului cstc acclil dc a ridrcu tonusul uruscu-
lar rrl lctcr. iltunci sc ra lrrcnt cu ltrtrbclc rrrrrrrri. in irccsl clr/.. dcgctclc rrurn srrrrt Irr-
atc sub unghiul nraxilarclor" iar cclclaltc dcgctc clcctLrcazi ac{iunca dc bilatorirc.
pontind din Inijlocul lc{ci. sprc urcclrr Punclul dc sprrjrn sc nlltli dc sus irr.los. in
raport cu dcplasarca cclor patru dcgctc
F'resiuneu. Prcsiunca pc punctclc scrribilc. sc ru fucc cu.pulplr falangci
dcgctului mijlociu. uEor indoit
trlihratiile. (cr. fig -5.2) Sc loloscsc dc cclc nrai niultc on apanllc clcclncc
spccialiratc dc r ibrltrc. Daci r ibratie sc crccuta nranrurl. alunci sc r a facc cu dcgc-
tul nrijlociu sau cu cclc patnr dcgctc. rcspcctind indicululc dc Lt prcsrunc gi bitlitorit

I 3.1
\IASA.II.JI, F EI-T-I DTIPA NIETODA ZABLT]DOVSCHI

.\'('l(:Lt'((1 .\t lrittt(itllottt/ lrtrnttt \llisctrnrl stli in drcapta cclui

rtrasltl
|
Minu drcuptli lr ttutscttntltti- ccll cllrc cfcclLlca/ii lllAncYra dc lrilnrintarc'
Scdcplascll/iidc-acuntrcztgtllfnrniri.inzrg-zagdclaoltsclctr:tzalc.
panti Iu hniu piloasi 1\,1irur stingi lt lttascttrulrti sc dcplilsceral printr-o
ru5olrni rni5ctrrc dc nc1c1.irc dc la bosclc lronlalc. dc-a
lungul lnrnlii. sprc
rcgltlllcll P:lrletiilil.
)..1:rdttrtiiltutrtl ntt,st.tlt.ri Sc r a csccrttll ctl rcgitlticil plrlmarit a falangclor
r'a fi
dcg.ctultri Ittarc Sl llriitiltor dc lu rttitra drclpllr Pozi(ia nlascunrlttt-
in drcrtpt:t ccltti Iltltsltl 1t ra susltnc ctt Ittina stingi ccltfl accstuia Ctt

ccalaitti rninti r l cfcctua o tnlscilrc in zrg-z.ae. u;or Vibratoarc. inccpind

din r irful rursrrlui insprc baza lur. drspcnind rlrigc:lrca pc anprlc
nasu-

Iui
l;rdrtttintttrt,tt ragttutii tilrtlurc \{lrlur drClrptli. ugor cOntrllctalii- SC
-1.
nri5cli dc-a crrrrncziSrrl lc1ci. dc llt hnra Itlcdianli insprc cxtcnor.
urcand

in acclu5i trntp clc lu ililtrilunrl inf'crror sprc oasclc tnolarc pinli llr
plcoa-

plt infcrioarlt
J. l;rrittttirtlurt:ct rcgirutii tttrtlctrt' tlrt'ptt' t u omht'lt \laSCUntl SC
'rrirlrr'
pozilioncazli in parlca drclrpt;i a cclui llrasilt. dcplirtindtt-sc ptrlin Dc
obicci lrrcrcuzu cu dcgctul tnarc. fi ccl itrijtator. irldoitc strb ttn urtglti
drcpr Nli;carclr inccp dc la nurrilarul lnlcrior 5r urcchca drcapta.
trccind pcslc oasclc nrollrrc. pini la plcoapa drcaptli infcnoara.
5 \'t'tcztrt'u rrrtelttr lntttlule Mitscttrtll slii ilt splltclc cclLll tllllsltl gr crc-
tralts-
culli nctc./.irctr cu dcgctclc ilrlitliloarc 5r nri.ilocii carc sc dcplascazi
rcrsal pc lmntc. inccpund dc la linia nlcdlilnii 5i tcnlrinirnd lAngli

rc!ltrrttcit tc rtlPo rltlli

6 I ihrLtttu /e tcr \lltsctrrttl sc r il po./ltlolxl in splrtclc cclui rltltsat'

j::::ll,::,:' :;j' :,lllil",i:i.' llT:: Ji-:

3.:,:::'':J:iJ'iJ illlilli;,1'
dcplascazli inaintc qi inupor pnn Inigciin oscilalrtc. dc o frcc\ cnli miritii
Dupli clit$a trcprdulri. c\ccutatc pc un obraz. nlirnrlc trcc pc cclalalt
obntz
7 .\t,tt,ztrt'u r,11gfor rlt' .:tth rttlti lv{iScarca la inccpc dc llt crcasta naza-
lii. lingti blrzu nirsulur 5i conlinui pc oasclc trtolare pc sub plcoapa infc-
rioltni. tcnttirtartdtt-sc itt rcgtultcil tcnrpontlii
,\ .\i,/t':rrra t:ttlL'lrtr intr<' httzti ,si hdrhic Nlltsctrml std in drcapta cclui
ll5

.
 masat $i cxecutA cu ccle doud dcgcte mari. nclezirea pe sub buza infe-
noari. continuAnd miqcarea pini la ramurile asccndentc alc rnaxilarului t(

inferior. fr

li

MASAJUL OCHILOR

Procedeul dc masare a ochilor constd din netezirea aplicari pe trascul orbic-

ularului pleoapelor, din fricliuni uqoare ale globului ocular gi din nrigcln 'r'ibratorii
u;oare care se fac pe aceste po(iuni.
r Nctezirca se face inccpind de la radicina nasului spre plcoapa supe-
rioard qi infcrioari.
r Frictiunea se face cu un singur dcgct care cfcctueazi o miqcare circu-
lara Ei radialS in tirnpul masa.lului ochiul cclui masat va fi inclus. iar
pielea care se gisegte sub dcgctul maseurului. sc va migca odatd cu accs-
ta. Sc rccomandd ca in timpul fricliunii cel masat sa igi migte globul ocu-
lar in sus-jos gi in stAnga-dreapta.
o Vibratiilc la ochi se vor cfcctua dc cdtre mascur in fclul unnitor
Dcgetele care maseazS, se ageaz-5 pe ambii ochi in lelul urmitor:
dcgetcle ardtdtoarc sc sprijind pe arcadc. iar degctul rrujolciu qi inelarul.
se aplicd binc pe globul ocular. dcgctcle mici sunt lisate in.yos gi sc spn-
lin5 in rcgiunca buz.ei supcrioare. Degetul rnijlociu gi inclar cxecuti
vibralii ugoale.

2. MASAJTJL CATULUI

Una din caracteristicilc regiunii gAtului cstc dispozilia supcrhciald a vasclor

sanguine mari gi un numlr foarte marc dc lasc limfatice alc plcrului limfatic cen i-
cal- carc insolesc venele jugulare. Prin accstca circula ltnrla spre gangliorili clavic-
ulari gi ccn icali in acclagi tirnp.
Maseurul arc obliga{ia de a cunoagtc binc structura regiunii gAtului. dcoarcce
la masajul gAtului. este ncvoit si masczc rnugchiul slerno-cleido-mastoidian dc
ambclc pir{i unde se gSsesc vcnajugulari externa. acopcritd doar printr-un mugchi
piclos al gAtului gi vena jugulari intcmi" carc coboari pc marginca intcrnd a aces-
tor rnugchi.
136
 in acest fcl. masalul a\.ca influenla asupra ciilor linfatice 5i r.cnoase din
'a
regiuncajugularagir,'aproduccunefectcdcintensificareinanlplitudinc
rclluxul singelui gi al limfci din cavitatca craniand 9i din inr-cligurile lui qi va cxcrcl-

u o influcn{a bcncficA asupra mucoaselor din lannge

fard
Daca intimp ce se cxecuti rnasajul. se fac migcari de rcsprra[ic regulatc'
prc-
a forlatc insi. atunci ac,tiunca rcspiratoric estc rnint6. Masa.lul gAtului eslc
fi
scns in citzun dc:
. hipcrcrnia creicrului 9i a rrlcningclor
. stinlc dc lipcrcmie alc carlor nazalc 9i lanngclui
. it.rflarna.tia cailor naz.ale 9i laringclui
. arnigdllitc
. inflamalii alc ganglionilor submaxilari
Latrras:rlulgAtuluisctrrascazdscparatccafa.p[(llclatcralc$iparteaantc-
noari a gAtului. ficAnd uz dc urniitoarclc proccdec:
. tlctczirc
. stoarccrc
r frilnranat
Netez,irea. Nctczirca p5r{ri antcnoarc a galulut se face in fclul unndtor:
mascurul igi aplica mainilc pc pa(ile latcralc alc gAtului- cu varfurilc
dcgctclor

aritatoarc sub apofizclc mastoidienc 9i cu cclclaltc trci dcgetc pe unghiurilc rnaxl-

sc pot uru
larului infcrior Dcgctclc ardtatoarc fiind aqcz.atc sub lobul urcchii- cle nu
cu dcgctelc rnan.
Nctczrrcapropnu-zisainccpcdc-alungulr'cneilugularcsprcaxili'Pulpclc
iar
dcgclclor aluncci pc marginca illtcmi a nruEchiului stcrno-clcido-mastoidian'
pulpclc cclorlaitc dcgctc chiar pc pAntccclc rnuqcldului pAna cAnd lirfurilc
dcgctelor aritatoarc ajung pc rnarginilc supcrioarc alc cartilagiului
tiroidian in tot
la marginilc supc-
accst timp mana cstc intr-o ugoari pronalic. Dupa cc mana a ajuns
rioarc alc cartilagiului tiroidian-tnAinilc fac o pronalie complct5 9i coboarS pc
se intAl-
alrbcle pa(i alc lanngelui. pAna la groapajugulara. Aici degctelc aratitoare
drcpt'
ncsc gr intcdrat dupii accca mAinilc filc o a doua intoarcerc sub un ungiu
Datorira accstui fapt. r'arfurilc dcgctclor aritiloarc. carc se gdseau pc articula{iilc
paralcl cu
stemo-claltculare 9r yArfurilc dcgctclor rn4locii. cfcctucaz'I nctczirea'
clar icula. nctczirc carc sc tcrmtni in groapa supmclal'icular5.
opcra{runea dc nctcz"irc sc rcpctd dc cAtc\'a ori. timp dc 3-5 minutcln
dccur-

sul acestui procedcu. trcbuic cYitat a Sc prcsa putcrnic vcna

jugularA 9i ncnii carc
putcmicc'
sc giscsc i1 mlgcluul gAtului. din motiv ca aceste prcsiuni' dacd sunt prca
pot pro\ oca lc ginul la Unclc pcrsoanc hiperscnsibilc ai prcdispusc la amelcal5
137
 Mai cxista Si o ultd posibilitate de netezire a par{ilor latcrale ale gAtului qi

anume . cel masat sti pc scaun- cu capul ugoraplccatpe Spatc. Mascurul sc posteaza
in spatclc lui gr aplicl dcgctclc ambclor rnAini in scobitura dc sub ma.rilarul inferi-
or. Degctcle lnan pot li agczatc pc ccafa- fiind folositc drcpt puncte dc spnlin
Netezirea sc facc dc sr-rs in jos. diniuntnt-inafard- pana la claviculi. pnn
rnigciri ritrnice- u$oarc. carc sc succcd repcdc. firi cca rnai micd prcsrunc. Migcarca
este conccnlrati in articulalia cotului 9i urnamlui nlascurului
DupA accca se facc rnasajul izolat al mugchiului sterno-cleido-mastoidian
Barbia cclui masat este intoarsii in sus, spre jumatatca masatl a gAtului. Nctczirca
sc facc cu dcgctul tnarc Ai ccl aril5tor. dc la locul dc inscr.tic- pc pdrlilc apofizei mas-
toidienc. urmfind trascul fibrclor muscularc in direc{ia articula{ici sterno-clavicu-
larc.
Stoarcerea. Sc crecuti pc pa(rlc lateralc ale gatului 9i ceafa. in tirnpul
stoarccrii sc va illca grild a sc ocoli vasclc ai ncn li.
FriimAntatul. Accst proccdcu sc va aplica nurnai mugchiului stcrno-clcido-
mastoidian. Ccl masat cste a$c1-a1 pc un Scaun. iar tnascurul ia accca;i pozilic ca 5i
la nctczire: sc recomanda proccdcul in ..clcgte" cu o tnini sau cu ambclc miini
Muqchiul se apuci cu dcgctul rnare gi ccl aritltor. in unclc carun llltcn lllc
gi dcg,ctul rnijlociu. in tirnpul frirnlintirrii. migcarca cstc indreptati in.los dc la

apofiza tnastoidiana pana la claviculS. Cu ajutoml procedcclor dcscrisc dcla rnai

sus. se frf,mAnta ccala qi mugchiul lrapez.

3. MASAJUL PIEPTULLII

Vasclc limlaticc dc pc piept mcrg sprc ganglionii supra-clltr iculan. sub-clar -

iculan gi ariali Miqc:inlc dc masa.l sunt indrcptatc dc la linia albi sprc fibrclc tnarc-
lui pcctoral (fig 5 3). in lonnl arcuita. iar in regiultca latcrali 9t cca inlcrioara a

picplului sc indrcapti spre axili.

Sc nascazl unnatorii nluqchi:
. mu$chiul rnarclul pccloral
. rnu$chii intcrcosttrli
. rnuichii dirl!a1i antcnon
. diafragrnul
(fig 5.1. s 5)

138
 Muschiul mare pectoral Fibrcle acestui mugchi sc indreaptd in doud direc{ii
gi anumc: de la claviculd spre humerus gi de la stern spre humcrus. I
M6na maseuru-
lui se va indrepta spre axili qi de la stcrn spre articulatia umdrului ocolind in aceela
rl
si timp mamelonul. in masajul accstor mugchi sc aplicd netczirea. frrmantatul.
' .{
stoarccrca- bltatoritul gi tocatul.
i
Muschiul dintutul anterior. Se recornandd ca in timpul masajului cel masat
sa fie culcat intr-o parle. De exemplu- cAnd sc maseazi dinfatul antcrior stang-
cel

Fig. 5.4

139

t
 Fig. 5.5

masat sc culci pe partea dreaptd. cu bralul drept in sus inapoi. in apa fel inc6t mana
si fie cu partea donalS pe regiunea lombar5. Maseurul igi aplica rnana pe suprafa{a
lateralS a cutiei toracice, avAnd grija ca ridlcina miinii sd fic pe linia arilard ante-
noari. iar degetele (inclusiv cel marc) sa fie indreptate spre omoplat.
Netezirea se r''a face oblic in sus. spre omoplat qi va cuprinde toati regiunea
dintre coasta a2-a si a 9-a. in aceeagi direc{ie se va executa gi proccdcul dc fric{i-
une.
Muschii intercostali. Se vor aplica in ca:zul acestor mugchi toate metodclc dc
fricfiuni. neteziri, bdtrtorit cu palma gi vibra{ii. Maseurul sc va poz-iliona in spatele
celui masat qi va lovi ufol cu palmele. regiunea pieptului. Biatele celui rnasat vor
fi ndicate.
Vibra{iile nen'ilor intercostali se vor executa in punctclc cuprinse intre
coaste, pc marginile sternului gi pe linia arilarS.
Diafragmul Se va executa pe aceasta porliune un masal r.ibrator. Se
rucreazi cu varfurile celor patru degete de la mana dre.apti, carc se introduc - daca
eristr aceastd posibilitate - sub rebordul costal drept qi st6ng. in aga tcl incAt axul
longitudinal al rnAinii sr fie indreptat in sus. Efectuarea vibra{iilor se va face
apisAnd in direclia diafragmului cu mAna dreapt5.

Sc mai poalc aplica. in afari de vibragii gi fric{iunea adAncd a rcbordului

costal

t40
 4. MASAJUL ABDOMENULUI

in procesul terapeutic. masajul abdomenului are o importan!5 deosebiti.

Abdornenul se maseazd odatd cu cutia toracicS. Cel masat std culcat pe spate'
cu picioarele uqor depirtatc gi indoite sub articulaliile genunchilor qi artrcula{iile
coxo-femurale. in unele caz-uri. se poate a;cz.a sulul sub genunchii indoiJi.
Peretele abdominal estc o adevdratl centuri, constituit5 din muqchi la1i,
supll. legali intre ei prin putcrnice formafii fibroase. Pielea care acoperl accastd
regiune este sublirc. moale gi elastica. La unele persoane, regiunea abdominalS este
prer-izu15 cu o mare sersibilitate cu caracter spccific, care impiedicl dcseon apli-
carea marevrelor de masaj. Sub piele se depun la persoanele predispuse, sau celc
bine hrdrutc Ei sedcntarc. stratun abundcnte de grisime formAnd cute groase 9i moi.
c.rrc rnodificd forma gi func!-iunilc ccnturii abdomirnle, in aceste ca;ruri musculatu-
ra cstc prcdispusi la atonie gi insuficicnld func{ional5.
Perctcle abdornilal estc masat din aceeagi pozifie ca 5i cutia toracici. Pentru
e\ccutarea masajului. se folosesc manevrele Ei tehnicile cunoscute, adaptate la con-
fonnalia anatornici locald.
Nttezirea iruliald se oricntrcazd dupd scnsul circulaliei de intoarccre venoase
5i limlaticc. Alunccf,rile incep din regiunca supra-ombilicala 5i se indrcaptd in sus
inspre margimlc costalc. MAinilc sc duc apoi in sens latcral, spre flancuri 9i in firnl.
coboard pcste regiunca sub-ombilicali- indrcptAndu-se in jos 9i induntru. in lungul
ganlunlor iliacc, sprc sirnfiza pubianS.
Maner,rcle pot fi erecutate pc rAnd, sau pot fi legate intre ele printr-o mi$care
ondulata. care le insumeaz5. in acest fel. palmcle pornesc din regiunea ombilicald
in sus spre coastc. pc care le dcpdgesc ugor. apoi sc rdsuccsc in afar[. in sensul spafi-
ilor inte rcostalc qi ajung pc pirtile latcrale ale abdomenului de unde coboard oblic
sprc iniuntru, pAni dcasupra regiurui pubicne.
Aceste manevre se cxecuta le nt 5i prclungit. incepAnd cu vArfurile degctelor
gi tcrminAnd cu ridlcina pahnelor. atunci c6nd se indrcapti in sus gi in scns lateral:
pontind cu radacina mainilor. continuAnd cu fa{a palmard qi te rminAnd cu degetele,
atunci cAnd sc indrcapti in jos qi in5untru. Migclrile se executi simetric. simultan
sau altemali\'. de o partc Ai de alta a abdomenului.
La nevoic. nelezirca se poatc aplica Ei pc por[iuni limitate .

