Abuzul emotional

Abuzul emotional sau psihologic implica orice atitudine comportamentala verbala ori non-verbala care produce un impact negativ asupra emotiilor unei persoane. Cum iti dai seama daca esti victima unui astfel de abuz? Persoana care abuzeaza de tine afiseaza unul din urmatoarele comportamente:

iti ignora frecvent sentimentele; ridiculizeaza sau iti insulta parerile, abilitatile, sexualitatea, varsta, orientarea sexuala, religia, rasa, clasa sociala, limbajul; isi ascunde aprecierea si afectiunea fata de tine; te critica continuu, te jigneste prin utilizarea diferitelor apelative mai putin placute, tipa la tine; te umileste atat in public, cat si in privat; refuza sa socializeze cu tine; nu te lasa sa muncesti, detine controlul financiar, ia toate deciziile fara a se consulta cu tine; nu te lasa sa te intalnesti cu prietenii sau cu membri familiei; te ameninta constant fie ca te paraseste, fie ca a venit timpul sa pleci si sa-l lasi in pace; te manipuleaza prin intermediul minciunilor si al contradictiilor; recurge la mimica si la o atitudine ce inspira frica pentru a te intimida; te acuza de infidelitate; foloseste un limbaj cu multiple aluzii sexuale; abuzeaza verbal de copiii vostri.

Din aceste motive poti ajunge sa te simti:

lipsita de valoare; dependenta de agresor; confuza; trista; manioasa; izolata; lipsita de control asupra propriei tale vieti.

Care sunt cauzele care determina un asemenea comportament? O persoana poate abuza de altcineva datorita dorintei de a simti ca detine controlul total; in ciuda acestui fapt, o asemenea persoana se poate simti in permanenta manioasa si lipsita de putere - de aici apare si nevoia de compensare, producandu-se alunecarea intr-o alta extrema. Mania este redirectionata si proiectata asupra cuiva apropiat, precum unul din membri familiei. Cu toate ca majoritatea celor care ajung sa recurga la astfel de comportamente dezechilibrate au

fost abuzati in copilarie nu se poate trage o concluzie generala - conform careia toti copiii abuzati isi fac propriile lor victime cand se maresc. Abuzul emotional poate de asemenea sa apara datorita traditiilor inradacinate in familii - fata cat este mica nu iese din cuvantul parintilor, iar la maturitate din cuvantul si ordinele partenerului de cuplu. Cu cat se accentueaza mai mult abuzul emotional, cu atat ii vine mai greu victimei sa-si recunoasca situatia in care se regaseste si sa lupte pentru a scapa de abuz.
Simte nevoia sa detina controlul? Un tip care doreste tot timpul sa detina controlul in relatie nu poate fi sursa unui abuz emotional, dar poate fi o cauza de ingrijorare. De ce? Pai s-ar putea ca problema in discutie sa se faca prezenta pentru a-ti "taia aripile" atunci cand vrei sa faci ceva de una singura, fie ca este vorba de o simpla iesire cu fetele sau un proiect mai curajos. Daca vei face tot ceea ce el doreste sunt semne ca incepi sa devii o victima. De fiecare data tu esti cea care isi ceri iertare? Iti este frica sa intri in discutii contradictorii cu el. Incerci sa te convingi ca viata este frumoasa cand ai o relatie linistita, fara certuri. Dar pretul pe care il platesti este ca niciodata nu te incumeti sa te certi sau sa dezbati o problema cu el. Este o pierdere prin abandonare, s-ar putea spune.

Ce poti face daca esti abuzata emotional?

daca esti nesigura pe tine si te simti abuzata apeleaza la persoanele de incredere din jurul tau care iti pot oferi suportul psihic de care ai nevoie; aminteste-ti ca atat timp cat te simti dependenta de agresor poti indeparta in mod inconstient persoanele care incearca sa se apropie de tine si sa te ajute; nu uita ca orice persoana are dreptul la o viata libera, neabuzata; incepi sa te incurajezi singura, spune-ti mesaje pozitive precum: "Sunt o persoana buna si merit sa fiu tratata ca atare." implica-te in activitati simple care sa-ti faca placere si care sa-ti ridice moralul; intreaba-te ce i-ai spune unei prietene apropiate care se confrunta cu o situatie similara; daca esti dependenta financiar de venitul unei alte persoane, incearca sa-ti gasesti ceva de lucru; vei dori probabil sa-ti pui deoparte o anumita suma in cazul in care situatia se agraveaza; ai grija ca intotdeauna sa ai anumite numere de telefon si o suma de bani pusa deoparte pentru cazurile in care survin plecari subite.

Cum iti dai seama daca ai nevoie de ajutor? Daca te afli intr-una din circumstantele de mai jos nu mai sta mult de ganduri!

te indoiesti de propriile-ti rationamente; iti este atat de frica de partenerul tau incat ajungi sa-ti exprimi ideile si parerile din ce in ce mai putin; incepi sa ai sentimente de teama si fata de alti oameni; apare tendinta de a iesi tot mai putin din casa, mai ales pentru a interactiona cu alte persoane; inainte de a deschide un subiect, stai indelung si iti studiezi partenerul pentru a-ti da seama in ce dispozitie se afla; ii ceri permisiunea partenerului pentru a cheltui bani, pentru a te duce la serviciu si pentru a socializa cu prietenii tai; ti-ai pierdut increderea in abilitatile tale, te simti din ce in ce mai deprimata, ai sentimentul ca esti lipsita de putere si ca te afli intr-o situatie lipsita de solutie; descoperi ca abuzul se rasfrange si asupra copilului; de exemplu acesta devine excesiv de agresiv, are cosmaruri si ii lipsesc rezultatele bune la scoala.