' eplgastrica
r subcostalA
. pc fllrncuri
l4l
 . ombilical5 9i subombilicald
. in $anturile iliace
. regiunea suprapubiani
in aceste cazuri mancvrele sunt cfectuatc cu o frecvcn{5 mai rnariti. lcgatc
una de alta (manA dupa mAna) gi r.or exercila o ac{iunc mai profunda qi mai
st5ruitoare.
Frictiunea se constitue in rnasajul abdominal ca fiind procedeul dc baz"i
Elasticitatca piclii gi a {esuturilor subcutanate pcnnite migcarile amplc gi ugor dc
executat. Aceasta n.mneYri se aplica cu:
. palma intreagl.
. cu podul palmci.
o cu rdddcina m6inii.
. cu marginea cubitala a palmci (ntai rar)
r cu dcgetele (fr.torte rar)

FrdmAntatul nu poate influenfa prca mult nrusculatura pcrctclui abdolrunal.

pentru ci anurnitc reflcxe locale dc apirarc iurpicdicd aplicarca rnang.rci. Din
aceast5 cauzl ac[iunea frirndntatului sc lirnitcazi la stratunlc de grisime subcu-
tanatd atunci cAnd acestea cxistd. Cuta dc picle qi de [csuturi grasc este pnnsii intrc
degete gi palme gi prelucrata"insistetrt.
Tocatul se aplica dupa accca sub o lonni ugoara- cu r arfunlc gi pulpclc
degetelor executat cu multi suplclc ai tangcnlial la suprafala abdomcnului. i.r-u cstc
permis sI aplicam altc proccdec dc batcrc. nici deci ntusculatura abdomirurla esrc
foarte binc dezvoltata. putemtcd gi rczistentii.
whraliile. Masajul pcrctelui abdominal sc incheic intolcleauna pnn ugoarc
mancvrc de r ibra{ii insolitc de nctczire.
Efcctcle masajului abdorninal sunt mai pu{in rnecanicc qi mai nrultc dc
naturi reflexi: clc se risfrAng in primul rind asupra elmcntclor constilutir.c alc
peretclui gi in al doilca rand asupra orllanelor din calitatca abdourinali

5. MASAJUL SPATELUI

Mugchir spatclui fiind aproapc toti. mugchi plali. mascurul nu poatc si-i
apuce binc qi s5-i departczc dc planul osos o alta paniculantate a spatclui cslc ci
scurgcrca limfci se producc sprc ganglionii aqczati in doui locun dianrctral opusc Ar

112
anumc pc dc-o paflc in rcgiunca sub-claviculard qi arilara. iar pc dc alti parle in
rcgiunca inghinala in alara dc acestea. existi regiuni" ca cea dc mai jos dc unghi-
unlc omopla{ilor. in carc rclcaua dc vasc lirnfaticc se intersecteaza foarte rnult. r'ase-
le indrcptAndu-se fie intr-o partc. fic in alta
Datoriti accstui fapt. in lcsuturilc spatelui se pare ci existd doud curente lim-
faticc opusc. Unul din clc mcrgc dc sus in jos. iar celalalt in sens invcrs. de jos in
sus Cu altc culintc exista doua curcntc limfaticc. independentc una fa!5 dc cealaltl
5i care se giscsc in planuri difcritc unul dcasupra ccluilalt. Arind in vcdere acestc
aspcctc. masaiul trcbuic licut in doud direc{ii: de sus,inlos ff lnr'crs. dc jos in sus.
1fig 5 6)
Se nascazi unnitorii rnuqchi (fig 5 7. 5 8).
. mu$chii lali ai spatclui
. rnuqchii lungr ai spatclui
. mulchiul trapcz
Mu;chii lati ai spatelui. AccAtia incep de la apofizcle sprnoase al coloanei
vc(cbralc. dc la osul sacru gi tin pani la rrqlocul por[iunii dorsale. Fibrele muscu-
larc sc indreaptl dc la coloana rertcbrala in afari. in sus sprc hurnerus
Acegti n-ruqchi au fonna ulrui o'antai dcsclus. a cdrui marglnc cstc indrcptatl
sprc coloana r crtcbrali.
Marginca marclui dorsal lomreazi o lirniti posterioari a irrilci gi. in timpul
masa-jului. sc poate dcpdrta binc dc pc planul osos. MAna mascurului sc aplica binc
pe rnugchi. in portiunca apofizclor spinoase alc cclor cinci vcrlcbrc lornbarc. pc

l-+3
 Fig. 5.7

marginca osului iliac pi sc indreaptd spre inser,tia

de pe hurnerus. La
inceput, degetul mare se indreaptr vertica-l de-a lungul'rugcruului
apofizelor spinoase. panr la
ultima vertebrd dorsard. cerelalte dcgete se *ugci spre lirua
axilari posterioard.
cand ajunge la urtima vertebri spinoasd. maseurul intoarce mana pc
trarec-
tul fibrelor marelui dorsal, pao5 ce atinge errila. in aceasti
diercfie se executd:
. nctezirea
. stoarcerca

Fig. 5.8
t4{
 o fram6ntatul
. bltdtoritul cu pahna
r bdtdtoritul cu purnnii
. tocatul
. zguduirca (uneori)
Mugchii lungi ai spatelui. Aceqtia sunt doi muqchi sub forma de suluri.
dlafi sub stratul dc muqchi la i. dc-a lungul coloanci r.ertebrale. Acegti rnupchi lungi
$ profunzi. mai sunt numi{i gi extensorii lungi ai spatelui. Ei sc intind de la rcgiunca
occipitala pAnd la osul sacru qi se insera pe tot traiectul. prin tcndoanelc lor, pc cor-
prile vertebrale gi pe coaste. Rolul lor func{ional este si indrcptc spatele. iar pcr-
tubarea acestci func{ii poate ducc la diferitcle dcvien alc coloanci l'ertcbralc.
Mugchii lungi sunt acopcri{i dc stratul mugchilor lati ai spatelui qi de fascii
complete care impiedici influcn[area directr asupra lor prin procedeelc de nusaj.
in consecin(d procedcclc dc masaj pcntru accgti rnugchi trcbuic si fic cncr-
grce, dar nicdecum brutalc. Celc rnai bune procedee carc se pare ci dau rczultate
satisfdcdtoare sunt:
. stoarcerea
. frlm6ntatul
r netezirea (alternate cu primclc doul)
r bltatontul cu pumnii gi pahnele (la final)
Mugchiul trapez-. Fibrcle accstui mugclu sunt drspuse pe o dircclie tripla.
dupi cum unncazd:
. GRUPA L inccpc cu regiunca cuprinsi intrc vertcbra a $asca qi a l2-a
dorsald. sc indrcapta oblic in sus. prin arcuri radialc con.ergcntc care sc
inscri pe spina omoplatului gi pe acrourion.
r GRUPA 2. inccpc in regiunea cuprinsi intrc vertebra a 6-a gi l-a dor-
sald gi se indrcaptd oarccum orizontal inspre acromion
. GRUPA 3. inccpe de la linia parului pdnd la I -a vertebri dorsald gi se
indreaptd cdrrc crlrcmitatea cxtemr a acromionului. formand un arc cu
conYexitatca indrcptata sprc linia apofizelor spinoase gi sprc lirua cefa-
lo-hurnerali corespunzitoare.
in tirnpul rnasajului. aslfcl. rn6na va cfcclua migcrri pe celc trei directii:
ascendentS. oriz-ontala gi dcscendenta.
Wbraliile se cxccutar pc spate pe pir{ile latcrale alc coloanei vertcbrale. chiar
lingd ea, pc locurilc dc icqire a ramurilor postcrioare ale ncn,ilor spatelui gi se ror
face cu ajutorul pulpci degctului rnare. Prcsiunea se exccutd pe ambclc pi4i ale
apofizci spinoase, pc ramurile postcrioare ale ncn'ilor spinali. cu ajutorul pulpclor

I .15
 Tot astfel se 'preseaz-a cu
degetelor man, incepAnd cu osul sacru 9i pAna la occipital.
cuprinse intre cele
degetele mari qi pe nervii intercostali pe spaliile intercostale,
doui vertebre 9i doud coaste vecine.

6. MASAJUL MEMBRE,LOR INFERIOARE

Dinprnctder,ederealsistemuluilimfatic.Sepoatespunecdmembreleinfe-
un siste* foarte ramificat, iar in partea de sus grn'ileazd spre
doi centrii
rioare au
perinali
gi anume: ganglionii inghirnli gi ganglionii situali in perineu. Gangliorui
strang limfa din regiunea fesiera 9i din jumdtatea superioard a
pd{ri interne ale

coapselor; celelalte vase se indreapta spre regiunea inghinalS'

(fig 5 9' 5'10)
maseurul poate avea
Dintre trunchiurile nervoase mai mari, asupra cSrora
influen{a directa cu mana. fac parte:
a. nen'ul creeral fi atins prin presiune numai sub ligamentul
care poate
lui Poupart, pe partea exlerioarl a arterei femurale 9i in tnunghiul lui
ScarPa.
pAni la
b. nen,ul sciatic, accesibil de la marginea extern5 a ischionului
mij locul sPaliului PoPliteu.
ounadinramurileacestuinen'-nen.ultibial-segdse;teascunsi
inunghiulinfenoralspaliuluipopliteu,substratulgrosalcatuitdin

r46
 I

Fig. 5.10

mugchii gemeni gi dn,ine accesibil presiunii doar la iegirea in afara

tendonului lui Ahile. spre marginea posterioarr a maleolei inteme.
r o altl ramurd a nen'ului sciatic este ramura peroniall, mai pre_
cis ramificatia superficiald a acesteia, dacd vortim despre accesibil-
itatea la presiune. Aceasta ocoleqte pe dedesubt capul peroneului,
pentru a ie gi pe partea antero-externl a gambei gi a cobori pe partea
dorsalS a labei piciorului.
Se vor masa separat:
laba piciorului.
o glezna, gamba,
r genunchiul.
. coapsa.
. regiunca fesierd.

MASAJUL LABEI PICIORULUI $I A REGIUNIT GLEZNEI

cele gapte oase tarsicne qi cele cinci metataniene, fixate intre ele cu liga-
mente puternice. care leagl un os de celSlalt, alcatuiesc structura bol{ii de rczistenti
gi elasticitate a labci piciorului. Aceastd rezisten{d se mdreqte gi prin tonusul mdrit
al muEchiului tibial anterior, peronier, trbial posterior qi mugchi flexori ai degetului
nurc. Toli acegti mugchi se gdsesc pe gambd, iar tendoarele lor se inseri pe oasele

111

L lr/
labei piciorului.
Tulburarea integriti$i acestor ligamente, duce la diverse afecliuni. preculll
plafusul sau imobilitate parfial5. de aceea masajul labei piciorului are o irnportanF
profilacticd.
Pe partea plantari a labei piciorului se gisesc mugchii scu(i. Aceqtia se
inserl pe oasele labei piciorului, participd la sus{inerea bol{ii gi migc5 degctele
piciorului. O importanli practici pentru masaj au tendoanele mugchilor lungi ai
gambei, care trec prin labi gi sunt acoperili cu teci sinoviale. Pe partea dorsala a
labei piciorului aceste tendoane se gdsesc pe oase gi se indreapta spre degetele core-
spunzltoare. Tendoanele muqchilor lungi de pe partea posterioarl a gambci trec pe
talpd, pe sub malcola interioard gi se inserd pe oaselc meta-tarsiene qi pe falangele
degetelor.
in timpul masajului sefrictioneazri in pnmul rAnd talpa piciorului pnn pro-
cedeul ,,in pieptene" Apoi se uece la frictiunea rectilinie, in spiral5, circularS. a
falangelor degeteloq coborAnd pe traicctul tendoanelor lungi, dc la dcgctcle
picioarelor spre gleznd.
Manevra de friclionare se va alterna cu una de netezire cu palma, pe partea
anterioard a labei piciorului.
Pe partea din spate a labei piciorului, in regiunea articulalici gleznei. sc gds-
esc tendoane lungi. ascunse in teci tendinoase care trec pe sub ligamcntul anterior
al labei piciorului. Pe sub maleola internf, se gdsesc tendoanele mugchilor lungi dc
pe partea posterioard a gambei, iarin regiunea tuberozitdtii calcaniene se inserl tcn-
donul lui Ahile.
Structura generali a articulaliei face ca aparatul ligamentar anterior gi later-
al al tendonului lui Ahile sa fie mai accesibil. in partea anterioard gi postcnoarS.
capsula articulard care protejeazi articula{ia este mai slabl decdt la orice altd artic-
ula{ie. in pdrlile laterale. unde se gdsesc maleolele, prczintd ligamente auxiliare
foa(e puternice. Capsula articulard se prinde dc tibic gi peroneu, aproximativ la
nivelul maleolei interne. intinzdndu-se in jos. ea cupnnde parlial astragalul gi se
prinde pe el.
Masajul capsulei se va face astfel:
a. pe suprafa{a anterioard unde are o l5fime de trei dcgete gi estc destul
de superficialS, fiind situaE sub extensorii labei piciorului gi ai degetelor
b. pe ambele p5r[i laterale, sub maleole
c. pe partea posterioard, unde este acoperil^i dc tendonul lui Ahile.
Degetul care maseazi nu poate sd ajungi la capsulS direct, dcc6t dupi
ce a pltruns ad6nc in ambele latun ale tendonului lui Ahile.

148
 Netezirea- se va face incepand cu partsa dorsald
a rabei piciomlui pormnd
la baz'a degetelor mdna dreapti a maseurului ocoregte
proemincntere osoase
rute. pe traicctul grupului de muScrri alcdtuit
din trbialul anterior qi cxtcnsorii
telor. Dupi netczirea cu ajutorur purpci dcgctului
mare. se maseazd ficcare
get gr spa{iile dinlrc degctc
Frictiunea- in cazurile dc cxuda{ii patologicc in articuratia greznei. se
obsen'd cd- dc obicei. capsura articulari sc tumcfiazi gi
iese in er idcntd pe partea
anlerioari a labei piciorului. langi tcndonur
erlensori. Exudat,l gtcrge
'rugchilor
reliefurile existentc in mod natural in accastd zond.
Dacr crudatul este foartc puter_
mc. atunci pc l6ngi turnefactia ,ntenoard. apar qi
o scric de tumefacfii sub marcol.
mai ales pe ambele pd(i alc tendonului luiAhilc
cela mai potrivitc condi{ii pcntru a ajungc la partca
anterioard a articulatiei
i sunl crcatc de flcxiunca dorsali
a articula{iei: in flcxiunca plantard, ,.
u5or par(ite postcnoarc alc capsulei articulare.
o"to* *",
Pentru a facc fricliunca- piciorul cclui masat
se va a$cza pe banchetd. cu laba
u5or extins5. Frictiunca se'a execura cu pulpcle
tuturor degetelor pnn nugcari cir_
culare, folosind altematir.degctul mare sau ccle patru
dcgete.
Sc'a supunc procesului de friclionare mai int6i zona
de sub marcola extcmd.
De aici- prin miEciri cirulare se trccc pc partea antcrioard a capsulei gi se
cobori sub maleora intcrna. Dupd 'aaceea. aplica'd altcmati'dcgetul mare. 'a
sau cerc
patru degete, maseurul igi dcplasa pulpcle degeteror in jos. dincolo
'a dc limitele
maleole lor gi va executa migcdri de fncFune in regiunea tendonului lui Ahirc.
Frictiunea se'a tcrmina in nrod obligatonu
cu nctczirea rcgiurui masate.

MASAJUL GAMBEI

Gamba con{ine un numdr foarte marc de fascicole

muscularc. Datontr aces_
nri fapt. in afard de masajul compret al accstor
muqchi. se poate face gi cateodata
:ste neccsar- masajul fiecdrei grupc muscularc
in parte. in partea infenoara a gam-
r"i. fascicolelc muscularc lipsesc aproape totar. in schimb
gasim numai tendoanere
nugchilor gambei. in cele doui prr,ti supcnoarc insi.
gasim grupe muscurare lmpor-
ante. astfel:
L grupa anterioard
o tibialul anterior
r extensorii lungi (comun al degetelor gi al
degetului mare)
2. grupa lateralA (mugchii pcronicru)

149

I
 3 cere
" vorumino ei si superFrciari)
:Hff:fi;#h"r
Gmoa anterioard. La masarea acestor mugchi, degetul mare al maseurului se
va aplica in zona antero-externi a gambei gi se va migca de jos in sus. de-a lungul
marginii exteme, pe creasta tibiei. Celelatte degete il inso,tesc pe linia situatd intre
marginea anterioarr a maleolei exterioare qi marginea anterioari a capului pcroneu-
lui.Degetele se intdlnesc in regiunea genunchiulur. Din motiv ca aceasti zond este
acoperitd de o fascie groasd, se recomandd mai ales frimintatul simplu sau chiar cel
cu ingreunare.
Grupa laterald este formatd din cele doui formaliuni musculare peroniene. in
cazul masajului acestei grupe, degetul mare al maseurului se mrgcd in sus, de la mar-
ginea anterioard a maleolei exlerioare, spre marginea anlerioara a capului peroneu-
lui. celelalte degete se ridica pe limita dintre muqchii peronieni gi gemeni. Aceastd
plica se determinr prin urmdtoarele puncte de reper: in partea de sus se palpeazit
u$or terminatia tendinoasr a mugchiului biceps, situatd pe capul peronierului, iar
jos, avem ca punct de reper, marginea postcrioara a maleolei externe. Linia dintre
ele va defini plica mai sus menfionatd.
Grupa de mugchi peronieri se vor masa in cele mai multe dintre cazuri prin
stoarcere gi framdntare. sau prin frimAntari cu metoda ,.in cleqte...
in situalia in care se maseazd partea posterioarr a gambei se va face o
impdr{ire a acesteia in doui zone:
r lurnatatea eKeln[ a mulc\ilor gemeT\t
r jumdtatea internd a mugchilor gemeni. impreund cu tibialul posterior
gi flexorii degetelor
C6nd se maseazi prima parte, degetul mare se ageazA pe plica dintre mugchii
peronieri gi gemeni, iar celelalte degete sunt situate pe linia medianl a regiurui
gemenilor. Masajul incepe in linie dreaptd de la tendonul lui Ahile gi continui pe
plica profundi dintre cele doud capete ale mugchiului geamrn. Dcgetele se intAlnesc
in spa(iul popliteu. Masajul se la face cu mdna stAngd,.
cand se maseaza cealaltd pa-rte, degetul mare se deplaseaza de-a lungul fe{ei
interne a tibiei, iar celelalte degete se mrgcd mai intAi pe linia drcaptd ce continud
tendonul lui Ahile. apoi pe plica profundiprecizatd mai sus gi care este situatl intre
capetele gemenului.
in cazul acestui masaj se vor aplica urmltoarele procedee:
o netezirea

150
 . stoarcerea
r frimAntatul

MASAJUL GENUNCHIULUI

Articulalia este caracterizatd prin faptul ci este inconjuratd de o capsuld

foarte rezistenta. Din cauza cutelor pe care le are pe suprafala anterioarS, articulalia
genunchiului poate executa migcdri ample de flexiune. Capsula articula{iei
genunchiului se prinde in partea de sus de epifiza interioard a femurului, ldsdnd
liberi ambii condili. in paflea de jos, capsula articulard se prinde de marginea tibiei.
in intenorul articula{iei se gdsesc doud meniscuri care formeaza un strat
moale intre cele dou5 capete articulare care se aJld in migcare gi anumc: fcmurul gi
trbia. Articula{ia are ligamcnte interne. in capsula articula{iei genunchiului gi in spe-
cial pe suprafa{a ei anterioard se glsesc straturile adipoase. AvAnd rolul unor tam-
poane. ele amortizezazl presiunile directe gi qocunle asupra genunchilor.
Pe p5rlile laterale ale adcula{rei se afld ligamentele, foarte putemicc gi
suple- carc exclud migcirilc laterale ale articulaliei.
Peste suprafa{a anterioari a articulatiei trece tendonul cvadricepsului fcmur-
al care are rolul de a exlinde gamba. Acesta trece peste arhculalie gi se insereazi in
tibie. Din partea arLiculafiei, pe acest tendon se prinde rotula.
in timpul masajului regiunii genunchiului cel masat va avea piciorul intrns
pe bancheti gi se vor folosi urmitoarele procedec de masal:
r netezirea
. frictiunea
Netezirea. Se va aplica in acest caz nelezirea concentricd sau altcrnativS.
carc se va extinde pe pa(ea arterioari qi posterioara a coapsei.
Frictiunea. in cazul de secrelii patologice in articulalie. peretele posterior al
articula{iei genunchiului se tumefiazd. Exudatul str6ng6ndu-se in fundul de sac
superior al articula[iei impinge rotula irninte. in diferitele procese cronice cum ar fi
sinovitelc, excresccnlele. depunenle, capsula se ingroaqd mai ales in fundul de sac
superior, amintit mai sus. in paitea laterali fa{5 de rotula. lange ligamentele rotulei.
mai jos dc ea qi in sfArgit, in spaliul a(icular dintre femur 9i tibie. Afecliunile
genunchiului sunt insolite in general de atrofierea cvadricepsului.
CAnd se gAse$te lichid in cavilatea articularS. netezirea concentricd con-
tnbuie la resorbirea exudatului din partea supenoari a artrculaliei in {esuturile inve-
cinate.

l5l
 Pentru fricliunea po(iunii anterioare gi a pdrlilor laterale ale articula[iei
genunchiului se folosesc pulpa dcgctului mare qi cu eminenfa tenarS. Se vor
fricliona in mod circular mai intAi pi4ile laterale ale jumatdlii supcrioare. apoi sc \ a
cobori pe marginile rotulci para la spa{iul articular. MigcAndu-se prin accst spa!iu
degetele ajung pAnI la spatiul popliteu gi se intorc la rotul5, apoi sc indrcapti
inainte. spre tuberozitatea anterioara a tibiei. Dacd genunchiul este indoit, atunci
vArful degetului pltrunde mai ugor in spa{iul cuprins intre femur qi tibic.
in cazuri de ingrogarc Ei depunen" procedeul de fnclionare se va executa cu
ingreunarea mdinii. DupI ce rcgiunile masate au fost netezite- cel masat se r.'a culca
cu fala in jos, pentru a se fric{iona partca postcrioari a capsulei articulare. Piciorul
celui masat va sta pe sul sau pe antebra(ul maseurului. Pi(ile lateralc ale capsulei
sunt fric[ionate la inceput cu pulpele gi emrnenfele tenare. apoi se vor executa fric{i-
uni circulare , in mod similar ca pe partea anterioara a a capsulei genunchiului. Cu
cdt genunchiul se flexcazi mai mult. cu atAt se va pdtrunde mai mult in adAncimea
articulaliei, sub tendonul muqchilor flexori.

MASAJUL COAPSEI

in procedeele ce camcterizeazd masajul par,tial al coapsei se deosebesc cinci

grupe musculare gi anume:
L grupa anterioard (mai ales cvadricepsul femural)
2. grupa lateral internd (mugchii adductori)
3. mugchiul extensor al fasciei lata
;1.grupa postero-extern5 @icepsul)
5. grupa postero-internd (muqchiul semitendinos gi semimcmbranos)

Grupa anterioarl a muschiului o,adriceps. Procedeul se va descrie pentru

piciorul drept. Maseurul igi aplici mAna drcaptd pe gamba celui masat, mai jos de
genunchi. Degetul mare se deplaseazd in sus pe linia de la marginea exerioari a
rotulei spre vArful mare lui trohanter iar celelalte degete se deplaseaza concomitent
de la marginea interioari a rotulei pc traiechrl vaselor mari gi al mugchiului croitor
adica pe linia imaginarl definitl de la marginea interioari a rotulei spre lirua iliaci
antero-supcrioarS.
Grupa musculard internS. Degetul marc al mAinii drepte ya cxecuta masajul
de la spina iliaca antero-supcrioarl spre marginea intcrna a rotulei. Celelclate degete
vor aluneca in acest timp pe traseul dehnit de linia trasi de la condilul intern al trbici

t52
spre marginca inferioarl a simfizei pubiene. Dupa ce ajung aici, aceste degete se
indreapti spre plica inghinalS gi ridicindu-se de-a lungul ei. parcurg traseul pAnI la
spina iliacd antcro-superioard, unde se vor intalni cu degetul mare.
Grupa muscularl extemd. La fel cu cele descrise anterior, procedeul se va
descrie pentru piciorul drept, urmAnd ca metoda sI fie adaptatl pentru celSlalt
picior. Masajul in acest caz se va executa cu mAna dreapta. Degetul mare se migci
de la marginea posterioarl a capului peroneului spre marginea posterioard a mare-
lui trohanter, iar celelalte patru degete se deplaseazl de la marginea anterioard a
capului peroneului, de-a lungul marginii externe a rotulei, spre marginea anterioari
a marelui trohanter.
Pentru masajul acestei grupe se recomandd folosirea metodelor de masaj prin
fnmAntat. in special cu ingreunarc. din motiv cd fascia acestei regiuni este foarte
compactS.
Grupa dc muschi postero extern5. Se va incepe cu o migcare a degetului mare
al mdinii drepte in centrul spafiului popliteu. apoi degetul se miqcd pe linia mediani
a coapsei, in plica adAnca dintre grupele externe gi interne ale mugchilor flexori ai
gambei. prin care trece nervul sciatic. in acest trmp, celelalte patru degete se
indreaptd de la capul peroneului spre marginea posterioarl a marelui trohanter.
int6lnirea dcgetelor are loc langa pliul fesier.
Grupa de muschi postero-intern5. Mugchii de pe piciorul drept vor fi masafi
cu m6na stang5. Degetul mare, deplasdndu-se in sus, se indreapti pe linia mediand
a coapsei, spre pliul fesier. Celelalte degete se mrgcl pe lirua posterioard a mugchilor
adductori spre lirua care merge de la condilul tibial intern spre marginea inferioard
a simfizei pubiene.
Trecdnd de la pliul fesier, degetul mare ajunge gi el aici gi se va intAlni cu
celelalte patru degete.
Masajul muschilor coapsei. La acegti mugchi, se recomandi aplicarea tuhror
procedeelor descrise in capitolele anterioare. Pe mugchiul cvadriceps se va executa:
r netezirea
. stoarcerea
r frdmAntatul simplu sau cu ingreunare.
r tocaful
. bltitoritul cu pumnii sau palmele
Pe mugchii adductori se va executa:
o netezirea
. stoarcerea
o frdmAntatul

153
 r bdtatoritul cu pumnii
Pe muqchiul tensor al fascici lata ca gi pc muqchii ante riori ai gambei sc
recomandS:
r frdmAntatul
o nctczirea
. stoarcerea
o tocatul
Vibraliile nervului sciatic Ai a ramurilor lui se fac la o distan!5 de ,1 cm dc la
marginea postcrioarl a marclui trohanter la mijlocul pliurilor fcsicre. la partea pos-
tcnoari a coapsei. la spa(iul popliteu. la partca posterioard a gambei gi inapoia rnalc-
olei externe gi inteme. Procedeul de vibratie se va efectua cu pulpclc degctelor.

MASAJUL ARTICULATIEI COXO-FEMURALE

Masajul acestei articulafii nu sc poate face dcoarecc cste acoperitd din toate
pdrfile de straturi mari de muqchi in schimb. in aceasti articula(ie se pot exccuta
diferite migciri pasive.

MASAJUL REGIUNII FESIERE

Pe mugchii fcsieri, in spccial la femci se fonneazd dcpunen mari de grdsime.

Pentru rnasajul acestei regiuni rniirule rnascurului trcbuie sa sc rniqte dc la marcle
trohantcr spre osul sacru qi osul iliac. Acestc migclri sunt condiliornle dc dircclia
fibrelor fesiere, dintrc carc uncle au o direclie oblici de la rnarelc trohantcr spre osul
sacru" iar altele merg in sus r,ertical dc la marele trohanter spre creasta iliacS.
Pe mugchii fcsieri se pot aplica.
. stoarccri encrgice
. framAntari
. tocat
. bdtetorit cu pumnii. etc.

154
 7. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE

in cazul masajului acestor membre, trebuie sd reamintim cI circuitul vaselor

limfatrce acoperl membrul superior din toate p5{ile ca o retea. Vasele mai mari
ins5. sunt a5ezate mai ales pe parlea interioard a bra{ului gi a antebralului. Tot aici
se gdsesc gi r,asele mai profunde. Ganglionii limfatici cei mai importanfi se gisesc
in axil5 gi in plica cotului.
Trunchiunle nen/oase, acccsibile presiunii exercitate de mdinile maseurului,
se gisesc in special pe bra{, incepAnd cu gan{ul cubital pAnd in axili. Acestc trunchi-
uri se intind pe o portiune destul de mare, in regiunea qanfului humeral intern. in
cele doud treiml inferioarc ale gan{ului humeral nu sunt accesibili decAt nen'ul
cubital gi ccl mcdian, iar in treimea superioard, este accesibil qi nen ul ndial. (fig.
5.11, s.l2)
Masajul bra{ului se face in etape, efectuAndu-se separat masajul:
. degetclor
o adculatiei pumnului
r antebratului
r articulatiei cotului
o bralului
o articulatiei umdrului.

Fig. 5.11
155
 Fig. 5.12

MASAJUL DEGETELOR $I AL MATNII

MAna se caractcnz.cazi prin mugchi scurti carc porncsc de la oasele carpiene

gi se grupeazd pe palma. sub fornla dc doud eminenle musculare. langa degetul mare
gi cel mic. Pc palmi. intre oasele mcta-carpiene, se gdsesc mugchii intcr-oso qi.
Pe mdna propriu-zis5. in drreclia degetelor gisim tendoanelc lungi alc
mugchilor antebra,tului. inconjuratc de teci tcndinoasc rezistcnte. Pe partea palmard.
sprc fiecare dcget, trcc cAte doud tendoane ale flexorilor degetelor. Ca antagonigti ai
flexorilor pe panea donala a mdirui. trece pentru fiecare degct c6te un tendon al
extensorilor. Pe mdni. intre falangele degetelor gi intre oasele meta-carpiene gi
carpicne. sc gdsesc foafie multe articula{ii mici.
Datoritd acestci structuri complexe a mainii, in masajul acesteia se pot apli-
ca un numdr mare gi variat de procedee de masaj.
l\'elezirea si fricriunea falangclor trebuie sd se facd prin migcin transversale
pe suprafala supcrioard 5i infenoari a dcgetelor, lindnd cont de traiectul r,,asclor lim-
fatice. vasclc limfatice mari pi vasclc sanguine sunt asezate sistematic pe ambele
pa(i ale tcndoanelor. atat pe parlea palmard ca gi pc cea dorsali a fiecdrui deget.
Dcgetcle vor fi netczitc prin migciri circulare, executale cu pulpelc dcgctu-
lui mare. Fricliunea se va face prin procedce rectilinii. in spirald gi circulare. Dupi
accstea- sc va lrece la netezirca gi fricliunca pdrlii pahnare gi dorsale ale mAinii, pc
traiectul tendoanelor dcgctclor.
Sc 'i'or nctezi gi sc vor frictiona inaintc de toate spa{rilc interdigitalc de pc
156
fafa dorsald, iar apoi, mana este intoarsr cu palma in sus gi se vor executa din nou
nelezirea Ei fnc[ionarea. Dupi acestea. se va frdmanta m6na (eminenfa tenard qi
hipotenare) cu ajutorul degetului mare Ei cel mic
Masajul se termini prin str6.ngerea gi intinderea degetelor.

MASAJUL ARTICULATIEI PUMNULUI

Din punct de vedere fiziologic mana se articuleazd numai cu radiusul gi, de

aceea" insotegte-urmdregte miEcarile lui. Cubitusul nu participd la alcdtuirea articu-
la{iei cu oasele carpiene deoarecc capdtul sdu inferior este separat de carp printr-un
cartilagiu triunghiular. in felul acesta. fa{a concava a articulaliei radio- carpiene este
formatd din acest cartilagiu gi de capatul inferior al radiusului. Pe suprafa{a articu-
lard a acestuia se observd amprenta formei oaselor care vin in contact cu cl gi
anume; scafoidul gi semilunarul
Suprafala aniculard este imp54itd in doui printr-o creastr mici Articulafia
este inconjurata de o capsuld articulara compacta, nu prea intrnsr, care este fixata pe
de o parte de radius gi marginile cartilagiului triunghiular iar pe de altd parte. de trei
oase din primul rAnd al carpului.
capsula articulara este mai scurtd gi mai compacta pe prrtlte laterale, in
dreptul apofiz-clor stiloide ale radiusului qi cubitusului- decat pe partea palmarl qi
dorsalS. Ligamentele laterale Ei anume cel radial-e xtern qi cel cubital-intern sunt atat
de pulernice incAt apropie foarte bine oasele articulare unul de celSlalt. Pe partea
extcnsoarc, capsula este superficial5. fiind aqezatd, imediat sub piele; pe partea
flexoarc nu este profundd dcoarece se glse5te in groapa carpianS, fiind acopentl cu
numeroasele tendoane ale mugchilor flexori ai mdinii qi at degetelor.
Pozilia articqlatiei in timpul masajului. Dacd cel masat e culcat pe spate,
atunci mAna lui sc sprijina pe coapsa maseurului. Dacd insa gade, atunci cel masat
igi va aqeza bralul pe mdsu(a de masaj, in aga fel incdt antebralul si se glseasci pe
mlsufa, iar mAna sI fie ugor flectati.
Netezirea. Masajul se incepe obligatonu prin netezirea articula{iei. Maseuml
apucd degetele mAinii care urmeazd a fi masatl qi impriml antebrafului o pozilie sta-
bila; ccalalta paha 0 a$eaz[ pe paflea dorsala a meinii gi executd migcuea de
netezire urcdnd pAnd la cot. Dupd aceasta, antebralul se intoarce cu flexorii gi palma
in sus qi netezirea se face dc la palmd pAnA la plica cotului. in felul acesta netezirea
se face in prona{ie qi supina{ie, pe toati lungimea antebra{ului
Fric\iunea. CAnd trecem la fncliune este foarte important sd re{inem ci in

r57
articulatia pumnului, capsula articularl este mai accesibil5 pc partea dorsald gi pe
plrfile laterale ale articulaliei. DacI ar,em in articulalie un hematom sau un alt ex'u-
dat care nu s-a resorbit, atunci va apf,rea imediat p€ partea dorsalS a articulaliei o
tumefactie caracteristicd transversalS.
Urmdrile unei inllamafii acute ating nu numai articulatia pumnului ci gi artrc-
ulafirlc vecine gi lesuturile moi care le inconjoarS. in asemenea caz.uri se observ5 o
h.rmefac(ie intinsd pe toata regiunea articula[iilor pumnului qi m6inii, iar oasele se
palpeazA cu mare greutate. CAnd se aplica fric{iunea, se \/or utiliza mai ales migcdn
de fnc{iune cu pulpa degetului mare. Se recomandd ca procedcul sd se inceapi pe
una din pi(ile laterale ale articula{iei prin migclri circulare gi mdrunte" efectuate cu
pulpa degetului mare care va cduta sI p5trund5 in capsula articularS. Se va trece apoi
pc pafiea donala a articulaliei. avAnd gnjd ca mdna sd fie ugor flectati.
CAnd se aplicl fric{iunea pe partea flexoare. maseurul flccteuza la maxim
mAna, apropiind-o de trunchi. ca sd poati ajunge la capsuld. Daca existd aderen[e
intre tecile tendinoase gi pa{ile moi ale articula[iei. maseurul va cduta sI pdtrundi
cAt mai adinc intre tendoanele mugclulor flexori, ac{ionand in felul acesta asupra
adcrcnlclor.
Mai cxistd posibilitatea folosini procedeului in care degetul mare apucd
impreuna cu ccl mic articula{ia pe p5rlile lateralc, iar celelalte trei degete efectueazd
miqciri de fnclrune pe spaliul articular. deplasAndu-sc pe partea palmarl gi donala
a ailcula{iei. Dupd termrnarea manevrelor de fric{ionarc se va trece la netczirea
pumnului.

MASAJUL ANTEBRATULUI

Exist5 doui grupe musculare mari, despd{rte intre ele dc percfi con1unctivi.
Accslc grupe sunl: flcxoni gi cxtcnsorii.
Din grupa flexorilor fac parte mugchii flexori ai mAinii gi ai degetelor gi cei
care intorc mAra cu palma in jos (mu$chii pronaton). Acegti mugclu se insereazd sus
pe epitroclca humcrald gi se palpeazl ugor in regiunea cotului.
Grupa extensorilor include mugchii extensori ai mdinii gi ai degetelor qi cei
carc intorc mAna cu palmele in sus (mugchii supinatori). Acegtia se insereazi sus pe
epicondilul humcrusului.
Aceste doud grupe musculare sunt desp5(itc intre ele pe partca cxterni
printr-un pcrcte de {esut conjunctiv compact. marginea internl hind formati din
creasta cubitusului. care se palpeazA u;or pe toatl intinderea antcbrafului.

r58
 DacI se face un masaj general, atunci mAna maseurului, masAnd antebra,tul
pe partea palmarl gi dorsal5, in timp ce executd neteziri gi fricfiuni, va cuprinde
deopotrivi gi in mod egal, at6t grupa flexorilor c6t qi cea a extensorilor.
Dac5, dimpotrivi, se face un masaj pa(ial, cu scopul de a ac[iona asupra
fiec5ru fascicol muscular al antebralului in parte, maseurul va trebui sd renunte la
pozi{ia lui obiqnuitS. Netezirea, stoarcerea, fram6ntatul, se vor face in felul urmdtor:
mArn dreaptd a maseurului va lua pozifia initial5, adicd sub un unghi drept fa{d de
banchetS: maseurul apucd cu mAna stdng5, mdna celui masat, iar cu dreapta incepe
sd masez-e flexorii antebra{ului. DacI se maseazd antebratul drept, atunci mAna
dreaptl a maseurului executd netezirea, stoarcerea sau frimAntatul in sens centripet.
Masajul va incepe de la partea palman a artrcula{iei pumnului. Degetul mare
al maseurului aluneci, la inceput de-a lungul radiusului, apoi pnn gan{ul dintre lun-
gul supinator gi flexon, iar cclelalte patru degete care-l insofesc, alunecd pe cubitus
fdrl a depd qi limitele lui. Lang5 epitrochlee, degetul mare 9i celelalte degete se
intAlnesc.
DupI ce s-a terminat masajul grupei flexorilor se va trece la masa-rea exten-
sorilor. Acest masaj se va executa pe partea dorsald a antebrafului.
MAna dreapta a maseurului se ageazl pe partea dorsal5 a antebralului, mai
sus de articula{ia pumnulu qi se migcl spre centru. in aceasti deplasare degetul
mare se migci de-a lungul cubitusului. Celelalte patru degete se indreapti spre
qanful ce desparte flexorii de extensori, la o distanfi de 9-10 cm de articula{ia pum-
nului. La inceput, ele se vor mrgca de-a lungul radiusului, apoi intre lungul supina-
tor gi mugchii flexori. Ldngd epicondrl, degetul mare gi cel aritdtor se vor apropia.
in cazuri iegite drn comun, masajul separat al flexorilor gi extensorilor se
poate face qi atunci cind bralul atArn5 injos.
Pe antebraf se vor aplica urmltoarele procedee de masaj:
r netezirea
. stoarcerea fdri ingreunare
r frf,mAntatul
r bdtitoritul cu pumnii (alternat cu frdmAntat)

MASAJUL ARTICULATIEI COTULUI

Cele trei artrculafii care formeazi articula{ia cotului sunt inconjurate de o

capsuld articulari, fixatd in numeroase puncte ale humerusului, la o distanfd mai
micl sau mai mare fa{5 de marginile suprafe{ei articulare.