Daca te recunosti este timpul sa iei masuri. Terapiile individuale sau de grup (psihologul indica ce gen de terapie ti-ar fi benefica) iti pot fi de mare ajutor. Prin intermediul lor ai acces la o noua perspectiva asupra relatiei si incepi sa-ti recastigi respectul si increderea in sine.
Poate s includ una sau mai multe dintre urmtoarele forme de abuz: insulte, critic, dorine sau expectane formulate ntro manier agresiv, ameninri, respingere, neglijen, nvinovire, manipulare sau control emoional, izolare, pedeaps, terorizare, ignorare Abuzul emoional taie n nsi esena unei persoane, atacndu-i fiina cu totul. Abuzul emoional, dac are loc frecvent, este de obicei internalizat de ctre victim i acest lucru are ca i repercursiune faptul c acea persoan se va simi temtoare, insignifiant, fr valoare, nedemn de ncredere, nevoia din punct de vedere emoional, fr dreptul de a fi iubit i se va simi ca i cum ar fi fcut ceva ru i merit s fie pedepsit i s se simt vinovat. Dar un climat n care nu se ine cont de sentimentele unei persoane, unde cineva este supus constant la critic, se ip la el sau este ignorat, are un efect profund care atac imaginea, ncrederea i stima de sine a acelei persoane. Primul semn al abuzului emoional este acela c comportamentul lor se modific: nainte erau deschii, ncreztori n sine i relaxai apoi au devenit nervoi, anxioi i temtori n prezena unei persoane care abuzeaz emoional. Abuzul emoional creaz o dinamic n care victima ajunge s cread c ea este de vin i c trebuie s munceasc din greu ca s depeasc problema (ca de exemplu, s-i mbunteasc relaia). Acest lucru nu funcioneaz niciodat deoarece problema nu este victima; comportamentul abuziv este problema. Nimic din ceea ce faci nu schimb asta. Indiferent ct de frumos sau ct de atent eti, nimic din ceea ce faci nu va schimba

comportamentul unei persoane care abuzeaz emoional. De fapt, muli oameni devin i mai agresivi cnd tu ncerci s te pori i mai frumos, deoarece ei simt c tu crezi c este vina ta i asta le confirm i propriile lor credine!

Prin gsirea de modaliti de a fi blnd i bun cu tine nsi/nsui, combai n mod direct acele mesaje. S fi bun cu tine nsi/nsui prin a fi atent la nevoile tale, la ceea ce vrei s faci i s-i dai voie s faci acele lucruri sunt toate moduri de a crea o relaie mai pozitiv i mai iubitoare cu tine nsi/nsui. Indiferent ce i s-a spus i indiferent cum ai fost tratat, s fii convins de faptul c eti demn de iubire i de respect. Cu ct mai mult crezi asta, cu att scad ansele ca tu s accepi un comportament abuziv sau lipsit de respect ndreptat ctre persoana ta sau ctre alii. Nu ar trebui s accepi abuzul emoional din partea nimnui indiferent care este scuza! Merii s fi tratat bine.
Ce este, de fapt, abuzul emotional? Orice comportament ce are ca scop controlarea, subjugarea, supunerea unei alte fiinte prin frica, intimidare, umilire, blamare si cultivarea sentimentului de vinovatie, coercitie, manipulare, invalidare

Abuzul emotional are asupra victimei efectul unei adevarate spalari a creierului; aceasta ajunge sa-si piarda incredere in sine, respectul de sine, sentimentul propriei valori, sa se indoiasca de perceptiile sale, de judecata sa, de capacitatile si abilitatile sale, sa depinda in intregime de agresor, chiar daca ii este frica de acesta. Asteptari abuzive. Agresorul isi asalteaza vesnic victima cu solicitari nerezonabile si ii pretinde acesteia sa puna cererile sale in fruntea listei sale de prioritati. Oricat de mult se straduieste victima sa raspunda acestor solicitari, agresorul nu e niciodata multumit si isi supune victima unor dusuri de bombaneli, reprosuri, critici. Nu pleca la ........Aha, da, tii mortis sa pleci La ce sa ma astept de la tine ? Tie niciodata nu-ti pasa de mine. Raspunsurile si atitudinile imprevizibile sunt o alta forma de abuz emotional. Practic, victima este mentinuta intr-o stare constanta de frica, de tensiune, nestiind la ce sa se astepte din partea agresorului, nestiind daca ceea ce a spus/ a facut va starni agresorului furia, dezaprobarea, respinge Poreclire. Urecheat, dintos, cracanat, slabanog, nasos, lungan etc sunt numai cateva exemple din poreclele cu care fratii, dar si unii parinti ii gratuleaza pe alti membri ai familiei. Chiar daca noua ni se pare ca o facem cu dragoste, copilul s-ar putea sa sufere si, mai mult, sa aiba o parere deformata despre sine, sa-i cultivam un adevarat complex de inferioritate care sa-i afecteze imaginea de sine, increderea si chiar respectul de sine. O fetita careia toti ii spun ca e nasoasa ar putea creste ca tanara femeie acceptand un barbat care o trateaza umilitor, abuziv, doar pentru ca ia facut favoarea de a se uita la ea, asa nasoasa cum e.rea etc