159
 Distanta dinlre acestea qi linia de fixare a capsulei articulare esle foarte mare,
mai ales la ni'r,elul gropii olecraniene qi coronoide. unde capsula se insereazd in mar-
ginile supenoare ale acestor gropi. formAnd nigte pungi. pentru a cuprindc epiftza
coronoida gi olecranul atunci cAnd antebra{ul cste flcctat sau intirs. in regiunea epi-
condilului gi a epitrochleei" capsula articulard se insera aproape de vArful acestor
proeminenle osoase. Membrana sinovialS care clptugegte suprafa{a interioarl a cap-
sulei articulare -formeazA, pe locurile unde se pnnde de os. cute care con{in grasime.
Acolo unde capsula articulard este intinsi, peste groapa olccraniand qi coronoidS.
depozitul de grdsime de sub mernbrana sinovial5 formeazi nigtc pungi la iegirea ole-
cranului gi apofizei coronoide din aceste gropi. Acolo unde capsula fibroasd se
inserd peste margirule suprafe{ci articulare, membrana sinoviala trece pe suprafa{a
osului acoperita de penost gr in felul acesta. acoperl fundul ambelor gropi. L6ngd
gAtul radiusului, acolo undc capsula fibroasd nu este pnnsi de os, membrana
sinoviala trece de asemenea pc os. adcrl de el gi in felul acesta inchide ermetic ca\'-
itatca arlicularS.
Ligamentcle auxiliare ale aruculaliei intra in alcdtuirea capsulei gi nu se pot
separa de ea. Ele se gdscsc pc pdrlile laterale, adici in po(iunile mai pu{in rnobile.
Unul din aceste ligamente se numefte ligamentul lateral intern. iar celSlalt, lateral
extern. Ligamentcle fiind foa(c intinse. oasele din articulafia cotului pdstreazi intre
ele un contact atAt dc strAns inc6t ruci o fortl externi putcrnicd nu poate si le
dcsparti.
Pozilia celui masat Se recomandd ca cel masat sA qadd in timpul rnasdrii
cotului. in cazuri e$reme. ccl masat" poate sI fie culcat pe spate, cu bra{ul indoit.
Masalul se va face pe partea unde se glsesc flexoni.
Netezirea. Articulalia va fi rnasatd pe toati intinderea ei. Migcirile mdinii
care efectuad masajul incep pc antebra{ qi se termina pe grupele mugchiului biceps
gi tnceps in procesul masajului se vor altcma ac{iunea mAinii stAngi cu cea a mAinii
drepte. CAnd o mAnd lucreaza. cealalti sprijind mAna sau antebraful celui carc cstc
masat.
Fricliunea. Acumularea dc produse toxice patologice in articula{ia cotului se
constata cu ugurinla. in accste cazun. rcglunea in care se inscrl tricepsul capltd
aspcctul unci tumefactii semiovale proeminente. Pe pir,trle laterale ale tcndonului
triccpsului apar tumefactii dcstul dc man care se intind in jos, pa ambcle pa4i alc
olccranului. Pc partca radial6. turncfacliilc se plaseaza intre olecran li epicondil.
care rdnlAne liber inaccidentele grave. de obicei, se intinde rnai jos de epicondil. o
tumcfacfie transYersald carc sc indreapta spre mugchiul supinator Pe panea cubitald
tumefac{ia se intindc mai jos de tendonul tricepsului, pc marginca interioard a olc-

t60
cranului, tumefac{ia apare intre olecran gi epitroctrlee, corespurzitoare prrtii poste-
rioare qi laterale a capsulei articulare peste ca_re trece nervul cubital.
Procedeul de bazd in masajul articula{iei cu ajutorul fric{iunii se concen-
treazd asupra laturii flexoare ale articulatrei cotului. Pe aceastd parte, tumefac(ia
capsulei este foarte pulin vizibil5 in exlerior, dar se poate simli daca se palpeazd cu
degetele.
Daca articula{ia se flecteaza. maseuml pitrunde adArc cu degetele in articu-
ta{ie gi ajunge ugor la acele pI$ ale capsulei articulare, care se glsesc deasupra
apofizei coronoide gi pe marinea interioard a artrcula{iei. Se recomandi folosirea
metodei fricliunii circulare cu pulpele degetelor mari qi ale celorlalte patru degete.
Pozilia maseurului va fi una lateralI fata de cel masat. Dupa ce a terminat de
netezit articulafia, maseurul susJine cu o mAnd antebraful celui masat. ageazi pulpa
degelului mare ceva mai induntru fafi de olecran gi incepe sa-l deplaseze in afara,
prin miqcdri circulare, insistAnd ceva mai mult pe partea exterioar5 $i terminand
fricliunea in regiunea capului radial, care se poate palpa. Migcarile circulare ale
degetului mare sunt alternate de migcari de netezire a articula{rei, cu ajutorul pulpei
degetului mare.
DupI aceasta, maseurul intinde pe cel masat pe spate, sau se aqeazl drcpt in
fala lui. Braful celui masat va fi indoit din cot gi se va sprijini pe trunchiul maseu-
rului. in aceastd pozilte, maseurul va efectua cu pulpele degetului marc sau alterna-
trv cu pu,lpele celorlalte patru degete, migcin circulare mici, pentru a putea patrunde
adAnc in interiorul afiiculaliei cotului. Dupd terminarea fric[iunii se va face
netezirea articulaliei.
La netezirea qi fric{iunea pdr{ii interioare, braful se va indoi qi se va ageza in
ungtu. La netezirea artrcula{iei cotului se vor include gi pdr,tile inferioare ale tricep-
sului. bicepsului gi ale brachialului anterior
Frictiunea incepe de pe p5rlile laterale ale articulaliei, adica de pe partea
radial6, pe articulalia humero-radiald qi de pe paftea cubitala, pe articula{ia huurero-
cubitald. Pomind din aceste doud puncte, degetele man ale mascurului se vor
deplasa concomitenl. Maseurul va sus{ine bra{ul celur masat. Ajung6nd pAni la ole-
cran degetele alunecl pe marginile lui qi pe parfile laterale ale tendonului tricepsu-
lui. Dc acolo ele revin in pozilia iniliald. Procedeele de fric[iune se vor face rectilin-
iu gi circular.
in cazul in care fric[iunea pdrlii interioare ale capsulei se face de pe partea
palmara, atunci degetul mare se va introduce sub tendonul bicepsulut pentru a
frictiona circular sub capsula articulari. in afari de acest procedeu de friclionare, se
mai poate folosi gi metoda ,,in cleqte", in spirald gi rectiliruu.

l6l
 MASAJUL REGIUNII BRATULUI $I UMARULUI

in masajul acestei regiuni se maseazd separat trei grupe musculare:

a. regiunea bicePsului
b. SicePsul (extensor)
c. deltoidul
Masajul bicepsului incepe de mai jos de articula[ia cotului qi se indreapta in
sus spre arila. La netezire, Stoa.rcere 9i frimAntat, palma care maseazi trebuie si
adere bine pe suprafala bicepsului. Lufind ca exemplu masarca bra(ului drcpt, celc
patru degete ale maseumlui alunecd pe $anlul intern al bicepsului. ffua sI apcse sau
sI preseze prea tarc asupra lui, deoarece aici se gdsegte artera gi vena humerala 9i
nervii bra{ului; in acest timp degetul mare se migcd in ganful exlerior al bicepsului.
Degetul mare va ocoli deltoidul pe marginea anlerioarS 9i se va intalni cu
celelalte patru degete in axili. Se recomandi urmitoarele procedee de masaj:
. netezirea
r frlmAntatul cu o mAnd
. stoarcerea
Masaiu!-tge€psulut se executi in aceeagi direclie MAna dreapti a mascuru-
lui sus{ine braful drept al celui masat sub plica cotului, iar mAna stAng5 efectueazi
masajul. La netezirc, stoarcere sau frlmdnlat, degetul mare al maseurului se
indreapta in sus, migcflndu-se mai intdi pe ;anful extern al bicepsului 9i pe urml pe
marginea deltoidului, pdnl la axil5. in acelaqi timp aluneci 9i celelalte patru degcte
care se- deplaseazi intai pe |an{ul intern al bicepsului 9i apoi pe deltoid. Toate
degetele se intilnesc in a,rild. Pe tr:ceps se executd urmdtoarcle procedee:
. netezirea
. stoarcerea
. framAntatul
r rulatul

Masajul muschiului deltoid se face prin doud procedee

l. dacd muSchiul este slab dezvoltat, atunci netezirea, stoarcerea $i
frdmAntatul se pot face cu o singurd mdn6. pe toatl porfiunea deltoidi-
ani. Degetul mare al miinii drepte aluneci pe marginea exterioari a
mugchiului, iar celelalte patru degete pe marginea intenoard- p6nd la
claviculd gi acromion.
2. dacd muSchiul este bine den'oltat, atunci el se maseazi fragmentar'
in mijlocul mugchiului trece o aponevrozl groasd care permite masarea
t62
 'mu$chiului
pe douA plrtj diferite. in
acest caz, procedeele de netezire,
stoarcere gi frdmAntat se vor face sepa-rat pe fiecare jumdtate a muqchiu-
lui.

MASAJUL ARTICULATIEI UM;,RULUI

Capsula articularl a umirului are caracteristica de a fi extrem de libera 9i se

inserd pcnferia caviti{ii glenoide. Pe humerus, marginea capsulei articularc se
inserd de gAtul anatomic al osului. la o distanli redusd de marginea suprafclei aflic-
ularc. Deasupra gan{ului dintre trochitcr gi trochin capsula articulard trcce ca o punte
de la o proeminenfi la alta, fdra sa sc prindd de fundul Santului. Datoriti acestui fapt,
in capsul5 se formeazi o deschiziturd prin care tendonul bicepsului pitrunde in cav-
itatea articulard. Acest tendon dupi ce va trece peste capul humerusului se irserl pe
marginea superioard a cavitSlii glenoide. Acesta este singurul loc din tot corpul,
unde tendonul pltrunde in interiorul car,itltii articulare, cu toate cd inchiderea
ermeticd a articula{iei nu este cornpromisd prin aceasti pltrundere a tendonului,
deoarece membrana sinovialS trcce de la marginile orificiului capsulei pe tendon fi-
I acoperd ca un mangon pe o poltiune destul de mare, p6nd la inser{ia marelui pec-
toral gi a marelui dorsal.
Aruculalia umirului nu are ligamente auxiliare care s5 lini humerusul 9i
omoplatul intr-un contact strAns. Rolul acestor ligamente care menfin oasele in con-

tact, este indeplinit de mugchii care inconjoard articulalia Ei care, trecflnd peste
aceasta, se contopesc cu capsula er qi se prind de trochin $i de trociuter, inconjurdnd
a(icula{ia din toate parlile prin tendoanele lor masive.
Se vor folosi urmltoarele procedee de masaj:
. netezirea
. frictiunea
r vibraliile
Netezirea. La inceput. se netezegte energic muqchiul deltoid, apoi se face
netezirea in formd de evantai a intregri 7one a articulaliei umdrului
Fricliunea. Diversele produse patologice 9i depunen care se acumuleazi in
capsula articulafiei um5rului. au un efect de modificare a configurafiei ei, rnai ales
in urmdtoarele zone:
. in fata, mai jos gi in afara apofizei coracoide- pe partea posterioard
. sub unghiul posterior al acromionului pe partea inferioarl
c in regiunea axilarS. in Sanful dintre trochin gi trochiter

1 (r3
 . corespundtor manfonului membranei sinoviale care imbracd tendonul
lung al bicepsului
Existd doul procedee de bazA prin care se executl fricfiunea articulatiei
umimlui:
^
l. In cazul primului procedeu, cel masat gade in fa{a misulei de masaj
cu antebraful a$ezat pe mlsu{a, creAndu-se astfel un sprijin solid pentru
fnc{iunea umdrului. Cu aceagi eficacitate, dacd se renunfd la masu{a de
masaj, maseurul igi aSeaza piciorul, de aceeagi parte cu articulalia
masati, pe un scaun gi sprijind antebralul celui masat pe por{iunea supe-
rioari a coaspsei. Maseurul pune m6na pe regiunea umarului gi incepe
fric{iunea, masdnd jos in sus peste capul humerusului. in aceasti poz-
de
ifie, dacl degetul mare se sprijinl in regiunea humerusului, atunci cele-
lalte patru degete executd migclri de fric,tiornre, circulare gi pdtrund
adanc prin aceste migcdri in aparatul ligamentar pe marginea anterioarl
a articulaliei pAnI la axi15. Dacd dimpotrivl, cele patru degete seryesc ca
punct de sprijin, atunci degetul mare se va indrepta spre axild, executAnd
migciri circulare pe partea posterioard a articulatiei.
2.Al doilea procedeu prevede trci pozitii pentru bratul celui masat
a. Maseurul duce braful celui masat la spate gi pune partea dorsald a
mAinii pe regiunea lombarS, pentru a putea masa bine partea anterioard
a capsulei. in aceasti pozilie capul humerusului impinge inainte puter-
nic capsula articularS. Maseurul std in spatele celui masat gi sprijinindu-
se cu degetul mare pe pulpele celorlalte patru degete, fnclioneazl artic-
ula{ia prin migcdri circulare. indreptate spre axild. Acest procedeu se
executi de cele mai multe ori cu degetul ardtdtor gi cel mijlociu.
b. Cel masat igi pune mAna pe bra(ul opus pentru ca masa_rea pd(ii pos-
terioare a capsulei articulare sd se facl mai bine. De exemplu, daca se
maseazi um5rul drep! cel masat i$i va pune palma dreaptr pe umdrul
st6ng. Maseuml igi sprijind degetul marc pe capul humerusului gi
fncfioneazd cu pulpele celor patru degete, sau numai cu degetr.rl ardtitor
gi cel mijlociu, regiunile proeminente ale pd{ilor posterioare ale cap-
sulei.
c. Partea inferioara a capsulei umdrului se va face in modul urmdtor.
Braful celut masat se intinde gi se ageazd cu palma in jos pe urndrul
maseurului. Maseurul se spryina cu pulpele celor palru degctc in
regiunea capului humerusului, iar pulpa degetului mare pdtrundc in
axila pAna palpeazd capul humerusului gi apoi incepe se execute fricfiu-

164
 ni circulare pe pir,tile laterale ale axilei fira sI apese pe ganglionii lim-
fatici.
Dupd ce bralul celui rnasat este lisat de-a lungul corpului, se trece la fric[i-
unea gan{ului dintre trochin gi trochiter unde se giseqte unul dintre tendoanele
mugchiului biceps. Fnc{iunea se face cu degetul mijlociu qi cu cel inelar. Se folo-
sesc cele mai variate migcdri pasive, dupd metoda arla.lizala mai sus.
Wbraliile membrului superior se vor face in urmdtoarele puncte:
o vibratia plexului brahial - se va face irnpoia peretelui anterior al
arilei.
. vibra[ia nervului radial - se face pe partea exterioard a bra{ului, intre
por{iunea mijlocie qi cea infenoarS.
o vibralia nervului cubital - se face pe partea interioard a bra{ului, in
porliunea infenoara sau intre epitroclrlee gi olecran.
. vibraliile nervului median - se face la limita dintre poltiunea mrSlocie
gi cea inferioard a antebralului qi anume pe fala palmari a acestuia sau
in por{iunea superioara a bra{ului pe marginea intemf, a bicepsului.

8. MASAJUL TESUTURILOR $I AL APARATELOR

in afara de formele de masaj care s-au prezentat p6ni acum, forme in care
elementele somatico-fiziologice ale corpului qi organismului sunt prelucrate pe zone
bine definite. pe regiuru gi segmente anatomice, mai existi 5i alte forme de masaj,
carc prelucreazd in mod diferenliat fesutunle gi organele.
Jesuturile corpului au structuri gi func{iuni drferite, au o dispunere neunifor-
md in ceea ce priveqte profuruimea gi intinderea arealS, iar grosimea 9i consistenla
vaiazA de la o regiune la alta. Sensibilitatea gi reac{iile tesutunlor la masare sunt
inegale atAt calitativ cAt gi cantitatir' gi aceasta din motivul cI circulafia limfei 9i a
sdngelui se diferenfiazi. la fel ca qi dispunerea refelelor nen'oase. Aceste multiple
qAftfedafitaji. .Pr n. edtr\te:re- a* re!^{le!c< zla Lee gr+s qL.-+ +- -*
-^+s, -.-

masatd. in parte.

r65
 MASAJUL PIELII

Pielea este primul ,tesut cu care intrd in contact orice maseur, in orice
formS

sau metodd de masaj. Toate in{luen{ele masajului se transmit

prin intermediul aces-

tui {esul de la suprafala corpului uman.

Este $tiut faptul c5 pielea are rol de invelit protector al corpului Ei al
func{ionirii fiziologice profunde qi din acest motiv, pentru a influenfa benefic aces-
te func{iuru, dar qi in mod profilactic de prevenire a drferitelor boli 9i afecliuni,
se

r,or folosi dir,erse procedee de masaj alese cu discemdmAnt ;i adaptate cAt mai bine

la regiunea care se maseaz5.

Procedce debazd folosite la masajul pielii:
e netezirea
r fric{iunile
. bdgtoritul (mai rar)
Netezirea se face dupS orientarea 9i dispozilia refelei vasculare superficialc'
Alunecdnle Yor urma direc{ia in care curge sangele in vene 9i in capilare 9i a limfei
prin spaliile intercelulare gi prin vasele limfatice. Dinamica curgerii acestor lichide
va fi gi cea care stabilegte viteza 9i ritmul cu care Se vor efectua manevrele de
capi-
netezire, care vor fi mai rapide pentru circulalia Venoasi, mai lente pentru cca
lard gi foarte lente. sau ritmic intrerupte pentru cea limfatici. Presiunea cu cale se

efectueazi netczirea depindc de grosimea pielii 9i de profunzimea refelei vasculare.

intinderea milcarii de netezire nu mai depinde strict de limitele regiunilor
anatomice sau ale segmentelor de masaj definite pand acum, ci de dimensiunea
suprafe{ei de piele care trebuie masati. Din acest punct de vedere' distingem
suprafele:
. reduse
. medii
r intinsc sau mari
Durata exccutarii netezirii pielii, poate deci si varieze intre limite foarte
largi.
Scopul acestor ncteziri este de a actir,a circulalia prin piele, m[nnd in acelagi
timp cantitatea de sAnge care circuli la suprafala corpului, care are ca efect dega-
jarea circulaliei mai profunde 9i implicit, stimularea schimburilor nutritive locale 5i
reglarea circulaliei limfei qi a umorilor.
Pentru a influen{a sistemul nen,os ale cdrui termina(ii 9i ramifica{ii se
gSsesc

in piele. netezirea se va face cu o tehnica deosebita. r'ariind ca sens intindere Ei

apdsare. Sensul netezirii se Ya orienta dupi forma 9i relieful suprafelei
dc piele pe

166
care vrem s-o masem. intinderea acestor manevre este la fel de variat6, ea putAndu-
se limrta la regiuni qi segmente anatomice definite, dar poate in acelagi timp sd le
depa5easci pe acestea in func{ie de scopul final urmdrit al masajului.
Dupi scop, netezirile Pot fi:
. -
excitante stimulatoare
r calmante - relaxatoare
fi mai rapide gi mai viguroase, de o durat4 mai scurti,iar
Cele excitante vor
cele calmante r,or dimpotrivi mai u$oale 9i mai lente, cu o durat[ ce se poate pre-
fi
lungi dupd necesit5li, mai ales atunci cAnd netezirea este singurul procedeu indicat
sau posibil de masaj pentru o suprafali anume a pielii.
Fricrtunea pielii se face mai mult cu vdrfunle qi cu fafa palmard a degetelor,
pe suprafele nu foarte intinse, cu palma 9i cu radicinile m6inii pe suprafele mai
mari. Se va evita intotdeauna frecarea pielii. Fricfiunea mobilizeaza pielea in raport
cu straturile profunde, atAt cAt ii permrte elasticitatea sa normal5. Manevrele de
fricliune vor fi
o circulare
. semicirculare
o liniare
AceSte manevre se vor executa cu o mani Sau cu ambele mAini, lucrand
simultan sau alternativ, simetric sau asimetric, dupi forma segmentelor anatomice
sau a regiunilor Ei dupd necesit5fi. Adesea fric{iunea pielii se executd sub forma unei
cute, ridicate intre degetul mare gi celalalte patru degete sau intre marginile cubitale
ale palmelor. Presiunea trebuie sI fie ugoard, pentru a nu depd 9i straturile profunde
a.le pielii.
Fric[iunea exercitd mecanic elasticitatea gi mobilitatea pielii. In cazul in care
aceste calitdlr sunt reduse qi cAnd vrem sI desfacem aderenlele formate intre
piele

gi straturile profunde, se va executra aceasti manevrd cu o internitate mai mdritl.

Durata fricliunii este, ca 5i in cazul procedeelor de netezire. variat5: dacd se
incadreazilintr-un complex de procedee, durata va fi limitata in timp, pe cAnd atun-
ci cAnd se executl ca manevrd de sine stititoare. ea se va prelungi atAt cAt este nece-
sar sI se ob,tind efectul dorit.
BdtdtorituL Cea mai indicatl metodi este tocahrl utor cu pulpele degetelor.
Aceastd manet rd are o puternici influen{5 asupa termina{iilor nervoase senzitive.
motoare gi mar ales trofice, evidenliate pnntr-o inro gire gi o cregtere a temperaturii
zonei masate.
Wbraliile pot fi folosite ca manevre de sine stdtitoare sau asociate cu cele-
lalte manevre, netezirea. fric{iunile, presiunile. Ele se pot executa manual, sau
t67
mecanic. Au ca efect incilzirea pielii. scaderea sensibiliti{ii acesteia, provocind o
senza{ie specrfica de amo4eal5.
Masajul exercitd asupra pielii o serie de influenle mecanice 9i reflexe:
. indeplrteazd stratul de celule moarte ale epidermei
o stimuleazi procesele de eliminare a secre[iilor din glande
. fatontcatA rcspira{ia culanatd
o se intensificd circulalra prin lirgirea vaselor
o se imbundtd{esc funcfiile nutritive ale pielii
. cre$te temperatura local5

MASAJUL TESUTURILOR CONJUNCTIVE

Pebaz.a celor mai recente cercetdri, tesutul conjunctiv, de umpluturd sau de

legdtura drntre piele gi celelalte lesuturi, a capltat o importan{a din ce in ce mai
m5ritd. Acest lesut indeplinegte un numdr mare de func{ii mecanice qi fiziologice.
Din punct de vedere mecanic, ,tesuturile conjunclive indeplinesc func{ia de
proteclie pe care o are gi pielea gi contribuie prin raporturilc lor cu aparatul locomo-
tor la funcliile dc sprijin gi miqcare.
in acest lesut se ramificd o vastd refea vasculard qi nen'oas5. la acest nivel au
loc o serie de fenomcne hormornle, de apirare qi regenerare a lesuturilor; aici se
depoziteazA grdsimea gi alte rezerve ale organismului.
Suplelea {esutului conjunctiv este datd de un numir mare de fibre elastice
care intrd in componenla sa. Pierderea elasticilStii acestui fesut pnn cicatrizare,
fibrozrare, sclerozare sau degenerare scade mult din rolul s5u mecanic ai fiziologic.
Gra{ie mani sale accesibilitS{i. masajul are o influen{5 cu totul deosebita
asupra acestui fesut. Se vor folosi aceleagi manevre ca la rnasajul pielii:
o netezire
o fricliune
e framAnut
o batitont
. r'ibra,tii
Netezirile r,or fi in mod evident mai intense, pcntru a pdtrunde mar bine in
adAncimea lcsuturilor gi a spaliilor dintre mugchi Ei altc orgarc. sau pcntru a stimu-
la circula{ia din refeaua r,'asculari mai profundS. Se poate folosi in anumite cazuri
procedeul de fric{ionare inpieptene. Pentru circula(ia linrfaticd se voraplica ncteziri
apdsate, sacadate, dar mai lente.

168
 Fric(ianea este procedeul caracteristic masajului lesuhrlui coqiunctiv.
Aceastd manevrd se executi cu degetele, palmele, tdiqul, sau riddcina mAinii gi in
unele cazuri chiar cu pumnul inchis. Pe regiuni mici se friclioneazl cu vdrful
degetelor. in caz de cicatrice gi aderenle, vom folosi rranevre mai intense, mai
pltrunzitoare, insistente, prin care cdutim sd, dezagregdm formaliunile patologice.
Frdmdntdul se utilizeazl mai ales sub forma in cutii, indeosebi c6nd vrem
sd acfionf,m asupra depozitelor grdsoase adunate in acest ,tesut.
Bdrd:toritul Se recomandd tocatul, care stimuleazd cel mai bine functiile
vegetative locale.
l4braliile simple sau asociate cu alte manevre au efecte calmante, relax-
atoarc.
Masajul lesutului conjunctiv este foarte important pentru:
r circulalia s6ngelui
. stimularea funcliilor mecanice gi fiziologice normale
. prevenirea gi combaterea depunerilor grdsoase in exces
c eliminarea aderenlelor gi cicatricelor vicioase

MASAJUL SISTEMULUI MUSCULAR

$i in ceea ce privegte sistemul muscular, masajul constituie un excelenl

mijloc de ingrijire, de dezvoltare, de stimulare, relaxare, sau de combatere a oboselii
ce se instaureazd la nivelul mugchilor, ajutAnd gi la tratamentul diferitelor leziuni
accidentale sau al tulburdrilor prin exces funclional.
Principalele manevre de masare a sistemului muscular sunt constituite din
alunecdri puternice, din fric{iuni, frimeilfui gi stoarceri. Tapotamentele executate
cu palma gi cu pumnul sunt manevre excitante, iar cernuhrl gi rulatul sunt manevre
relaxatoare.
Aluneclrile se executd in lungul fibrelor inusculare de la o inserfie la alta,
insistand cu presiuni mai. intense pe partea cdrnoasd a mugcluului gi mai ugoare pe
porfiunea tendinoasd. vArfurile degetelor se introduc in spafiile dintre mugchi qi in
lungul tendoanelor. Pentru a prtrunde in profunzimea straturilor groase de muqchi,
se folosegte forma de alunecare cu partea dorsald a degetelor gi cu nodozitafile artic-
ulare ale pumnilor.
Fnc{iunea este indicatd atdt in cazul pd{ilor cdrnoase ale muqchilor, cAt qi
in cazul forma{iunilor aponevrotice, tendinoase, qi asupra irnerfiilor musculare. in

t69
cazul tendoanelor, fricliunea se execut[ prin migcdri liniare, iar la punctele de
inserfre ale mugchilor, se execute o fricliune locala mai pdtmnzitoare.
Fremaftatul este procedeul de baza in masajul mugchilor. El se aplicd in
forml de cerc cu br4a{ $erpuit sau in cuti. Manevrele repetate de stoarcere a
muqchilor ajutl la golirea gi umplerea lor alternativd cu sdnge, activdnd circulatia
localf,.
Manevrele de tocat se aplicd pe orice regiune cimoasd' fie in lungul fibrei
musculare, fie trarsversal, in vreme ce tapotamenhrl cu palmele qi cu pumnii se
zdreseazA in special muqchilor mai voluminogi din zorn fesieri 9i de
pe coapse.
Cernutul gi rulatul segmentelor musculoase ale membrelor determini o relaxare a
mufchilor gi o scidere a tensiunii nervoase.
Prin masaj putem combate in primut rdnd atonia $i atrofia iar pe de altd
parte starea de contracturd sau de spasm a mugchilor. Este indicat de asemenea 9i in
prevenirea $i tratarea leziunilor musculare dobAndite prin contuzii sau intinderi, pre-
cum qi in tratarea crampelor musculare. in cadrul masajului terapeutic, manevrele
de masaj muscular sunt indicate in cazul sechelelor reumatice, nevrozice sau par-
alitice ale mugchilor, atAt inainte, cit 9i dupd interventii chirurgicale

MASAJUL APARATULUI VASCULAR

Masajul este o metodd de activare a circulafiei periferice a singelui qi a lim-

fei, datoritifaptului ciunele procedee de masaj exercitd asupra capilarelor, venelor
gi vaselor limfatice accesibile, ac{iuni directe cu caracter mecanic gi cu efecte stim-
ulatoare.
Exist5 o diferenfi in modul in care diferitele procedee de masaj ac\ioneaztr
asupfil circulaliei:
l. manevrele de netezire stimuleazi vascularizarea pielii 9i a lesuturilor
superficiale
2. fricfiunea acttveazAcircula{ia in fesuturile mai profunde
3. frimanhtul influenleazd circulalia in mugchi
bitdtoritul Si vibratiile produc efecte vaso-motoare
4.
Prin masaj urmirim in special sI activdm circulafia de intoarcere sau cen-
tripetala, care se indreaptd de la extremitilrle corpului spre inim5. Dar efectele
locale sau superficiale ale acestor nutnevre se risfrdng 9i asupra circulafiei profunde
gi mai ales asupra inimii, a cdrei muncd este uguratii. Prin evacuarea mai rapidl 9i
mai completi a vaselor de la suprafa{a corpului se golesc mai activ 9i vasele pro-

170
funde qi lasd loc liber sangelui arterial, pompat de
inim6. in acest fel se amelioreazd

circulalia in organismul inueg.

Aclirrneadefavorizareacirculalieiprindiverselemetodedemasaj,afost
foarte mult qi tehnica princi-
explicata prin efecte mecanice, fapt carc a influenlat
pieto, sale manevre. intr-adevdr, prin aplsare 9i impingere a undei
sanguine'
limf5; fric[iunea cre$te 9i scade
rulnevrele de netezire golesc vasele de sAnge li de
asupra lor ca o pompa'
alternativ presiunea asupra {esuturilor 9i vaselor, acfionand
Frdm6ntatul stoarce ritmrc con{inutul vaselor profunde'
limitate doar pe tim-
ctuar mai mult, s-a constatat cd masajul nu are efecte
pulcdtesteaplicat.Acesteefectepersistigidupiceaplicareamanevreloraincetat.
Pedealt5parte,procedeeledemasajexercitdacfiuniexcitanlesau
sub acliunea acelora qi
inlubitoare asupra nervilorvasculari, iarinpiele se dezvolti,
procedee,substanlehormonalecareauoacliuneVaso-motoaredelungadurati.
asupftl
vasodilatalia din lesutunle superficiale are efecte decongestionante
situate la eKremitalea
circulafiei din 9i organele profunde' din lesuturile
fesuturile
pereche'
segmentelor de membre, sau chiar in segmentele
curative la nivelul:
Prin aceste mecanisme de masaj reflexe se oblin efecte
o reglirii circulalrei in lesuturi 9i organe
o schimburilor nutritive
r eliminlrilor de substanle reziduale
o cre$terii 9i refacerii lesuturilor uzate

. secretiilor endocrine.

MASAJUL NERVILOR PERIFERICI

Masajulnen,iloresteometod5foarteveche,folositdinmasajulempiric,cu
p" se pot apl!
sau stimulator. Pe regiurule dureroase sau chiar
scop linigtitior Tli
sau nu de vibnfii. Insd din cauza
ca neteziri uFoare sau presiuni putemice, insofite
generale nefavorabile, masajul
unor senza{ii neplacute de durere Ei a unor reflexe
nervilor periferici nu prea a mai fost folosit'

l'71

:}
 CAPITOLULVI

AUTOMASAJUL

Automasajul este o formr simplificata de masaj, care existd din

cele mai
vechi timpuri. A fost destul de rdspdndit in Grecia qi Roma Anticr.
in Antichitate.
aceasta era una dintre modalitd{ile cele mai rdspdndite de ingrijire
a pielii, a corpu_
lui in general, prin ungerea cu ulei de mdsline. in timpul diverselor concursun,
pielea unsd cu ulei era presiratd cu nisip fin, care se indeprrta
apoi cu nigte lame
speciale. Dupd baie, atletul grec igi netezea igi fricliorn cu grijr
9i corpur.
Medicii Greciei Antice, Hippocrat, Herodicos, Aretei, recomandau fdra
inc-
etare, printre alte numeroase metode curative, frecarea obignuitd
a intreguluicorp,
adicd o fricfiune zllntcit. Despre acest lucru glsim numeroase informa[ii
in lucrinle
istoncului Plutarh.
in Roma Antic4 automasajur s-a rispAndit cu repeziciune gi datoritd faptului
cd romanii practicau cu pricere numeroase bdi zilnice; a inota
era, dup6 cum gtim,
una din marile lor pasiuni, iar toate acestea se terminau prin masaj
sau automasaJ.
La legionarii romani, automasajul devenise o obignuinlr z1rrucd, fiind practicat
mar
cu seami in timpul campaniilor.
tn perioada contemporand, automasajur a inceput sr fie considerat o pa-rte
indisolubili a masajului. Fiecare om poate folosi automasajul in cursul inviordrii
de
dimineafi, in diferitele activitati zllnrcecare ii solicitl mai mult aparatul locomotor,
mai ales in cazul acelora dintre noi care au profesii in virtutea cirora
trebuie si stea
timp indelungat intr-o anumitd pozilie, in picioare sau pe un scaun incomod
de
birou, la catedri sau pe scend.
Acolo unde nu exisrd rm maseur, un automasaj apricat corect poate inrocru
intr-o foarte mare misurr tehnica specialistului. Bineinleles, in
automasal nu putem
folosi toate tehnicile masajului de relaxare gi de intrelinere, men{iornte
in capitolele

173
anterioare ale volumului de fa!5, nu putem evita o incordare oarecare a poziliei sta-
tice, care de cele mai multe ori nu depinde de voinfa noastrd, iar procedeele de
masaj pol fi de multe ori imperfecte din punct de vedere tehnic, insd ele pot oferi o
stare de confort imediat gi o revigorare a intregului organism pe parcursul obositoru-
lui program zilruc pe care suntem nevoi[i sd-l traversim gi caruia trebuie sI ii facem
fa!5 intr-un fel sau altul.
Pentru insu qirea metodicii automasajului, este necesar sd fie cunoscute cAte-
va reguli fundamentale:
l. in timpul automasajului, toate migcirile mdinii care lucreazd, se fac
pe tmiectul cdilor limfatice spre ganglionii limfatici cei mai apropia[i.
2. Membrele superioare se maseazd spre ganglionii cubitali gi ailari;
membrele inferioare se maseazl spre ganglionii poplitei gi cei inghi-
nali; pieptul se maseazi de la stern, lateral, spre axile; spatele se
maseazd de la coloana vertebralS, lateral, spre axile, atunci cdnd se
maseazA porliunea superioarl gi cea mijlocie a spatelur qi spre gan-
glionii inghinali. atunci cdnd se maseazd regiunea lombard gi cea
sacralS. gAtul se maseazl injos, spre ganglionii supra-claviculari.
3. Ganglionii limfatici nu se maseazS; se poate face, totu gi. masajul,
dacd suntem absolut siguri cd in acegti ganglioni nu existi nici un agent
patogen, care ar putea sd pdtrundd in sdnge, de exemplu in cazul tuber-
culozei sau al sifilisului.
4. in automasaj se cere cel pu{in o relaxare relatir,S a tuturor mugctulor
gi, prin urnare. o pozi{ie ini{ial5 in care sd fie posibilS aceastd relaxare.
Practica zilnicd dovedeqte cd insu girea procedeelor fundamentale de
automasaj este posibild numai in cazul in carc acesta este executat zilruc. Numar in
acest fel, in executarea procedeelor automasajului se dezvoltl acel automatism car-
acteristic aceluia care are o experien!5 indelungatl in automasaj, lucru care il
deosebegte de un incepltor.
Cel care invati automasajul trebuie sd fie convins de necesitatea relaxdrii
muqchilor pa4ii masate a corpulur. Aceasta este prima condilie a automasajului de
calitate gi ea se realizeazd dupd o indelungati expenen{d. Cu timpul, prin qedinle
repetate, se dezvoltd acea capacitate de a relara imediat, in mod automat, orice parte
a corpului, atet dmp cat este necesar.
A doua condilie pentru ca rnasajul sI fie eficace este aceea de a avea pozilia
iniliald corectS, adicd aceea carc este cea mai potrivitd pentru aplicarea unui anumit
procedeu.
A treia condi{ie a automasajului este curalenia corpului. Automasajul poate

t74
fi fdcut pe corpul complet dezbrdcat, sau imbricat cu lenjerie de corp curatii. Dacd
aceste condifii nu sunt indeplinite (de exemplu, in condiliile de campanie sau tur-
ism), atunci numdrul manevrelor de automasaj va fi limitat.
in cele din urmi, cea de-a patra condilie a automasajului este aceea cd cel
care se maseazr singur trebuie sd indeplineascd aceleagi condi{ii ca gi cel masat,
adici pielea lui nu trebuie sd prezinte lichene, eczeme, furuncule etc. in automasaj
se poate folosi talcul, precum gi alte solufii utilizate in masajul obignuit, executat de
un maseur calificat. Automasajul incepe cu masarea labei piciorului qi a tendonului
lui Ahile, trecAndu-se apoi la alte pdrfi ale corpului.

AUTOMASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE

o se executi din pozilia qez6nd;

. un piciorpoate fi intins, iar celdlalt indoit din genunchi;
. laba piciorului trebuie sd se sprijine de un corp solid;
o se maseazi talpa, laba piciorului gi degetele picioarelor;
o in altr pozilie, picioml care nu se maseazd este ufor indoit din genunchi qi
deplasat lateral, iar piciorul care se maseazi este indoit aproape sub un unghi
drept gi se sprijind cu cilcdiul intr-un corp solid;
r talpa este a$ezatd pe muchia labei piciorului liber;
r in ultima pozifie, se mNeazdtendonul lui Ahile qi tot in aceastd pozilie se pot
masa gi muqchii posteriori ai gambei;
. se rccomandi qi urmdtoarea poalie: se pune un picior peste celilalt picior in
aqa fel incdt laba piciorului masat sd atdrne in jos, frrd si se sprijine de
dugumea; aceasui pozilie este foarte comodi in condiliile turistice gi de cam-
panie, mai ales atunci cand este posibil un repaus de scurti duratd, unde nu ne
putem dezbrdca sau intinde (din cauze climatice, bdltoace, noroi etc)
. in masajul labei piciorului lucreazr ambele m6ini; se pot aplica procedeele de
netezire gi de fricliune;
r la netezire, ambele suprafele palmare cuprind din doui pdrfi laba piciorului,
in a5afel incat degetele mari sr fie pe por,tiunile dintre degetele picioarelor;
. mi;cdrile se fac de sus in jos, adici de la degetele picioarelor spre c5lc6i;
. fricliunea se face de obicei cu mdna dreaptd; pozilta mainii se schimbi; dege-
tul mare fiind perpendicular pe laba piciorului ridicati, se aqeazd transversal pe
liecare deget d piciorului qi apoi pe spa{iile interdigitale;
t75
 . marra care maseazi apuci cu trei degete fiecare deget de la picior; degetul
mare este deasupra, iar cel ardtdtor gi cel mijlociu dedesubt;
. fricliunea trebuie executatd rectiliruu; degetul m6imi aluneci direct qi energic
de sus in jos, pe degetele piciorului;
o frictiunea in splra/.[ se executi cu degetul mare care in timpul alunecdii face
o spiral5, in fricliunea circular5, in timpul migcdrii, degetul mare face cercuri
mici;
r in masajul spajiilor interdigitale, pozifia mainii, direcfia degetului mare gi
procedeele de fricliune rdmAn aceleagi;
. se folose$te procedeul combirnt intre fncfiune gi frdm6ntat; ambele mdini
rotesc energic laba piciorului ridicatd in sus, ca gi cum ar cduta si ,,zdrobeascd",
sI ,,desprindd unul de altul" oasele mdrunte gi toatd laba piciomlui care este
ridicati in sus;
. fricfiunea labei piciorului poate fi executati gi pnn procedeul in pieptene, ast-
fel, se pot nusa cu foarte rnare uqurinli degetele picioarelor;
. dupd ce a fost executat masajul labei piciorului, se trece la masarea tendonu-
lui lui Ahile; in fricfiunea rectilinie, pulpele degetelor mari ale ambelor mAini
aderi bine pe arnbele pdrfi ale tendonului lui Ahile, chiar l6ngI talpl gi,
migcindu-se, apasd energic de jos in sus - altemativ.
o cdnd se aplicl fric{iunea cu ingreurnre, una din mAini cuprinde bine tendonul,
din ambele p5rfi, degetul mare fiind intotdeauna pe partea externS, iar cele patru
degete pe partea intemS; in felul acesta, tendomrl este prins intr-un fel de
,,cleqte" improvizat;
. peste acest cle$te se pune cealalta mAnI gi str6ngAnd,,clegtele se deplaseazl
de la cilc6i in sus.;
. dupl executarca acestei migcdri, se apucd din nou tendonul cu ambele m6ini
gi se executd a doua oarl frictiunea;
o in timp ce se maseazl laba piciorului, se va acorda o aten{ie deosebit?i poz-
ifiei corpului; acesta trebuie sd fie drept gi numar foarte uqor aplecat spre
genunchiul indoit. Se va evita, atat cat se va putea, incordarea mugchilor
spatelui gi ai bn{elor; masajul se va efectua cu degetele gi cu palmele.