Blamarea, acuzarea, amenintarea, critica ofensatoare, sarcasmul muscator, invalidarea (nu te pricepi/nu poti/iar n-ai facut bine/tu niciodata nu reusesti sa faci ceva ca lumea) exagerarea greselilor cultiva victimei sentimentul propriei neputinte, senzatia ca nu se pricepe la nimic, ca nu e buna de nimic. Inclusiv replici aparent inocente de genul eu stiu cel mai bine sau vezi, ti-am spus eu ca asa o sa se intample, nu m-ai crezut! au, in timp, prin repetare, acelasi efect. 5. Haosul. Agresorul starneste deliberat o cearta pentru a provoca o stare perpetua de conflict, uneori adevarate drame care il au in centrul atentiei, punand pe victima in postura de cauza a tuturor relelor. 6. Negarea. Agresorul neaga victimei nevoile emotionale (fugi de aici, cum sa-ti fie frica de tunete, esti baiat mare! sau ce nevoie ai sa te pup, nu mai avem 20 ani), neaga perceptiile, judecata, memoria victimei, precum si fapte, atitudini de ale sale si evenimente pe care victima le aduce in discutie, dar pe care agresorul nu vrea sa le recunoasca (pleaca de aici, cand am zis eu lucrul asta?/ habar n-ai ce vorbesti). De asemenea, refuzul de a asculta, de a vorbi, de a acorda atentie victimei este tot o forma de negare a sa si de abuz emotional. 7. Santajul emotional este, poate, singura forma de abuz emotional recognoscibila de cei mai multi parinti. Agresorul ameninta cu ruperea relatiei, cu abandonarea victimei, respingerea ei sau face apel la sentimenetele de compasiune ale victimei, la temerile sau valorile sale. 8. Dominarea. Celebra replica faci asa pentru ca asa spun eu! sau asa vreau eu! sunt cele mai la indemana exemple de dominare. De asemenea, controlul unde ai fost, ce ai facut, cand vii, unde pleci, cu cine mergi ? etc. asunt alte forme de abuz emotional. Victima se simte urmarita, controlata de parca ar fi in casa Big Brother. 9. Raspunsurile si atitudinile imprevizibile sunt o alta forma de abuz emotional. Practic, victima este mentinuta intr-o stare constanta de frica, de tensiune, nestiind la ce sa se astepte din partea agresorului, nestiind daca ceea ce a spus/ a facut va starni agresorului furia, dezaprobarea, respingerea etc. sau nu. Copiii ai caror parinti consuma alcool/droguri/sufera de afectiuni psihice sau sunt inconsecventi in cerintele lor, in regulile pe care le adopta si le abroga in mod aleatoriu, dupa cum au chef, traiesc intr-o perpetura incordare, in teama, anxietate, vesnic atenti la tot ce fac, vesnic asteptandu-se la o noua izbucnire nervoasa, insotita sau nu de bataie si umilinte.

Minimalizarea este o forma subtila de abuz emotional. Agresorul minimalizeaza eforturile, reusitele, succesele victimei (ce mare chestie ai facut si tu? sau nu mi se pare cine stie ce greutate sa faci o mancare ). De asemenea, ii minimalizeaza perceptiile, emotiile, reactiile ( nu stiu de ce te-ai suparat, nu stii de gluma ? , va zice agresorul dupa ce a facut o gluma proasta pe seama victimei sale sau tu mereu te plangi ca te doare ba una, ba alta ).

Oricare ar fi abuzul emotional la care este supus, acesta va creste cu o imagine de sine distorsionata, convins ca nu are nici o valoare, ca nu e in stare de nimic, ca nu e la fel de bun ca ceilalti, ca este un om inferior, care nu merita nimic bun in viata. Va creste in frica, angoasa, umilinta, manie, furie. Se va interioriza. Va abuza pe altii la randul sau in exact acelasi fel in care si el a fost abuzat, si, adesea, se va agresa pe sine insusi condamnadu-se, luand asupra lui greselile celorlalti, acceptand umilinte din partea celor din jurul sau, relatii nepotrivite, injositoare, refuzand sa spere, sa viseze, sa indrazneasca sa se afirme, minimalizandu-si meritele, exagerandu-si greselile. Iubirea fara compasiune este posesiva, controlatoare si periculoasa. Intr-o relatie abuziva din punct de vedere emotional, unul dintre parteneri in mod sistematic il controleaza pe celalalt prin: Subminarea increderii in sine, valorii personale, abilitatii de a se dezvolta sau de a relationa cu ceilalti. Incercarea de a isi face partenerul sa se considere nebun sau instabil. Manipularea prin frica sau rusine. Iata cateva exemple: Nu ar trebui sa cheltui atatia bani pe haine, oricum nu arati bine. Nu te mai plange cat de greu iti este, nimeni altcineva nu te-ar putea iubi. Prietenii si familia ta nu fac decat sa vrea lucruri de la tine. Nu stii nimica despre cum se cresc copii. Este important de observat ca cel mai adesea abuzul emotional nu este atat de direct si de verbal ca in aceste exemple. Toate cele de mai sus pot fi sugerate prin sarcasm, ironies au mormaituri si pot fi communicate prin limbajul corpului, darea ochilor peste cap, oftat, grimace, tonul vocii, priviri dezgustate, intoarcerea spatelui, trantirea usilor, trantirea vaselor, tratamentul tacerii, etc. Exista nenumarate modalitati de a fi abuziv din punct de vedere emotional. In multe moduri abuzul emotional este mai dureros din punct de vedere psihologic decat abuzul fizic. Pe de alta parte abuzul emotional tinde sa aiba loc zilnic. Efectele sunt mai daunatoare din cauza frecventei. Alt factor care face ca abuzul emotional sa fie atat de devastator este posibilitatea mai mare ca victimele sa dea vina pe propria persoana. Daca cineva te loveste este mai usor sa iti dai seama ca el/ea are o problema, dar daca abuzul este subtil, daca ti se spune sau sugereaza ca esti urat, un parinte rau, prost, incompetent, ca nu meriti atentie sau ca nimeni nu te-ar putea iubi, este mai usor