176
AUTOMASAJUL MU$CHILOR POSTERIORI AI
GAMBEI $I MU$CHILOR GAMBIERI

. ccle mai bune pozifii pentru a masa mugchii postenori ai gambei sunt cele din
figura de mar jos.
o in aceste pozilii obline o relarare relativd a muqchilor; in afara de aceasla-
se
se mai recomandd gi o alta pozilie: se pune picior peste picior, aproape sub un
unghi obtuz" cu sprijin in pamAnt, a.r,And genunchiul indoit; (fig. 7.1)

Fis. 7.1

r existd gi o alta pozilie, gi arume. cel carc se maseazd se poate a$era pe o

balc5. pe o bucatl de lernn sau pc o piatrS, cu piciorul indoit din genunchi sub
un unghi drept gi sprijinit pe un alt obiect,
. masajul mugchilor gambei se poatc efectua in doui pozi{ii: in pnma pozifie,
ambele picioare sunt indoite sub un unghi drept: piciorul masat se sprijind cu
talpa in talpa gi in degctele celuilalt picior care este putin depirtat lateral; in
cea de-a doua pozi{ie. cel masat st5 pc o bancd; piciorul liber este indoit din
gcnunchi sub un unglu drept qi sc sprijina cu talpa pe podea; piciorul care
urmeazi sI fie masat se ageazi peste el; laba acestui picior se af15 cu partea
exteml pe gcnunchiul celuilalt picior gi cu gamba paralelS cu plmAntul (fig.
72)
177
 . irninte de masajul mugchilor gambei, trebuie sd friclionim articulalia gleznei,
in pozi$a gez6nd;
o procedeele folosite sunt urmdtoarele: a) degetele alcdtuiesc un clegte 9i
friclioneazi rectiliniu spre tendonul lui Ahile; b) aceeaqi migcare se executl in
spirall, in cleqte, alunecdnd de sus in zig'zag', c) degetul mare se aplicl bine 9i
nu se migcd de pe partea externi a articulaliei; in acest timp, cele patru degete
se deplaseazi in sus, rectrliniu (aceastd migcare este aseminltoare cu semicer-
cul descris de un picior al compasului pe o coald de hArtie) sau executd cu
pulpele lor migcln circulare; dupl aceea, cele patru degete se fixeazl pe partea
internl a articulaliei gi degetul mare executl aceleaqi migcdri, masfnd articu-
lafia pe partea intemi;
o degetele pot fi ingreunate cu cealalti mdni 9i atunci cAnd ac{iunea procedeu-
lui devine mai energicI; dupa fric{iunea gleznei, se fac pe axa artlculaliei 5-10
rotiri, flexiuni gi extensii:
o pentu mugchii posteriori ai gambei se folosesc urmdtoarele procedee:
a) netezirea cu o mAni, netezirea alternativd cu ambele mdini
gi netezirca combinati; pozi\ia iniliald a mAinii, pentru toate
procedeele, este cea ardtala in figura 7.1;
b) stoarcerea simpld 9i cu ingreuiere; pozilia mAirui este
aceeaSi ca la netezire; se apasd energic pe muqchi; la fel se
procedeazl gi in stoarcerea cu ingreuiere (fig. 7.3)
c) frlmantatul lung cu o mAnd: contrar regulii, in timpul
178
 Fig. 7.3

migcirii mAinii in sus, degetele mAirui sunt indreptate spre

partea anterioard a gambei; frf,m6ntatul se efectueazd de citre

celelaltedegete;daclsefaceframdntatulinapucaredubld'
atunci palma mAinii stAngi se aplica peste partea donali a
mAinii drepte (care a apucat mugchiul) 9i o strdnge; ambele
mAini, masdnd, se indreaP$i in sus:
d) tehnica zguduinlor se poate im'5,ta destul de bine, dupd o
oarecare striduinla; cu o mdni se susline de jos genunchrul
care nu se maseazd, iar cu cealaltd, printr-o migcare rapidd in
sus,sezguduiemu;chiipostenoriaigambeiceluilaltpicior'
in acest procedeu, pozilia piciorului pe care se executd
zguduirea are o foarte mare importan{d (figura 1 4); pozilia
poatefidedoudfeluri:piciorulsesprijinlcutoatdtalpa(fard
afiincordat)inbanchetdsausefineatAmatinaceeagipozilie
semi-flectanl:i,
. pe muqchii peronieri, in ambele pozilii inifrale, se pot executa urmdtoarele
procedee:
a) netezirea care se face de obicei cu mAna opusS'
b)stoarcereasimpl5Sicuingreunare(ingreunareaestef5cutd
de mdna core spunzdtoare piciorului automasat) ;
c) frim6ntatul cu degetul mare qi cu celelalte patru degete'
care,executAndmigcdricirculare,seindreaptiinsus:inacest
1',79
 Fig.7.4

procedeu, rdddcina paimci 5i degetul marc aluneci pc creas-

ta tibialS pentru a sprijini degetele care lucrcazS'
. dupi ce se maseazd muqchii gambei, se trecc la fric{iunea genunchiului;
automasajul sunt al.atatc in figurilc 7.5 9i 7.6: in
r pozi{iile celui care efcctueazi
timpul masajului, un picior estc coborAt de pc banchctd, iar celalalt de-a lungul
ei,
. in aceastl pozifie. pe articulaliile genunchiului se executl toatc migcdrile de

Fig.7.5
180
 Fig.7.6

frictiune sludiate pe articulalia gleznei, adici fnc{iunea in clegte". rectilinie, cu

fnc,tiunea eminentelor tenare !i cu pulpele degetelor mari, cu fixarea atternatiYA
a degetului mare sau a celor patru degete care execuli migcdri de compas in
regiunea articula{rei (rectilinii qi circulare - de rota{ie).
. dupi termirnrea fricliunii, genunchiul se flecteazd energic de 5-10 ori qi apoi
se trece la automasa.;ul coapsci.

AUTOMASAJUL MU$CHILOR COAPSEI

o pozilia celui care cfcctueazi automasajul se schimbd in funclie de fascicole le

musculare care \ror fi masate: de obicei. sunt mai multe pozilii:
o prima pozi{ie estc cca in care cel care se maseazd std pe o bancheti, cu un
picior pe podea qi cu cel5lalt intins pe bancheti:
r a doua pozilre: ccl care se maseazl gade pe marginea banchetei, sprijinindu-
se pe o singura fcsA (cealaltl nu se sprijina pe planul banchetei); piciorul core-
spurzdtor acestei fcse este deplasat pufin lateral gi se spnjind pe vArf.
. a treia pozitie. ccl care se maseazd qadc pe banchetS; piciorul masat estc intins
gi se sprijind cu calcdrul pe o banci inaltd (pentru a masa mugchii arterion ai

. a patra poziJie: ccl care se n.taseazl st5 pe scaun cu piciorul care va fi masat
l8l
 semi-indoit, ridicat gi sprijinit cu cdlc6iul pe masd sau pe un obiect mai inalt
decAt scaunul; spatele trebuie sd aibd un punct de sprijin stabil (pentru mugchii
posteriori ai coapsei);
o a cincea pozi{ie: cel care se maseazd este culcat pe banchetS. pe o parte, cu
piciorul care urmeazd sI fie masat deasupra;
. toate aceste pozitii dau posibilitatea de a se executa un numir foarte mare de
manevre gi anume:
a) netezirea cu o m6ni, alternativd, combinatd; mAinile se
migcd de la genunchi irnpre regiunea inghinald sau fesierd;
b)stoarcerea simpld sau cu ingreunare; la stoarcerea
mugchilor adducton ai coapsei, piciorul rnasat se indoaie
pufin din genunchi gi se depirteazduqor lateral, stoarcerea cu
ingreunare a porfiunilor exteme este aritatd infigara7.7.

Fig.7.7

c) frlmintanrl. care se poate face foarte bine cu o mdn5, pe

toate po(iunile coapsei; fdmantatul lung este mai ugor de
fdcut pe por{iunile anterioare ale coapsei, unde migcdnle de
ftimAntare sunt fScute de degetele mari, care se migci spre
regiunea inghinald; pe por{iunile posterioare ale coapsei,
frdmanhtul lung nu mai este efectuat de degetele mari, con-
form regulii, ci este executat de celelalte patru degete, la

r82
 inceput, frlmAntatul dublu in inel reugeqte foarte grerl chiar
celui care posedd cuno$tinte solide de masaj; inarnte de a
executa acest procedeu, acesta trebuie sI fie bine irv5{at 5i
repetat de foarte multe ori; pentru reu gita aceshri procedeu,
se impune si avem o pozitie in care si nu fie solicitat tot cor-
pul sau tofi muqchii, ci numai m6inile, altfel ne vom simli
repede obosili; frdmAntatul dublu in inel este mai ugor de
executat peste mugchii adductori ai coapsei, pe pirfile ei
exterrrc qi pe partea anterioarl a coapsei; in timpul masajului
difentelor pdr[i ale coapsei, este necesar sd se menlini (daci
este posibil acest lucru) pzlliaperpendiculari a trunchiului;
d) zguduirea muqchilor posteriori ai coapsei 9i a celor anteri-
ori, cu exceptia plrfilor inteme, in lungimea fibrelor muscu-
lare, cu o mAnA sau cu ambele mAini, pe aceste por,tiuni se
executd bdtitoritul cu palma 9i cu pumnii.

AUTOMASAJUL REGIUNII
FESIERE $I LOMBARE

. masajul mugchilor fesien, deqi pare un procedeu foarte simplu, cere o atenlie
destul de mare gi o execufie precis5;
. unele manuale de masaj gi de automasaj recomandi rnsarea in pozilia culcat
pe o parte qi apoi pe cealaitd parte, irsd aceasta este o pozilie incordati gi care
nu permite relararea la maxim a muqchilor cate vnne2gfl sd fie masafi; in afarl
de acest inconvenient, mai este de menfionat 9i faptul cd pozilia mAinilor in
acest procedeu de automasaj duce repede la obosbali qi nu permite sI se
cuprindd toati regiunea muqchilor fesieri;
. pentru cel care se maseazS, ponltacea mai indicatd in acest caz este pozilia
,,Stend", in picioare; luind pozifia pentru automasaj, trebuie sI avem
in vedere
urmitoarele lucruri: piciorul masat se duce pu{in lateral 9i inainte.; se indoaie
uqor din genunchi qi greutatea intregului corp se lasd pe celilalt picior;
r numai in acest fel se poate realizao relaxare maximl a mugchilor fesieri care
sunt foarte putemici; indiferent de poziltaluatr de cel care se maseazi, totdeau-
na fesa dreaptd se maseazd cu m6rla dreaptd, iar fesa stangi cu mdna st6ngi;

183
 . sc folosesc urmetoarele procedee:
a) netezirea cu o mene, de jos in sus, cu toata palma deodatii;
b) stoarcerea cu o mAnS' ftri ingreunare;
c) frdmdntatul, de obicei cu o singurd mAnd, cuprinzAnd in
intregime toatl fesa sau cu mAna care se indreaptd pe trei cer-
curi (cAnd regiunea fesied e mare); frlmintatul mugchilor
fesieri este recomandat persoanelor care merg mult pe jos:
d) zguduitul se executd ca 9i frdmAntatul, de jos in sus;
e) betftoritul cu palmele 9i cu pumnii; in automasaj, fricli-
unea regiunii lombare are o importanli practrca tot atat de
mare ca 9i in masajul ProPriu-zis.
. cdnd se foloseqte o pozitie iniliald aqa cum este cea recomandati de noi in figu-
ra 7.8" trunchiul se va inclina pulin inapoi; in timpul masajului, trunchiul se

Fig.7.8

apleacl u5or cdnd irninte, cAnd inapoi: piplind ligamentele cu degctele ambelor
m6ini. se executi migcirile de fricliune p6n5 la limita de migcare a bralelor; in
felul acesta, automasajul regiunii lombare se reduce la fricliuni energice, la pal-
parea aparatului ligamentar din aceasti regiune 9i impreuni cu procedeele de
flexiune gi exlensie in regiunea lombard influenleazi asupn aparalului ligamen-
tat
. dupd regiunea lombari, se fric{ioneazd regiunea muqchilor lungi ai spatelui,

184
.pentru executarea acestui lucru, se strdng pumnii, se duc inapoi qi cu capetele
oaselor articulare de pe partea dorsal5 a ambilor pumni se fac, in acelagi timp,
migcdri circulare de jos in sus;
o pe regiunea lombard gi pe mugchii lungi ai spatelui, in afari de frictiune, se
aplicr gi netezirea; pozilia mainilor rimdne aceeagi ca qi la fricliune, numai cd
palmele fiind bine aplicate pe muqchii respectivi se deplaseazi, prin alunecare,
de la mijlocul coloanei vertebrale in ambele p5r,ti;
. fric,tiunile trebuie sI fie alternate cu netezirea.

AUTOMASAJUL MUSCHILOR PECTORALI

ABDOMINALI $I DORSALI

o pozifiile ini{iale in timpul automasajului cutiei toracice sunt diferite.

a) cel care efectueazd automasajul st5 cu un picior sau cu
amAndoud intinse pe banchetd, iar braful corespunzltor
muqchiului pectoral care va fi masat se sprijinn cu m6na gi cu
antebratul pe partea anterioard a coapsei;
b) cel care efectueazl automasajul este culcat pe spate; se
maseazA spaJiile intercostale qirebordul costal;
c) cel care se maseazi std in pozi{ia $ezut; se maseazd spaji-
ile intercostale;
. in automasajul pieptului se folosegte netezirea, fiimdntatul, stoarcerea gi

o netezirea se executd in pozilia $ezut, sau culcat; m6na, bine aplicatd pe corp,
alunecd in direcjie rectilinie, de jos in sus; lucreazd mdna opusl p5rfii masate;
o frim6ntatul se face in pozi{ia gezand gi poate
fi executat pnn orice procedeu;
e frdmdntatul se efectueazd pe trei cercuri, ocolind mamelonul gi indreptAnd
m6na spre adld; putem frdmanta mugclui pieptului stand sau gezand cu spatele
sprijinit de speteaza scaunului qi ducdnd braful din pa-rtea masati inapoi;
aceastd pozilie prezinti inconvenientul cd grupele musculare masate nu se pot
relaxa la maximum;
r la femei, pieptul nu se maseazd;
r stoarcerea se face cu o m6n5, pe trei cercuri, din pozi{ia gezAnd gi pe acea gi
direcfie ca gi frdm6ntatul;

185
 r fnc.tiunca spaliilor intcrcostalc sc facc din pozilia qezAnd sau culcat. fricliunea
se facc cu rnina opusi, in pozilia culcat. lucrcazl totdcauna o singuri mAnl. iar
in pozi{ia gezAnd lucrcazi arnbclc mliini:
. in automasajul cutici toncicc se aplici umratoarelc proccdcc dc fncliune.
a) fncliunca rcctihnic. cu o mAn5. pulpcle dcgctclor aluncci
pnn rniqciri dc fncliunc intrc coaslc in jos. incepAnd dc la
rnrjlocul stcmului:
b) dcgetclc cxccutri acccagi rniqcarc rcctrlinic. insi in z)g.ngSr
in spinla:
c) degctclc fac nriEcin circularc gi dc rota{ic in acecagi dircclie.
d) in pozilra gczAnd. rcu girn sti c.rccutiutl mai corect fnclrunca
rcclilinic a spalillor inlcrcostalc cu a1u1orul ambclor rnaini.
pomind dc la nrjlocr.rl stcmLrlui in dircclic laterald.
c) fncliunca rcbordului costal sau lnai prccis a unghiului costal
se facc in pozitia culcat. ccl ciuc sc rnascazi indoaie picioarclc
din gcnunclu. aplici binc pulpclc dcgctclor ambclor rniini pc
rcbordul costal gi. prin rnigcan dc fricliunc. dcplascazd mainilc
in 1os pc marginca coastclor.
. in fnc,tiunca rcgiunii rcbordului costal se adntitc. adcscori. alunecarea supcr-
ficiald a dcgclclor arnbclor miini pc coaslclc carc fonnazi rcbordul costal. nu
trcbuic sa uitinr. insa. cir in tinrpul fricliunii rcbordului costal- pulpclc dcgctclor
rurbclor rniini. cand crecuti lrictiunca. trcbuie sri adcrc foilrtc binc pc rcbordul
costal gi si pdtrundl adinc. in tirnpul alunccani. sub rcbordul costal.
. accsl proccdcu cstc loartc simplu gi cficicnt gi in acclaqi tirnp foartc acccsibil.
dar ccrc o burr.r coordonarc a migcarilor rn.linilor. intrucat sc exccuta cu ambclc
nti ini in acclagi timp:
e in autornasaj. rursarca rnugchilor abdonrinali estc foartc dificil5. deoarccc
foartc nul{i din cci carc practicii autornasrlul cornit marca grcqcalS dc a
pilnrndc adinc cu mAna carc nrascaz:i in rcg,runca nrugchilor abdorninali qi
a;ung cu dcgctclc pana la rcgiunca inlcstinului. scopul ilutomasalului - sa nu
uitam - cstc accla dc a rnasa grupclc nruscularc:
. pcntru un autornasaj dc calitatc al accstci ronc cstc nccesar sa rclaxirn ccnlu-
ra abdominala la nrarrmurn. accasla sc oblinc pnn indoirca arnbclor picioarc.
r frin.rantatul pcrctelui abdontinal sc c\ccula in fclul unnator: sc aplici urAinilc
pc abdonlcn. iar dcgctclc trag u;or in sus mugchii abdonilnali gi inccp su cxc-
cutc rnigcdnlc dc fr5rnAntarc:
. in alani dc friinrintat. sc cfcclucaz..l gi nclczirca crrculara a abdomcnului.
I tt6
. alcgcrca pozitiei corcspunzAtoare pcntru automasajul mu$chilor lali ai
spatclui cstc intrucatva mai dificilS. in tirnpul aulomasajului, unir iau pozitia
culcal cu fa(a in jos: aceast6 pozific nu cste. insd. prea cornodd gi de accca se
rcconrandd doua pozi{ii.
a) ccl carc cfectucazi aulomasajul gade, mana carc maseazi
cxecutd proccdcclc corcspunzdloare. migcAndu-se dejos in sus.
sprc axild. intrucAt aceastl pozi{ie este simpld. nefo{at5,
conrodipe ntru nrasarc. cste rccomandatd mai dcgraba in locul

oricarei altc pozilrr. propusi pcntru automasa-jul acestci zone:

b) ccl care efcctueaza automasa.;ul sta in picioarc; aceasti poz-
i{ic se deoscbcste pulin dc prima: se poatc cxccuta nctezirca.
frarn6ntatul $i batatoritul cu palmclc.

ALITO N,IASAJUL M EMBRELOR SUPERIOARE

r in automasajul bratclor sc pot folosi diferite proccdce dc rnasaj. accst

aulonrasaj nu prezintA dificult^iti man:
o pozilia inifiali cstc unnitoarca: cel care se mascazi gadc sau sta in picioare:
irr arrrbclc caturi. sc schimbi numai pozitia bralului care unncazd a fi rnasat, in
func{rc dc grupa dc mugchi carc sc mascazd.
r pozilia clasica in rnasajul mcmbrclor superioarc estc cea gcz-4nd: ca face posi-
brli nu numai insu Eirca pcrlecta a rnetodei automasajului mernbrelor supe-
rioarc. dar pennite qi automasajul mugcliului Bapez.