sa crezi ca tu ai o problema. Abuzul emotional este mai personal decat abuzul fizic, se leaga mai mult de tine ca persoana, de spiritual tau. Abuzul emotional face ca iubirea sa doara. Eliminati abuzul prin mai multa compasiune Desi incidente ocazionale de comportament abuziv nu inseamna o relatie abuziva cu siguranta cresc riscurile imbolnavirii si nefericirii. In lipsa compasiunii pot duce foarte rapid la resentimente cornice, iar in cele din urma la dispret. Acest lucru se intampla caci cream relatii emotionale asteptandu-ne ca celora pe care ii iubim sa le pese de sentimentele noastre. Cand persoanelor iubite nu le pasa ca suferim, ba mai mult ne mai si ranesc, simtim ca suntem tradati. Lipsa compasiunii intr-o relatie de iubire este resimtita ca abuz. Abtinerea de la un comportament abuziv nu va face nimic pentru a imbunatati relatia, desi se poate sa incetineasca deteriorarea ei. Pentru a repara raul facut trebuie sa existe o crestere corespondenta a compasiunii. Asta inseamna ca ambilor parteneri trebuie sa le pese din nou de sentimentele celuilalt, chiar si atunci cand nu sunt de acord cu ideile sau interpretarile faptelor ce acompaniaza acele sentimente. Inabilitatea de a distinge obiectiile fata de comportamentul unei persoane iubite de valoarea persoanei iubite este esenta abuzului emotional. Puteti si trebuie sa negociati comportamentul care nu va place (il puteti chiar condamna) fara a devaloriza persoana pe care o iubiti. Dezvoltarea compasiunii de sine este cheia cresterii compasiunii pentru cei iubiti. Compasiunea de sine este abilitatea de a recunoaste cand suntem raniti si de a ne vindeca sau imbunatati starea. Evident compasiunea pentru ceilalti este complicata cand vine vorba de cei pe care ii iubim. Cu ei trebuie sa recunoastem ca suntem furiosi, ca ne simtim devalorizati sau de neiubit, consideram ca persoana iubita a spus sau facut ceva pentru a ne devaloriza. Prin compasiunea de sine avem doua alternative la furie si razbunare. Deoarece problema reala este ca ne simtim devalorizati sau de neiubit, vom face ceva pentru a gasi o solutie reala, adica vom face ceva care ne va face sa ne simtim mai valorosi si demni de iubire. In istoria oamenirii nimeni nu s-a simtit mai valoros sau demn de iubire atunci cand a ranit pe cei pe care ii iubeste. Cealalta alternativa plina de compasiune de sine la razbunare, este intelegerea ca persoana iubita, ca si noi, se simte devalorizata si de neiubit in spatele comportamentului ei/lui plin de resentimente si iritat. Ranirea si devalorizarea persoanei iubite nu va face decat sa inrautateasca lucrurile. Nici furia si nici compasiunea nu rezolva problemele in relatiile de iubire. Insa compasiunea ne da abilitatea de a rezolva problemele intr-o maniera cat mai satisfacatoare pentru toata lumea. Cel putin nu veti fi niciodata abuzivi din punct de vedere emotional prin compasiune. In literatura de specialitate cele mai ntlnite efecte ale abuzului emoional sunt: negarea, depersonalizarea, depresia, lipsa motivaiei, confuzia, stima se sine sczuta, dificulti n concentrare i n luarea deciziilor, sentimentul eecului i al inutilitii, lipsa

speranelor, autonvinovirea i autodistrugerea (Loring, M. , Emotional Abuse, 1994). Abuzul emoional afecteaz victima astfel incit aceasta i pierde ncrederea n ea nsi, sentimentul propriei valori dispare, la fel i ncrederea n propriile percepii i raionamente. Indiferent daca vorbim despre o mustrare continua, subapreciere, intimidare sau de un abuz camuflat sub forma de ajutor n nvare, rezultatul este acelai, victima se depersonalizeaz. Unul dintre efectele abuzului n relaie de cuplu este negarea. Chang (I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996) considera ca dup ce abuzul ncepe o perioada de timp, partenerul abuzat neaga seriozitatea problemei att fata de ea cit i fata de ceilali, pentru a-si proteja imaginea. Acetia se centreaz pe aspectele pozitive, deoarece i doresc sa cread ca partenerii lor ii iubesc i ca relaia va merge bine. Herman considera ca n orice relaie n care unul dintre parteneri este forat s se adapteze celuilalt, cel forat i pierde identitatea, iar ntr-o astfel de situaie crearea unei legturi intime intre cei doi este imposibila. Victimele abuzului emoional au tendina de a i asuma critica, respingerea agresorului sau, se afl ntr-o continua agitaie i se ntreab adesea : oare sunt chiar aa de ru cum m face sa par sau doar este imposibil de mulumit? S rmn n aceast relaie sau sa plec Daca sunt aa de incompetenta cum zice el, poate ca nu pot sa m descurc singura. ? Daca nu o sa m mai iubeasc nimeni niciodat?. n final, acordnd prea mult timp partenerului, majoritatea victimelor abuzului emoional ajung sa se auto nvinoveasc pentru toate problemele relaiei de cuplu i sa considere ca ceva nu este n ordine cu ele, sa se dispreuiasc, sa cread ca nu pot fi iubite (Becker, D. , Throught the Looking Glass: Women and Borderline personality Disorder, 1997).

Abuzul emoional transforma relaia de cuplu ntr-o relaie bazata pe ostilitate, dispre i ura. Indiferent cit de mult s-au iubit patenerii cuplului, atunci cnd apare abuzul emoional, dragostea este nlocuita de teama, furie, vina i ruine. Chiar dac se abuzeaz reciproc sau doar unul dintre ei, relaia de cuplu se distruge. n final, abuzul emoional determina ambilor parteneri, victima i agresor, uitarea calitilor celuilalt. Cu cit unul dintre parteneri se simte liber sa l critice i sa l domine pe celalalt partener, cu att l va respecta mai puin. Cu cit un partener este mai mult abuzat emoional, cu att i va uri mai mult partenerul abuziv. Lipsa respectului i ura, pe care cei doi parteneri ncep sa le simt unul fat de celalalt conduce spre ntrirea abuzului emoional i spre justificarea comportamentului tot mai distructiv al fiecrui partener. In timp abuzul emoional amplificat de furia ambilor parteneri, victima i agresor, poate degenera n violena fizica (Stets, J. , Verbal and Physical Aggresion n Marriage, Journal of Mariage end Family, 1990). Engel (The Emotionally Abusive Relationships, New-Jersey, 2002) considera ca atunci cnd abuzul emoional este mutual acceptat, fiecare dintre parteneri trebuie sa se descurce cu critica, atacurile verbale i respingerea celuilalt, este o situaie de supravieuire. Abuzul emoional devine un instrument, partenerii de cuplu se simt nesiguri i fiecare se aga mai mult de relaie. Astfel se creeaz un ciclu distructiv. Abuzul emoional se dezvolta tot mai mult relaia devine tot mai nociv iar partenerii devin mult mai dependeni unul de celalalt.