A UTO NTASAJU L ANT E BRATUL U I

o sc rnaseaz.l mai intAi dcgetclc. apoi partca dorsala a mAinii gi purnnul:

. proccdcul dc baza cstc fncliunca.
. proccdcelc dc fric!iunc i mctoda lor sunt accleagi ca gi la fncliunea degctclor
picioarclor. adica la inccput sc face fncliunca rectiliruc. cu ajutorul dcgetului
marc care sc ageaz.i pc paflca dorsal5 a fiecdru deget al rnAinii rnasate. dupd
accea dcgctul nrare face rniEcin in spirala qi fric(iuni circulare - de rota(re

I tt7
 . trecand h masajul pd(ii dorsale a m6irulor, trebuie sI punem cele patru
degete ale m6inii care maseazi sub palm5, s-o strAngem puternic gi sI crelm
asfel un sprijin stabil pentru degetul mare care fric{ioneazl partea dorsali a
mAinii;
o se mai folosegte fnc{iunea rectilinie, in spirali gi circularl - de rota}ie, cu
pulpele degetelor.
r frictiunea mdinii se termini prin fric{runea pa{ii dorsale, de la unghiile
degetelelor pAnd la articulalia radio-carpiani 9i prin migcdri active ale degetelor
(strAngerea g i descluderea tuturor falangelo r degetelor) ;
r articulatia pumnului se fricJioneazl ,,in clegte"; articula{ia propnu-asi se
maseazA foarte bine pe partea dorsald, prin fric{iunea circulard - de rotape; in
timpul acestei fricfiuni, rdddcina mAinii care maseazd se sprijina pe partea dor-
sald a mdinii care este masatd, cre6nd asfel un sprijin puternic gi stabil pentru
cel care lucreazil dupl fricfiune, se trece la migcarea actrvd gi la rotatie;
r in automasajul antebratului se recomandd netezirea, stoarcerea, framAntatul,
bftAtoritul cu palma, cu pumnul gi tocatul;
r in timpul netezirii, palma care este bine aplicatd pe antebra! merge de la artic-
ulalia radiorcarpiani sprc articula,tia cotului; la inceput, se face netezirea
mugchilor flexori ai antebrafului, apoi braful este pronat gi se maseazd exten-
sorii;
. prin stoarcere se apasd energic pe mugchii flexori gi externori: degetul mare,
care face stoarcerea, executl aceste mi$cdri pe diferite po4iuni ale antebragului
(aproximativ pe trei direcfii, atAt pe flexori, cAt qi pe extensori);
r frdm6.ntatul: cele patru degete sunt introduse pe sub flexorii antebrafului, la
ruvelul aruculaliei radio-carpiene, iar degetul mare se aplicd peste articulalie;
mAna care maseazd, este bine apucatS, iar degetul cel mare, ficAnd miqcdri cir-
culare - de rotalie - (6-7 miqcdri pe tot tniectul flexorilor antebrafului), se
indreapti spre cot;
r in timp ce se frf,mAntd flexoni antebra{ului, pozi\ia mdirui care maseazd gi a
celei care este masati se schimbi;
r cele patru degete apucl de jos mugchii flexori, iar degetul mare se aSeazAla
rddacina palmei, care este intoarsd cu partea inteml in sus;
o degetul mare care se deplaseazl se indreaptl de asemenea spre cot;
r in timpul frimdntatului obiqnuit, m6na apucd alternativ fie mugchii flexori, fie
mugchii extensori;
. pe mugchii flexori gi extensori ai antebra{ului se aplica bltltoritul cu palma,
cu pumnul gi tocatul.

188
 AUTOMASAJUL BRATULUI

. dupd lcrminarea masajului antebrafului se fricfioneazd cotul; bralul sc

rdsuceEte in aqa fel incAl flexoni gi pahna sd fie indreptatj in sus;
. pe partea mugchilor flexori. articulafia se maseazi pnn friciiunea ..in cle qtc",
apoi. bra{ul sc rdsucegtc cu muqchii extensori qi cu partea dorsall a mAinii in
SUS:

r in aceastd pozilie- se mascazi regiunea cotului prin fricliuni circulare - dc

rotafic; dupS tcrninarea fnc{iunii. se executd energrc mtgcarile active:
r pe articula{ia umln-rlui sc maseazd separat bicepsul qi tricepsul. pozilia pen-
tru masajul biccpsului estc aratatd in figura 7.9 se poate aplica netezirca 5i

frdrnAntarca.

Fig.7.9

r pcntru efectuarea netezirii. bra(ul trebuie si fie pu{in intins:

. mAna carc maseaza sc agcazd transvcrsal pc rnuqchi, in aqa fcl incAt toate
degetcle sI fie indrcptate in afari,
. nctczirea se exccutd cu toatil suprafala palmarl, iar degetul mare nU patrunde
in axil5. aga cum sc intArnplS cAnd bra{ul este apucat in incl.
r pe biccps sc aplici nurnai fiirnAntalul simplu:
o in procesul de frimAntare. dcgctelc mAinii care mascaz-5 pot lucra apucirld qi
t89
 tragand tot mugchiul biceps in sus, sau apucindu-l pa(ial cu falangclc.
o cel care igi rnaseazd rnuEchiul tnccps poate lua doui pozi[ii:
a) gez-And, cu cotul masat pe coapsa corespunzitoarc,
b) qczAnd sau stAnd. cu bralul masat coborAt inert de-a lungul corpu-
lui, bra{ul atArna intre picioare tot inert. daci cel care sc mascaz-5
gadc:
. se aplicd urmitoarelc procedcc: netezirea dc jos in sus. netezirca in spiral5.
daca igi rnascaz.i mdna drcapti. stoarccrea. cxccutati encrgic pc 2-3 direclii:
frunintatul. in timpul cdruia toatc degetclc sunt intoarse in afar5.
. mi$carca de frf,mAntarc sc executa cnergic, cu riddcina mAinii 9i se indrcapti
dc jos in SuS: se folosegte gi frf,mantatul cu ingreunare. care se erccuti ccl nai
bine din pozilia gczAnd:
r batitoritul cu palma. cu puntnul 9i tocatul sunt accesibilc de jos in sus. iar
tocatul - de-a lungul fascicolclor musculare:
. automasajul rnuqchiului deltoid sc poate face. de asemenea. in doua pozilii:
a) ccl carc se mascaza qadc: piciorul corespunzitor mu5chiului
masat e ste indoit din genunchi 9i ridicat. iar bra{ul sc sprijina in
cot gi aterni moale in jos.
b) cel care sc mascazi gadc pc scaun lAngi o masd- cu bralul
masat indoit din cot sub un unghi drept qi aqezat pc urasi- cor-
pul se aplcaci in[-o parte sprc bra{ul masat.
. pc mu$chiul deltoid se aplicd unnatoarclc procedee de autornasaj: nctcz.irca.
in tirnpul cireia muqcliul cste bitre cuprirs. stoarccrea pe catcva dircclii.
frlmdrtatul. bitatoritul cu palrna" cu pulnnul. tocatul 9i scuturatul

AUTON,{ASAJUL I\{L]$CH IU LUI TRAPEZ,

AL MU$CHILOR CArUlUt
$r AL eAnltt PAROASE A CAPULUI

o mu$cliul lrapez poatc fi rnasat din pozi[ia qe zAnd sau stArd. in pozi{ia gczind,
sc pot adopta doui variantc:
a) pnma varianti cstc arilatii in figura 7.10: piciorul indoit din
genunchi cste ridicat rnult in sus qi scn'catc drept suport pcntru
bralul care cstc indoit sub un unghi drcpt 9i sc sprijina cu cotul

190
 Fig.7.10

in mrnchi: mAna care maseazl sc ducc mult sprc ccafa: ade-

ge

scori. cste sustinutd sub cot de mAna din partea mugchiului

masat:
b) accasti a doua vananta necesiti un sprijin oarecare- o masa
sau alt obicct. ccl care sc maseazi gadc alatun de masa. indohie
bratul din cot ;i-l agcazi pc masa- dup.1 aceca' sc apleaci la
tnaxinluln pcste bra! 5i duce ccalalti mAna dupa gat' in
rcgiunca muqchiului lraqet.
o daci ccl care sc mascazd sti. atunci dttcc o mina dupa gAt. iar cu ccalalti spri-
jin5 cotul primci m6ini. inccrcand s-o impingd cat n-rai dcparte. in regiunca
rnugchiului carc sc mascaza:
r inainte dc a sc incepc autornasajul acestui mugchi. sc face cu grijA. in articu-
lafia umintlui. fncliunca- netczirea 9i mi;can actr\ c'
o proccdccle. succesiunca qi mctodica lor sunt acclcagi ca 9i la autolnasaiul altor

articula[ii:
r in auton.rasajul mugcluului trapcz sc folosesc: netezirca. stoarcerca 9i frirnAn-
tatul.
o autonusajul muqchiului trapcz cstc foartc dificil gi nu totdcauna di rczultatclc
a$tcplatc:
. ntu$chii gAtului pot rnasali dc ascmenca din pozi{ia gez;And sau stAnd: in
fi
accastl rcgiunc sc face masilul pirlii antcrioarc $i postenoarc a gAtului. pc partea
antcrioadi sc face netezirca nutnai cu o rnAni 9i altemativ cu arnbclc mairli.

191

.s-
 .dcgetclc m6rnilor se aplici pe mugchii stcrno-clcido-rnastoidiem qi aluneca pe
ei. pnn miqclri de netezire. de la unghiurile Inaxilarclor pana la intcrscc{ia
rnugclflor pe clar,'iculi,
. sc recomandi ca arterele carotidc sd nu he masa{e.
. pe rnugclui ccfei sc executd unnitoarclc nlancvrc dc automasal:
a) nctczirea cu o mAni 9i cu arnAndoua miinile in acciaqr timp'
palmclc binc aplicate se nriqca dc sus in.los 9r cind ajung pAna
la mugchiul trapcz se risucesc cu partca interni in afara:
b) frictlunca sc cfectueazii pnn rniqcan circulare - de rotllic' cu
ajutorul cclor patru dcgcte alc rnAini care mascaz5;
c) frdrnAntatul se facc in bunc condi{ii pnn proccdcul "in
cleqtc", in tirnpul camia mana ia pozilia perpcndiculari pc
muqchiul gAtului:
. proccdccle de ncte zirc qi dc friciiunc ale stmtunlor dc picie alc capului sc exc-
cuta gezAnd sau stand:
r ccl care se mascazd se apleacl ugor inatntc. depirtcazi dcgctcle 5i aplicAnd
pulpeie lor pcrpendicular pe cap, inccpe nctczirca.
. dupi accst lucru. pnn rniqcdri circularc. incctc dar cncrgice . fnclioncaza tcgu-
mcnlelc capului.

OBSERVATII CU PRIVIRE LA AUTON,IASAJ

Am dcscns in rAndurilc preccdcntc alc accstr.ri capilol dcdicat automasa.itrlui

o scrie de pozilii inilialc carc dau posibilitatca clcctuiirii autornasalului irltr-o
calncrA sau in conditii tunslicc. Alegerca pozi{ici ini.tialc eslc dctcrmina0 dc
coldiliilc i1 carc se face automasajul; s-au aritat. dc ascmcnca 5i difcritclc proccdcc
qi rnanelrc alc automasajului. Nu nc rdrnAnc sa mcnliondtn dccAt laptul cit ttu cstc
ncaparata nC\OiC Si fOlOSim toate accslc proccdcc ii manc\rc. clc trebuic sclccta(c
in funcgie dc nccesiti(i
Alcgcrca unui procedeu anunlc dcfundc dc parlca cotptilu) care Sc tn:tscLzi.
dc cficacitatca marini a procedcului gi dc scopul autornasajului: dc cxcmplu. acolo
unde putcni folosr nctez-irca altcrnatit'i pc coapsit, pc rnu;clili postcnon ai ganrbci
etc. sc aplicA nctczirea altcmatir.S cu anrbcle maini. acolo undc nu putcm facc accst
lucru. de cxcmplu pc bralc. nctczirca sc r.a face cu o singuri lnani. frirninlatul
dublu in incl cstc uu proccdcu encrgic. care arc un cfcct cKrcln dc bcncfic astlpra
\92
mu$chiului asupra cdruia este aplicat; de aceea, acolo unde poate fi executat, noi il
recomandim; de exemplu, pe muqchii coapsei. Pentm muqchii antebrafului, pentru
mugchiul trapez qi pentru alli mugchi ins5, se va aplica frlmAntatul cu gi fdrd ingre-
urnre.
Dacd este necesat in anumite situalii, sd mirim tonusul muscular gi sd
men{inem starea de vitalitate, trebuie sI utilizim manevra bdtitoritului cu palmele,
cu pumnii gi tocatul; dacd suntem obosifi qi simJim dureri in muqchi, nu putem folosi
procedeele de mai sus. in acest caz, se recomandd netezirea in spirali - care are un
efect calmant, linigtitor; gi, de asemenea, frimdntatul ugor gi stoarcerea ugoard.
Succesiunea in altemarea procedeelor automasajului depinde, in intregime,
de scopul acestuia.

193
 CAPITOLULVII

CONDITII IGIENICO.SANITARE
ALE MASAJULUI

GENERALITATI

Pentru ca masajul sa fie aplicat intr-un rnod corect, carc si nu puni in pcri-
col sdnltateapacientului Ei sadea rczultatelc a$teptate. cste ncvoie dc rnai ruultc elc-
rncnte: dc dcpnnderea tcmeinicd a tchnicii. de o cunoagtere profundi a efectclor dc
asigurarca unor condi{ii optrmc de lucru gi dc respcctarea tuturor nomrclor igiemce
gi mctodice ale acestci activita{i.
Considerdm cd asupra bazelor tchrucc ai teoretice arn insistat suficient in
capitolelc prccedcnte. in acest capitol vom pune accentul mai mult pc baz.clc orga-
nizatorice alc muncii qi pc cAtcva aspcctc mctodicc de care trebuic si lini scanu toli
cei care practici masalul Vom analiza in primul rAnd condiliile pnr itoarc la spali-
ul in care se efectueazi masajul- apoi r''om trccc in revisti regulilc de igicni gi reg-
ulile metodice.

SPATIUL iN CANN SE EFECTTIEAZA NIASAJL}L

Masajul trcbuic practicat de prcfcnnla intr-o incipcre speciali numitd sall

195

v
de masaj sau cabinet de masaj; aceastd incdpere se amenajeaz5 de regulS pe l6nga
serviciul medical de consultalii 5i de tratamente, pe lAngd bazele sportive sau in
cadml serviciilor de culturl fizicd medicali sau fizioterapie. in institufiile medicale
mai mari, ca spitalele, clinicile sau sanatoriile, precum qi in institu{iile balneoclima-
terice, aceste sdli sunt implr,tite in mai multe compartimente sau boxe mai mici,
despS4ite una de alta prin paravane sau draperii.
inciperile destinate masajului de relaxare gi intre{inere trebuie sd indeplin-
easc5 toate condi1iile de igiend necesare unei institulii profilactrce ;i/sau curative,
fiind intotdeauna luminoase, bine aerisite qi cdlduroase.
in ceea ce privegte temperatura aerului din aceste incdperi, ea nu trebuie sd
fie mai coborAtd de 20"C, pentru a nu expune clientul la pericolul rlcelii, dar ruci
nu trebuie sd fie cu mult mai ridicati, pentru a nu-l obosi pe practicial.
curale-nia cabinetulur de masaj trebuie s5 fie perfecti, trebuie s5 se poati
face repede qi sd se poatd intreline cu uqurin!5. Pentru aceasta, este nevoie ca perefii
sI fie acoperili cu pl5ci de faian{i sau sd fie vopsiii in ulei; podeaua trebuie sd fie
acopentd cu linoleum, iar mobilierul trebuie sa fie de aqa naturd incAt sa poata fi
ingrijit cu meticulozitate.
in incdperea de masaj nu trebuie sd existe decAt mobilierul strict necesar pen-
tru executa-rea masajului, care constl in principal din banchete de masaj gi scdunele
speciale. in anumite cazui, este necesar sA existe 5i o mdsuJa pentru scris, un dulap
alb qi un cuier.
Banchetele, Scaunele qi toate celelalte elemente din incipere vor fi in aqa fel
aranjate incdt cel care lucreazd sd aibd spaliu suhcieft pentru a-;i desfigura in
condi{ii optime activitatea, pentru a putea sd se deplaseze in voie in jurul mesei de
masaj.
De asemenea, mai este indispersabild 9i o chiuveti cu apd curentd pentru
spilatul mlinilor practicianului, dar ea poate fi instalatd 9i intr-o ittcdpere anexd.
Aldturi de cabinetul sau de sala de masaj, va exista un vestiar, pentru dezbrS-
carea qi imbrdcarea pacientului, o camerI de odihnd, duquri 5i alte dependin{e san-
itare, pentru cei carc vin la masaj. La rAndul lor, practicienii trebuie sd aibd spaliul
necesar pentru a schimba costumul de stradl cu cel de lucru, pentru repaus 9i pen-
tru alle activitali legate de profesia lor
Masajul se poate executa pe o simpld banca de lem4 tapisata cu o pArzI tare
qi, dacd se poate, dintr-un material impermeabil (material plastic), care se acoperl
cu un cealceaf alb, curat. Aceasti bancd trebuie sd aibd un caplt cale sI se poatd
ridica gi cobori dupl nevoie. Dimersiunile obiSnuite ale acestei banchete sunt: 2 m
lungime, 70 cm ldfine, 70-75 m indlfime.

196
 Pcntru efectuarea masaiului in condiliile tehnice supcnoarc sunt rccornan-
date banchctclc spcciale dc masay qi gimnasticd medicald indir iduald.
La banchctelc inalte se lucrcazi stand in picioarc qi nu rnai cste ncvoic dc
scaun. iar la celcloase sc lucrcazi din pozi{ia gezind pe un sciuncl fard spcteazi sau
pc un laburct.
Planul orizontal sau patul accstor banchetc cstc alcatuit din doui segnente:
unul anterior mar scurt qi urul posterior rnai lung. Scgmentele sunl rnobilc ai se
articulcazd la acelagi nivel dc corpul banchctci: ele se ridicr gi se coboara dupa
nevoic. permrland culcarea sau a$ezarca celr-ri carc trcbuie si fie masat. in pozilii
foartc variate dc inclinarc.
Accste banchete mai au sub capitaiul anterior gi un al treilea segment rnobil.
carc se poate dcplasa inaintc gi inapoi gi care poate senri pcntru spnlrnirca
picioarelor celui masat.
Aceste banchcte modcrnc pot fi construitc din lemn gi rnetal, capdt"dnd fonnc
diferitc- dar treburc sa pdstrczc acclagi nivcl de acccsibilitate gi dc stabrlitarte ca gi
cclc clasice.
Pentru spnjinul ndicat al capului. trunchiului sau mcmbrclor. se foloscsc.
mai ales la banchctelc fixc. suluri. pcmc tari sau saci de nisip dc difente mdrirni gi
fomrc.
in anumite cazuri. rnasalul sc cxccuta la patul bolnavului sau accidentatului.
in saloancle sau in rczen'clc spitalului gi chiar la domrciliu: in accste condilii. trc-
buie folosit cat mai rational mobilicrul existcnt. un pat. o canapea- un scaun comod.

RECULI FUNDANTENTALE DE IGIENA

Practtcianul din domcniul masajului dc rclaxarc gi dc intrelinerc trcbuie sd igi

dcn'oltc qi sa igi pistrczc calitalile sale profesionalc printr-un regim meticulos gi
corect dc via15 qi de rnunca. El trcbuie si manifcstc tot tirnpul o grija deosebiti pen-
1rucuri{enia corporala gi pcntru curdlcnia echipamentului siu
costumul siu dc lucru trcbuic si fie foarte simplu: pantaloni lungi gi o bluza
cu mAneci scurte. dc preferat albe. confccjionatc dintr-un material lavabil qi rezis-
tcnt
Sp5latul pe nriini. inainte gi dupa gedin{a de rnasal. estc o rcgulr fundamen-
tali carc are ca scop elititrca transnilterii dc gcnncni patogeni de la o persoanr la
aha.