1. Iti spune ce ai voie si ce nu ai voie El (ea) decide ce faci, unde poti sa mergi si unde nu, cu cine ai voie sa vorbesti si cu cine nu, ce haine ai voie sa porti si ce haine nu. Crezi la inceput ca acestea sunt dovezi de iubire, esti chiar

flatat(a), mandru(a) ca esti ceva pretios care trebuie ascuns, convins(a) ca sacrificiul propriilor dorinte sunt dovezi de iubire necesare, date inapoi. Cu timpul insa constati o renuntare morbida la propria pesoana, o depersonalizare din ce in ce mai accentuata. Partenerul abuzat nu va mai avea dorinte proprii, aspiratii proprii, un stil propriu, pentru a fi acuzat in final ca este "anost" si "neinteresant". 2. Nu incerca nimic din ce eu nu pot controla Orice hotarare incerci sa iei, el (ea) te va ridiculiza sau se va supara, bosumfla. Fara sa iti dea un motiv, o dorinta de a ta personala, de a iti gasi un job, de a urma un curs, de a iesi cu prietenele (ii), ori il va face sa te distruga prin ironie (esti tu in stare, cine tu) ori dorinta ta il va arunca intr-o mare de tristete si suparare, il va face sa se simta groaznic, sa aiba palpitatii, dureri de stomac, stari de suparare si asta numai pentru ca tu nemernic(a) ai indraznic sa vrei imensitatea si enormitatea de a merge la o intalnire, la scoala etc. 3. Stiu eu ce e mai bine... Auzi aceasta replica ori de cate ori indraznesti sa intrebi "de ce" sau sa te opui. Te simti ca o copila de 14 ani in prezenta unui tata abuziv (si oare nu asa si este). Ajungi sa ceri voie si sa te supui daca el spune "nu", fara sa primesti vreo explicatie. Oare nu ai mai trait asta? Decide el pentru "voi" unde mergeti la cina, ce mancati, ce prieteni aveti si cine nu e agreat in casa sau in preajma voastra, ce opinii politice poti sa ai, ce ai voie sa spui si ce nu, doar tu esti o copila (un copil) nestiutoare, care nu ai capacitatea necesara de a emite pareri sau opinii. Cand intr-un grup incerci sa spui ceva, ori iti va spune "gata, despre asta nu vorbim" ori te va ridiculiza pana in punctul in care vei renunta sa mai spui ceva. 4. Izolarea Dupa catva timp de la inceperea relatiei, ajungi sa realizezi ca ti-au fost indepartati prietenii, ca anumiti prieteni sau prietene sunt indezirabili pentru ca "nu au ce sa te invate" sau "te invata de rau" (iarasi tu esti o copila sau un copil nestiutor si tolomac, care invata "prostii" de la altii,). Realizezi ca nu prea mai vorbesti cu parintii tai pentru ca esti mereu intrebat (a) despre ce ati vorbit sau ce aveti atat de impartasit sau ti se flutura o factura in fata ochilor spunandu-ti-se ca el (ea) nu are de gand sa plateasca pentru aceste convorbiri. Te simti din ce in ce mai singur(a) si practic incepi sa iti pierzi reperele normalitatii. Ti se pare ca ceea ce traiesti tu este normal ca doar "nu te bate" si nu e chiar rau, are doar niste toane. 5. Ce vreau eu trebuie sa fie Nu te lasa sa dormi daca el (ea) nu poate dormi si trebuie sa faci sex ori de cate ori o cere, fara nici un fel de refuz pentru ca asta l-ar arunca din nou intr-o mare de furie sau suparare. 6. Daca nu faci asa... plec Dupa ce te aduce intr-o stare de neputinta, te depersonalizeaza, te convinge ca nu esti bun(a) de nimic, ca nu poti face nimic de una (unul) singur(a), ca nu ai nimic al tau pentru ca nu ai putut lucra niciodata, ca poate ai si niste copii in intretinere, nu ramane decat sa actioneze "butoanele" magice. Daca nu faci asta... plec, daca nu faci sex cand vreau eu ma duc la alta, te las singura cu plozii tai sau mai rau iti iau si copiii ca tu tot nu esti in stare de nimic. 7. Nu e problema mea

Nu il (o) intereseaza daca ti-a rau, daca te-ai lovit, daca ai probleme... toate aceste se intampla pentru ca esti bleg, toanta, neputincioasa, proasta, prost si deci oricum nu merita sa fii bagat in seama pentru asta. Este de fapt un refuz de a se preocupa de tine, un mesaj subtil prin care ti se spune ca nu valorezi nimic, ca nu esti important, o afisare ostentativa a dispretului si a respingerii. 8. Eu ma supar Suntem creati si educati ca sa fim empatici, sa ne punem in locul celuilalt si sa rezonam cu starile acestuia. Abuzul emotional inseamna manipularea celuilalt prin propriile stari. Ce faci tu ma poate supara sau enerva. "Eu nu sunt responsabil pentru starile mele, doar tu esti de vina pentru asta si daca eu ma enervez, trantesc, lovesc, o fac pentru ca tu ma aduci in acest punct". Este o creare a unei situatii de permenenta nesiguranta. Mereu ceva il (o) supara. Refuza sa iti vorbeasca, refuza sa te insoteasca, refuza sa mearga la sarbatorile de familie, are o permanenta stare de suparare fara explicatii. 9. Denigrarea Aceste actiuni sunt mai mult decat evidente. De obicei in fata prietenilor, a rudelor, la petreceri, in fata copiilor dar si intre patru ochi, vorbele jignitoare, remarcile neplacute, dispretul vadit sunt permenente. Orice este descalificat: capacitatile intelectuale, fizicul, starea de sanatate, ideile, parintii, prietenii, parerile. Umilirea, ochii dati peste cap, spatele intors, ridiculizarea sunt fatetele dureroase ale abuzului psihologic suportat. Este greu sa vorbesti despre asta, pentru ca odata ajuns in acest cerc, nu mai ai repere concrete care sa iti arate ca nu e asa si ajungi chiar sa fii convins(a) ca meriti tot ce ti se intampla si ca intr-adevar partenerul tau "iti spune doar adevarul". 10. Loviturile indirecte Nu te loveste pe tine, dar tranteste, loveste animalele de casa, merge cu masina cu viteza pentru a pune apoi frana brusc, gesturi agresive indirecte care cumva induc aceeasi durere ca si o lovitura propriu zisa. De aici pana la prima lovitura adevarata indreptata asupra ta, e doar un pas... Acest cerc al abuzului presupune un agresor si o victima. Asa cum victima devine victima pentru ca undeva in istoria ei de viata, in copilarie, in imaginea cuplului partental, lucrurile s-au petrecut la fel, pentru ca are in ea multa culpabilitate si neincredere, si agresorul este la randul lui, victima propriilor porniri pe care nu le poate controla. Nevoia de a-l reduce pe celalalt la nimic, nevoia de a controla obsesiv relatia, nevoia de a umili si de a rani, furia nestapanita si nevoia de a-l "ucide" psihologic pe celalalt, toate acestea s-au sedimentat in timp, in propria istorie si copilarie. Asa cum victimele au nevoie de sprijin si partenerii lor pot fi ajutati, cuplul ca un sistem viu poate fi schimbat undeva, "inainte de prima palma". Iata care sunt cele mai des intalnite forme de abuz emotional: Respingerea - refuzul de a petrece timpul in prezenta celuilalt, crearea sentimentului ca celalalt este inferior si nu merita niciun fel de atentie in comunicare. Degradarea - degradarea celuilalt se poate face in mai multe feluri, de la insulta, pana la ridiculizare fara motiv, sau la imitare, comportamente care diminueaza demnitatea unei persoane. Tipatul, umilinta publica, jignirile repetate, tratarea celuilalt ca pe o persoana incapabila de a lua decizii inseamna deopotriva degradarea comunicarii in cuplu.

Terorizarea - este deja o forma grava de abuz emotional si consta in inducerea fricii prin intimidare sau prin violenta fizica. Izolarea interzicerea comunicarii cu alte persoane, limitarea libertatii celuilalt, excluderea de la luarea unor decizii importante in cuplu sunt si ele forme de abuz emotional. Exploatarea - fortarea celuilalt in a adopta decizii care nu ii apartin, crearea sentimentului ca celalat este util doar pentru anumite lucruri cum ar fi sexul sau treburile casnice etc. Negarea responsabilitatii emotionale - negarea existentei unei probleme in cuplu, lipsa dorintei de a apela la un specialist pentru a rezolva situatia sau chiar furia in fata unei astfel de solutii arata clar ca un cuplu are nevoie de ajutor. Cum iti dai seama daca esti victima unui abuz emotional? Chiar daca abuzul emotional nu se vede, el poate fi relativ usor detectat in comportamentul unei persoane. E drept ca efectele abuzului emotional sunt comune cu ale altor traume asupra fiintei, insa observarea lor poate fi un punct de plecare in tratarea problemei. De cele mai multe ori, abuzul emotional duce la: -depresie -scaderea stimei de sine -anxietate -frica -agresivitate -instabilitate emotionala -insomnie -stare fizica proasta fara vreun motiv medical -neincredere -pierderea simtului identitatii -sentimente de vinovatie si de rusine -nervozitate -evitarea contactului vizual cu alte persoane Lista poate continua, insa, pentru a identifica faptul ca deteriorarea unei relatii de cuplu are la baza un abuz emotional si nu altceva, e nevoie de multa rabdare. Abuzul emotional implica, printre altele, deteriorarea din ce in ce mai accentuata a comunicarii. De aceea, discutiile in cadrul cuplului devin din ce in ce mai tensionate si mai superficiale. Cel care abuzeaza nu ii permite celuilalt sa descopere adevaratele probleme. In plus, cel care este abuzat, are tendinta sa gaseasca scuze celuilalt si sa se invinovateasca pe sine pentru orice esec de comunicare. De aceea, atunci cand tu si partenerul tau traversati o asa-numita criza de cuplu, fa-ti timp sa raspunzi catorva intrebari care te vor ajuta sa descoperi daca esti victima unui abuz emotional.

ata unele dintre cele mai intalnite forme de manipulare dintr-o relatie:

Manipularea emotionala - Se intampla deseori sa nu ne placa unii prieteni sau unele deprinderi ale partenerului. Si atunci in mod subtil, dar sigur, incepem sa il indepartam de prieteni, familie sau pur si simplu sa ii interzicem unele lucruri care odata ii placeau. De asemenea, in numele iubirii ii putem cere sa faca lucruri pe care nu si le doreste, dar pe care trebuie sa le duca la bun sfarsit pentru simplul fapt ca iubirea cere dovezi si pentru ca unul din parteneri ii induce celuilalt ideea ca niciodata nu va putea gasi pe altcineva mai bun. Astfel de manifestari se intalnesc foarte des in relatiile in care unul iubeste mult mai mult decat celalalt si ajunge sa isi calce in picioare principiile, considerand ca face doar mici compromisuri. Tipul acesta de manipulare este foarte periculos pentru faptul ca in timp ne poate priva de increderea sau stima de sine si ne poate face sa credem ca fara dovezi cel sau cea de langa noi ne va parasi. Frustrarile se adancesc in timp si duc la despartire sau la singuratate in doi. Emotional abuse hurts - it leaves permanent scars on the mind of the victim, destroying her selfesteem forever. So what exactly is emotional abuse? Emotional or psychological abuse involves any behaviour, verbal or non-verbal, that negatively impacts another persons emotional or psychological well-being. Emotional abuse occurs usually between spouses and intimate partners. He or she criticizes you, makes fun of you, humiliates you, controls you and frightens you You may be a victim of emotional abuse. Ask yourself if any of the following applies to you. The questions assume you're female but they're as relevant if you're male and being emotionally abused. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Do you feel afraid of your partner so that you cannot discuss whatever is bothering you? Does your partner frequently humiliate you, criticize you or undermine your self- esteem? Does your partner try to isolate you from friends and family? Does your partner discourage you from working or asserting your financial independence? Has your partner stolen from you or run you into debt? Does your relationship swing from extremes of distance and closeness, as manipulated by your partner? 7. Has your partner damaged or destroyed anything that belongs to you? 8. Do you feel there is something wrong in your relationship but you cannot say what exactly? Do you feel trapped in your relationship and are you afraid of your partner? 9. Do you feel that your partner controls your life? 10. Does your partner act possessive and accuse you of being unfaithful and involved in affairs? 11. Does he belittle your ideas, thoughts and feelings? 12. Do you have to account to him every moment of your time? 13. Do you have to account for every penny you spend? 14. Does he threaten or intimidate you to win an argument? 15. Does he blame you for every problem, even his behaviour towards you? 16. Does he regularly threaten to leave you or the kids? 17. Does he make you feel that you are alone and unwanted? 18. Does he ridicule or insult your most valued beliefs, gender, sexuality or ability? 19. Does he withdraw approval, appreciation and affection?