19'i
 Practicianul. bdrbal sau fcrneic, trcbuie sa aiba unghiile foartc ingrijitc- pdrul
scun sau acopcnt. nu trcbuie sit poartc inelc. bralin sau alte bryuterri carc il pot dcr-
anla in tnuncit sau pot lcza piclca celui pe care il nraseazd
Praclicianul nu va lolosi parfumuri sau potnezi cu lniros putcmic- grcu. nu
ya lulra gi nu 1a abuza dc biruturilc alcoohcc. r'a o'ita lnuncilc fiz-icc grelc 5i chiar
sporturilc obositoare. care pot in"rspri sau rini piclca pahnclor
Pcntru a dc\ cni un bun spccialist. practicianul din domcniul masajului dc
rclaxarc Ar intrc(inerc trcbuie si iqi insuqcasci o scnc dc cunoqtinlc dc bazi despre
fomra qi structura corpului. desprc funcliunilc orllllnismului sAnAtos 9i dcspre scnt-
nelc cclc l.ltai caructcnstrce ale difcntclor slAn patologice. Acesle cuno$tin.tc il \or
ajuta sd inlclcag;l inlponanla clectclor pc carc lc poatc obline pnn nasa1. in raport
cu rnijloacclc tchnrce 5i pnncipiilc rnctodicc aplicatc
prcgltirca teorcticd di oncimi pracliclan convingcrea in Yaloarca actilitalii
salc Ai il face sii aibi incrcdcre in sinc qi si lie cu ntult mai opcratir'. dc accca con-
sidcriun ca larir o bazti tcoretica solidii nu se poatc plcca la drutn
in raporturilc cu pcrsoana pc carc o mascazil- practiclanul va proccda cu nlult
tact gi inlclcgcrc. cu scriozitatc gi congtirnciozilatc El trcbuic sa fic intotdcauna binc
dispus gi comunicatir'. dar in acelaSi tintp e)itrcnl dc cuviincios 9i discrct.
La randgl lor. pacienlii carc sc adrcscaza unui practician dtn donteniul
nrasalului de rclaxarc gi intrclincrc trcbuic sii rcspcctc cAtcva reguli elcn'rcntare dc
igie ni indn'iduallt. rnai alcs in ccca cc pn\ c$tc cura{cnia corpului lor'
N{asqul nranual sc aplica in tuarca maloritate a cazunlor direct pe piclca
pacrenrului qi numai in anumitc cazuri spccialc sc poatc aplica pcste rulclc dc corp.
inainte de qcdin{a de urasil sc scot hainclc carc ar slArlcni rnigcdnle- circu-
lalia sAngclli sau rcspiralia liberi Ei sc descopcra corllplct rcgiunea sau scgrncntul
carc sc ntascaz;t. Pclltru a Sc trcce Inai dcpartc. sc acoperi pii(ilc tnasatc cu un
cearccaf sau cu un prosop. nu cste binc ca practicianul sd ccari pacientului sa se
dcz.bracc Inai nrult dccal cstc ncloic, pc dc-o partc pentru a rlu ii expunc corpul
la

riceli pnn picrdcrca inutrla dc caldura 5r. pc de alta parte. situa[ie foartc dcs int6l-
nitd. pcntm a rncnaja pe cAt posibil scntimentcle dc pudoare alc ficcaruia.
pcntru nrasajul igicnic. orelc celc mai potrivitc sunt celc dc dirnincala sau
dinarntca mcsci dc scari: altc fonnc dc urasaj. cunl cstc Inasalul tcrapcutic. sc poatc
e\ccuta $i pcstc t.t.ltt2-3 orc dupli-masii. in aqa fcl incAt gcdinla sa se tcrnrinc cu o
.jurndtatc dcori inaintca ntcsci principalc.
Oricilc sc prczrntii la urasa.j trcbuic sI igi satislaca mai intai ncr oilc naturalc
dc cvitcuarc a irrtcstirrtrlui sau a r czicii urinarc.

l9lJ
 REGULI METODICE

Pcrsoana care este masatd estc sfltuita si igi pistreze in trmpul gcdin{ei o
pozilic comoda de repaus. sd igi relarez-e musculatura gi sa evite orice incordare fiz-
ica gi psihic[. in anumilc caz-uri. practicianul ii poate recomanda sd urmdreascd
desfigurarca manevrelor dc nasaj gi sd comunice executantului tot ce simte.
Efectele masajului depind intr-o foarte mare mdsuri dc felul in care sunt
or€nduite gi imbinate intrc ele diversele procedee tehnice. Adaptarea acestor pro-
cedec la caractcrele anatomice gi funcliornle ale fiecirei regiuni sau segment, lesut
sau organ. precum gi la neccsitd{ile fiec5rui caz in parte. depinde intotdeauna de
pregltirea profesionald a practicianului.
De obicei. sesiunea dc masaj se incepe prin manevre ample. suple gi ugoare.
cu caractcr prcgdtitor gi progrese:zi incet in amplitudine gi for{5, p6n5 ce ating
intcnsitatea gi fo(a necesare. iar qcdin{a se incheie prin manevre lungi, ltruqtitoare.
Se unnireqtc. dupi cum sc obscn'd. un fel de curbi ascendentA Si descendentd a
intcnsititii manevrelor- care sc rcpeta pc ficcarc regiune sau segment al corpului.
in practic[. terapeutul nu este obligat sI respecte intotdeauna schema metod-
ic5- stabilitd ca formd de bazA a masajului gi nici sa respecte intocmai succesiunea
cunoscuti a proccdeelor clasice de rnasaj de relarare gi intrelinere. intinderea sau
intcnsitatea, ritmul gi num5rul de repetiri ale manevrelor de masaj pot fi sctumbate
dupa ncvoie. Aceste modihcari de metodici sunl necesare mai ales in aplicarea
masaiului general. Vor apdrca. dcsigur difcrcnle evidente intre masajul general al
unui barbat robust, cu mugchii tan qi lesuturile dense gi al unei femei fine, cu
mugchii subtiri ;i {esuturile densc: intrc masajul unui copil mic gi masajul unei per-
soanc in vdrsti.
Hotirdtoarc pcntru alegcrea. ordnduirea gi adaptarea manevrelor sunt de fapt
rcactiile subiective gi obicctile alc celui masat. precum gi vArsta, serul qi constitulia
accstuia Sensibilitatca. durerea. Jena. conl-racturile musculare sau alte semne de
incordarc Ai nelinigte pe care le manifesti acesta- se datoreazd fie unei cxecutiri
dcfcctuoase a manevrelor. fie unor gregeli de dozare gi de gradare a lor
Durata gedlnlei de masaj lariaza dupa prcferinfe. dar mai alcs dupi nece-
sitali. uneori sunt agreate manevrele mai lente gi ugoare, care prelungcsc durata
rnasajului. alteon sunt indicale manevrele scurte. r'ii gi cu intensitate crescutS. care
scurtcazi gcdin(a.
Masajul local poate dura l0- I 5 minute. cel regional l5-30 dc minule, iar cel
gcncral 50{0 dc rninutc: o gedin(i dc masaj nu trebuie sd depigeasci niciodata

199
durata de o ori. pentru ci devinc obositoare atet pcntru ccl uusat. cat gi pcntru ccl
care efcctueazd gedin{a dc masaj.
Dupd gedin,tcle de nrasaj cu caracter stirnulant. se rccornandl cAtoa cxccr-
ci{ii fizice de inviorare gi dc respiralie, care pcnnit reluarea oricdrci actir.'ila(i. fizicc
sau intelectuale.
Dupi qcdinlclc lungi de masaj liniqtitor. apare nevoia de repaus qi de
men!-inere a relaxarii. care poate dura de la cAteva minute la o jumltatc dc orit. sau
cluar mai rnult.
Efectele masajului sc resimt cluar dupi prina gedinla. daci accsta estc binc
executat. dar efectcle lui sldbesc treptat in orele carc unncazi. pand cc dispar. Pcntru
a oblrne cfecte de durati cstc nevoie de un numdr mai marc dc gedin{c. cxcculalc itt
serie. O seric mimmi nu poatc lt mai ntica dc 10-12 Sedtn.tc. O scnc lllarc ltu
dep[gcgte numirul de 20-30 de gedinlc. Daci cstc ncroic dc continuarca nrasaiulur.
acesta poatc fi rcluat dupa o pauz5. care poatc varia intrc zile gi catcr a saptalnAni.
Num6rul gi frecven{a qcdin(elor dintr-o se ne gi al seniior dintr-un lratantcnt
sunt detcrminate de necesitalile speciale ale ficcarui pacicnt in partc Ai firatc dc
cdtrc mcdic
Spre sf6rgitul tratamentului sc rccomandl ca gcdinlele sa fic ranlc gi cr cntu-
al si fic inlocuitc pnn automasa1.
Este foafic indicat ca gedin{ele dc masal dintr-un tratamcnt. sau cel pulin ccle
din ficcare scric. sa fie crecutatc dc cltrc una gi aceeagi pcrsoana. carc cunoaglc
cazul qi s-a adaptat la particulantSlile gi necesitSlile pacicntului sAu
C6nd din anumitc motive existi doi practicieni carc mascazi acccatr pr-r-
soan5. nanevrclc lor trcbuie sa fie idcnticc" trebuie si se desfdqoarc sintctnc 9i
simultan, efectuAndu-se egal ca amplitudine. riltn Ei scns.

200
 CAPITOLULVIII

CONTRAINDICATII GENERALE iN t^

MASAJUL DE RELAXARE $I INTRETINERE

Multe din rezultatele defectuoase ale masajului se atribuie unor gre$eli de

tehnicd 9i de metodS- dar ele pot fi explicate mai uqor pnn greqeli de inclirnlie sau
prin aplicarea rnasajului fdrd a se linc seama de contraindicalii. Indical gre lit.
masajul nu numai cd nu da rez-ultatele scontate. dar poate chiar si aducd prejudicii
gravc. chiar dacl a fost bine executat.
Aqa se poate intAmpla dacd practicianul ar masa un focar microbian sau toxic
gi ar imprigtia confinutul ddunitor in lesuturile sdnitoase invecinate, sau in intreg-
ul organism. Tot astfel. masajul unci rcgiuni parazitare pielii poate agrava boala,
a
rdspAndind-o pe regiunile neparazitare- sau transmi(ind-o la alte persoane sinS-
toasc. mai ales atunci c6nd nu se respectd regulile de profilaxre. De aici rezulti o
regula valabilS pentru toti practicienii masajului de relaxare 9i de intrelinere 9i
anume accca ci ci sunt obligafi sd cunoascd nu numai indica{iile gi efectele favora-
bile. ci gi contrarndica'trile qi efectele ddunitoare ale acestei metode de ingrijire a

corpului.

Contrarndicaliilc rnasajului de relaxare gi de intrelinere se impart schematic

in gcncrale sau par{ialc gi definitivc sau temporare.
Contraindicatie generall: interzicerea aplicarii oricarui procedeu de masaj
pe oricarc parte a corpulur. Se hotaragte numai in ca:zurile unor boli cronice grave.
inriutiti prin acest tratamenl.
incurabilc. care s-ar putea
Contraindicatie parliall: fie restrAngerea manevrelor de masaj la cele care
sunt mai bine tolerate gi excluderea celorlalte. fie admiterea masajului numai pe
pa(ile sanitoase qi interz-icerea apliclrii lui pe par{ile bolnave.
201
 Contraindica{ie temporarl: este foarte fre*'entd, fiind impusd dc boli, tul-
burari qi leziuni utoar€ cafe. dup6 vindecare. \'or pennite aplicarea tuturor pro-
cedeclor de masaj
Practica ii poate pune adesea pe executanli in fa{a unor situa[ii 9i caz.un
extrem de dificile, in care contraindica{iile generale sau parfiale sunt in acclagi timp
definitive sau temporare, condilionAnd intotdeauna aplicarea masajului de sindtatca
deplind Si stabilS a persoanei masate. Gruparea contnindica{iilor dupl lesutun 5i
organc poate fi de o marc utilitate practicS.
. trolile pielii: masajul nu se poate aplica dec6t pe pielea perfect sdndtoasS:
bolile de piele ne obligl sa rcnun{dm la masaj chiar qi atunci cAnd acesta ar fi
de folos pentru tesuturilc gi organele profunde, sunt exclu gi de la masaj toli cci
care prezintl boli dc piele de naturl parzzitard, sau inflamatorie, eczemc,
pligi, arsuri sau alte marufestin patologice acutc sau cronice , care prin masaj
s-a-r putca agrava gi contamina:
. nu se face masaj nici pe regiurule pielii care acoperd un proces inflamator
profund - furuncule, abcese, flegmoane, alte colectii purulente, artrite
supu rate, osteite, osteomielite.
o stiri patologice cu caractcr general, insolite de febra 9i de agitalie. de I
oboseall acuti qi debilitatc intensl, in toate bolile infectocontagioasc, in
inflamaliile centrilor nen'ogi, in hemoragiilc cerebrale recente.
o in trolile sau leziunile cu caracter hemoragic ai atunci cind existi pericolul
unor cornplicalii grave, ca in cazul bolilor de cord 9i de Yasc: miocardita,
endocardita, infarctul miocardic, cmbolii, hipertensiune arterial[, anevris-
mcle aortei, l'aricele voluminoase 9i inflamate, ulcerul varicos, flebitc ai
periflcbitcle de evolutie, hemofilie, leucemie.
. in bolilc acute ale pllminilor 9i pleurelor: pleurezii, pneumonii. in unelc
formc de tuberculozl pulmonari, dar mai ales in abcesele pulmonare 9i in
pleu reziile pu rulente.
. masajul abdominal cunoattc cele mai se\,ere cofftraindicalii- fiind interzis in
inflamatiile acute sau cronice de oricc natur[, in tulburirilc digestiye, in
bolile organclor abdominalc (stomac, intestine, ficat, pancrcas, splini' gan-
glionii limfatici, rinichi, r'ezica urinar[, uter 9i anexe). tot ce poatc constilui
o suferin{d acutd. durcroasd, hernoragicS. lumorali. inflamatoric 9i altcle . carc ril
caractenzeazA abdomenul acut. constituie o cauzi serioasd de contraindicatic a
masajului sub orice formS; $
r in ca;zurile unor boli qi tulburlri ale sistemului endocrin;i ncn'os gi chiar
alc aparatului locomotor. carc nu pcnnit aplicarea masajului inaintc de a sc

202
 vindcca: celc mai catcgoricc contraindicatii sunt datc dc tumorile canccroase
in fomra lor gcncraliza6 $i dc unclc lloli psihicc cu caractcr excitrtir ;i con-
fuzional
in practica gencrald a rnasajului dc rclaxarc Ai dc intrc(rncrc nrai upar in plus
unclc rcstnc{ii carc sunt mai dcgrabi dc naturir tchnici gi mctodica. dc carc trcburc
si lincm scama: dc excmplu. la inceputul qcdrntci dc rnasaj. prin contaclril piclii cu
mAinilc tchnicianului. sc pot producc rrnclc rcflcxc ncfarorabilc. carc sc rnanilesta
pnn incorddri nenoilsc Ei contractun nruscularc. fic sub fomra unci scruibilitirli
specificc (gAdilatul). carc pol lic localiz:rtc pc anurnilc rcgiuni alc corpului
(abdomcn- coapsc). fic gcncralizatc Cdnd astfcl dc fcnonrcnc sunt prca inlcnsc-
practicianul cstc ncvoit sa rcnuntc la rnasarca accslor rcgiuni qi s:i rccornandc
pacicntului autornasa1ul zonclor rcspcctivc. inritandul in prcalabil nrancr'rcIc.
in ccca cc il prircgtc pc practician. sc constata adcsca. nrai alcs in cazul
incepatonlor in rneserie. ci masilul constituic o cauza dc oboscali intcnsil. dc slibi-
ciune gi chiar de nevrozi. Aceasti activltatc poatc deveni pcntru cl plictisitolrc gi
nesufcntd. rnai alcs in ca;r.ul acclor pcrsoanc lipsitc dc intcres. r'oin[a gi ribdarc. Pnn
inrbunirtilirca tchnicii gi rnctodicii. pnn antrcnarncnt gi cxpcncn{i. sc vor dczlolta
fo4a gi rezistcnla. suplclca qi abilitatca. cncrgia gi capacitatca dc a in{clcgc clcctclc
gi util itatca masajului.
I in schinib. rnasajul cfcctuat corcct gi con$tiinclos. pe o pcnoadi rnai lungli
dc tirnp. il ra rasplati pc praclician pnn(r-o scnc dc cfcclc carc sc traduc prin sani-
tatc trupeascA gi suflcteasca. r'igoarc gi buna dispozilic. pc carc nu lc pot aprcciu
dccat cci carc lc cunosc.
inlrc practician gi pacicnt trcbuie si cxistc un spint dc in{clcgcrc Ai dc colab-
omrc. care sd contribuic la inbunitl{rrca acestci nrctodc ruturalc dc ingnjirc a cor-
pului omcncsc gi sa duca la oblincrca celor urai bunc rczuhatc practicc.

t^

20i
 CUPRINS

Prc{e!il

Cepitolul II-Scurt istoric al masajului ......3

Capitolul I - B:rzelc anatomicc alc masajului .... ...:..........11

l. Analizatorul cutanat (Pielca) . . . . .l I
2. Sisternul osos . . ...18
3- Sistcmul muscular .....25
-1. Sisternul circulator limfatrc . . . .37
5. Sistcmulncn'os ........40

Capitolul III-Efecteleliziologiccalcmasajului..... .....43

V-Clasificareaproccdcclordcmasaj .........65
Netezirca ........65
Fncfiunea . .. .. . 78
Frimintatul ..-....97
Vibra!ia
Procedeealtemative ....122
- Tehnica Rol{ing .. .123
-MctodaHcllcr ....125
-Biodinamka.... - .......126

205
Capitolul V - Masajul difcritelor plrti alc coqtului .129
,zy'r{,,lasaj ul capului
/,l1N4asajul c apu l u i 129
'2. .r36
I$asajul gAtului
3 lrfasalul picptului . 138
.l-ll
.t12
.l16
.t55
lesuturilor qi al aparatelor . . .165
lfvfasajuf
CapitolulVl-Automasajul . ...----1'13

Capitolul VII - Condifii igicnico-sanitarc ale masajului ..r95

Capitolul VIII - Contraindicatii gcneralc in m4sajul de relaxarc, '.

$iintrltinere ......20f

Bibliografic ...201

Cuprins 205

206

I
 Lrvru BULU$

Un nurne bine cunoscut in domeniul Medicinei Alterncl'irve,

Este codru rneclicol, fizioteropeut, speciolist in domeniui terol' trr
complementore, Mossofizioteropeut lo Echipo Noiionold rle Fotbclin
perioaclo ontrenorilor Lucescu, Jenei. (lg8t.'-, l?9:l), s-o ocug:crt ie
sondtoteo Ei roncjomentul sporiiv ol unor glorii ole fotbc-:l:.liiri
>loni, $tefdnebcu pdnd lo Hogigi Gico Popescu

A publicot numeroose cdrii de speciolitote:

1, Mosojul closic suedez
2 Fitoteropio
3,Apiteropio
4, Culorivindecdtoore
5, Secretul tinerefii veqnice
6, Auriculoteropio
7, Succ:ierapio
8, Reft".roteropio

Cor,tisub tipcr de oceloqioutor:

1 . Enc":iclo ped I tero pi lo r complementore (4 voi i.r rr' *1
r i

2. Monuolul moseurului teripeut

3, Aromoter:pio gi Po rfumote rc pio
4, Ostecpoticr
5. Piesopuncfuro
5. DicJionorul enciclopedic ol mosojului
'leropii
Uu;u ILiLU$ este Director lo $coolo Superioorci Ce
Co rrr pr e m e rto re u n d e p red o M cr ssote ro p o, Osteo poti o, A n e r toli o
i i I i r

Noturistd, Fitoterc pio, Apitero pio.

Absolventii gcclii primesc Certificot de Colificore eiiL.errrt de
Ministerul l,4uncii.
Se ocordd comisioone substcnliole pentru teropeutii r cr,{i Vor
colobo'u prin sistemul MLM,
Te l, 02 1 / 6, 1 9 .1 8.92, M o b : !7 44.3 4,89,83, 07 22.,45.49 .q 4
i I

t$Bil 973=86468-0-4