20. Does he call you names and shout at you in public? Does he humiliate you in private or in public? 21. Does he manipulate you with lies and high drama? 22. Does he manipulate your sexual relationship based on his moods? Seeks sex to make up after an argument? 23. In sum, he generally makes you feel that you are not good for anything, unwanted, and a burden to everyone. The abuser is often a victim of abuse in his childhood and takes the role of the 'Authority Figure with the abused as a dependant. This figure wants to be master of dependants, decide right and wrong, assume responsibility for good things and not bad things, control the thoughts and feelings of dependants, suppress the individuality of dependants and never make a mistake or apologize. Types of emotional abuse include Abusive expectation, where he expects your constant attention and is never satisfied with anything you do. Agressing includes name-calling, accusing, blaming, threatening and ordering. Denying involves ignoring your emotional needs, abusing, withholding or refusing to communicate. Dominating involves trying to control all your actions and Emotional blackmail involves playing on your guilt, fear and compassion to get things done or by threatening to end your relationship. Invalidation involves denying facts and responsibility, and Verbal assaults are in the form of berating, belittling and criticizing. If you are caught in such a relationship, you may find yourself changing. You may be unable or afraid to make decisions for yourself, be excessively anxious to please your partner and make excuses for your partners slovenly behaviour .You maybe forgetful, confused, sick, anxious, tired or depressed most of the time. You maybe slowly losing contact with friends, family and neighbours and become more and more isolated and lonely. You may have developed what is called learned helplessness by Martin Seligman - a feeling that you cannot do anything right. You may have feelings of self- loathing or suicidal thoughts. Some may develop medical conditions such as bulimia, anorexia, social anxiety disorder or blood pressure. Most of all you have lost your confidence in yourself. If this is your situation, you may need help. You must firstly realize that emotional abuse is a serious problem and seek help. Confide in friends and seek the help of relatives or professionals who will support you emotionally. You can start the process of healing by giving yourself positive messages such as, I am a good person and I deserve to be happy. You must take concrete steps for your safety as well as that of your children. For often, the emotional abuse is bound to graduate to physical and sexual abuse. You can approach counselling services if you want the relationship to succeed. If not, keep phone numbers of friends and authorities (Assaulted Womens help-line) in hand to ask them to intervene if you face a crisis. Most of all, do something that will improve your self-esteem and self-worth and regain control of your life. Once you enter a relationship, you must recognize that there are the following basic needs in a relationship, as spelt out by Evna (1992): 1. Need for goodwill from the other 2. Need for emotional support

3. Need to be heard by the other and to be responded to with respect and acceptance 4. Need to have your own view even if your partner has a different view 5. Need to receive a sincere apology for any jokes you might find offensive 6. Need to live free from accusation and blame 7. Need to live free of criticism and judgment 8. Need to have your work and your interests spoken of with respect 9. Need for encouragement 10. Need to live free of angry outbursts and rage 11. Need to be respectfully asked rather than ordered The satisfaction of these needs will pave the way for a healthy and happy relationship.
Abuzul emotional poate include mai multe actiuni diferite, cum ar fi apelative destul de urate si injuraturi, precum si comentarii vicioase despre aspectul fizic al unei persoane, inteligenta sau greutatea acesteia. Putem vorbi despre abuz emotional si atunci cand unul dintre parteneri insala in mod evident si flirteaza cu alte persoane in fata partenerei sau cand ignora complet prezenta acesteia in compania prietenilor, in scopul de a o santaja sau pedepsi.

Modele de abuz emotional

Abuzul emotional se poate manifesta in diverse forme si situatii, in lucrarile de specialitate intalnim clasificari a celor mai importante forme de abuz. In fiecare model, agresorul interactioneaza cu sau impotriva partenerului, pe care il transforma intr-un obiect, care i se adapteaza. a) Dominarea Dominarea reprezinta incercarea unuia dintre partenerii relatiei de cuplu de a-i controla actiunile celuilalt partener (Loring, M. , Emotional Abuse, 1994). Persoana care incearca sa domine alta persoana are o nevoie enorma ca tot ceea ce se intampla in jurul ei sa se desfasoare asa cum vrea ea si pentru aceasta de cele mai multe ori recurge la amenintari si porunci. Comportamentul dominant (Evans, P. , The Verbally Abusive Relationships, 1996) presupune: a ordona partenerului, monitorizarea timpului si activitatilor acestuia, restrictionari materiale, financiare si a activitatilor sociale, izolarea partenerului de familie si prieteni, interzicerea acestuia de a beneficia de anumite oportunitati (profesionale, educationale ), gelozie excesiva si posesivitate, amenintarea sau abuzarea

partenerului sau a familiei sau copiilor acestuia, fortarea partenerului de a participa intro activitate ilegala. b) Insultele verbale Insultele verbale includ: mustrarile, subaprecierile, umilirea, poreclele, strigarile, amenintarile, critica, invinuirea excesiva, a face de rusine, sarcasmul, dezgustul fata de o persoana. Aceasta forma de abuz este extreme de daunatoare pentru stima si imaginea de sine s a oricarui individ. Atunci cand unul dintre parteneri urla si striga la celalalt, acesta se simte injosit si ii este teama ca va fi lovit. Evans (The Verbally Abusive Relationships, 1996) include ca forma de abuz verbal: interzicerile, impotrivirile, neincrederea, abuzul verbal in gluma, acuzatiile, judecatile, trivialitatile, ordinele, negarile, devierile si furia excesiva. c) Critica si invinovatirea constanta Comportamentul unei persoane care foloseste aceasta forma de abuz este caracterizat prin: critica inflexibila, ii gaseste partenerului din relatia de cuplu doar defecte, nu poate fi multumit niciodata, isi invinovateste partenerul pentru tot ceea ce merge rau . In timp acest tip de abuz ii distruge victimei increderea in ea insasi si sentimentul propriei valori. Aceasta forma de abuz este dificil de constientizat atunci cand agresorul foloseste umorul. Critica si invinovatirea (Engel, B. , The Emotionally Abusive Relationships, 2002) constanta poate fi inclusa in categoria abuzului verbal, insa poate fi intalnita singura fara a se asocia cu alte forme de abuz verbal, uneori caracterizeaza o relatie de cuplu. d) Asteptarile exagerate Asteptari abuzive (Engel, B. , The Emotionally Abusive Relationships, 2002) reprezinta pretentii, cerinte exagerate, cum sunt: dorinta unuia dintre partenerii de cuplu ca celalalt sa faca totul pentru a-i satisface nevoile, sa isi petreaca tot timpul cu el sau sa-i acorde toata atentia sa.

Un partener care are asteptari exagerate nu poate fi multumit niciodata, deoarece acesta considera intotdeauna ca partenerul sau ar fi putut face mai mult. Astfel partenerul abuzat devine victima criticilor agresorului deoarece nu ii realizeaza asteptarile. e) Santajul emotional Santajul emotional (Engel, B. , The Emotionally Abusive Relationships, 2002) este una dintre cele mai puternice forme de manipulare. Se produce atunci cand unul dintre parteneri, constient sau inconstient, il determina pe celalalt partener sa faca ceea ce vrea el, iar in acest scop se foloseste de teama, vina sau compasiunea acestuia. Un partener foloseste santajul emotional atunci cand: - ii cere celuilalt sa aleaga intre el si ceva ce isi doreste - incearca sa il faca pe celalalt partener sa se simta egoist si rau, daca face ceva ceea ce lui nu ii place - ii cere celuilalt partener sa renunte la ceva sau la cineva, ca o dovada de iubire fata de el - isi ameninta partenerul ca il va parasi daca nu isi schimba comportamentul - ii interzice partenerului accesul la bani daca nu face ceea ce ii cere - isi ignora partenerul de fiecare data cand este suparat pe el - se foloseste de teama celuilalt partener pentru a-l tine sub control Amenintarile santajului emotional nu sunt mereu evidente, ele pot fi mascate de umor, aparente incercari de protejare a partenerului sau remarci subtile. f) Instabilitatea emotionala Instabilitatea emotionala (Loring, M. , Emotional Abuse, 1994) include schimbari foarte variate de dispozitie, iesiri emotionale spontane aparent fara nici un motiv si raspunsuri discordante, inconsecvente cum ar fi: reactii diferite in momente diferite la aceleasi comportament, spune ceva intr-o zi si invers in alta zi, se razgandeste frecvent (intr-un moment ii place ceva iar in altul uraste acel ceva). Acest comportament este daunator in special pentru partener deoarece percepe o nesiguranta continua., nu poate sa stie ce se asteapta de la el. Relatia cu o astfel de persoana este dificila si anxioasa, deoarece

provoaca teama, tulburare, nesiguranta Partenerul trebuie sa fie in permanenta foarte vigilent asteptand o noua iesire sau schimbare de dispozitie din partea celuilalt partener. Acest tip de comportament este caracteristic consumatorilor de droguri si alcool, care pot avea schimbari bruste de personalitate, datorate substantelor. Acest comportament poate fi un indicator pentru diferite boli mintale sau tulburari de personalitate, care determina schimbari bruste de stare, iesiri emotionale (furie spontana, teama coplesitoare, atacuri de panica) si reactii neprevazute. Persoanele care sufera de stres post-traumatic pot prezenta un astfel de comportament g) Disfunctii permanente Acest tip de abuz este determinat o persoana careia ii place sa creeze o stare permanenta de neliniste, clatinare, schimbare si dezacord. Persoanele care folosesc acest tip de abuz emotional poate fi "dependente de drama" (Loring, M. , Emotional Abuse, 1994). Exista persoane carora crearea disfunctiilor si conflictelor le produce placere, in special celor care nu se pot centra pe propriile lor probleme si se axeaza pe ale celorlalti, celor care au o nevoie foarte mare de a se exprima prin ceea ce fac si a celor care au crescut intr-un mediu nesigur, fara dragoste si armonie. h) Distrugerea reputatiei Aceasta forma de abuz, distrugerea reputatiei (Evans, P. , The Verbally Abusive Relationships, 1996), implica:umilirea, critica constanta a cuiva, a face de ras o persoana in fata altor persoane, minciuni, barfe, opinii despre esecurile si greselile cuiva. Acest tip de abuz poate distruge reputatia personala si profesionala a unei persoane, pierderea prietenilor, serviciului si chiar a familiei. i) Hartuirea sexuala O persoana poate sa fie hartuita sexual (Loring, M. , Emotional Abuse, 1994) de oricine, chiar si de partenerul de cuplu. Hartuirea sexuala este definita ca fiind: orice avans sexual, comportament fizic sau verbal de natura sexuala neinvitat si neacceptat de persoana careia ii sunt adresate. 5

Chang (I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996) incadreaza formele de abuz in cinci categorii, acordand atentie doar abuzului emotional asupra femeii. Ea considera ca putem numi o relatie de cuplu abuziva emotional atunci cand intalnim cel putin trei tipuri de abuz dintre urmatoarele forme: 1. Manipularea victimei pentru a-si schimba comportamentul in directia dorita de agresor Intre partenerii relatiei de cuplu se afla un sistem complementar si circular de influente si interpretari, Massey ( Massey, apud. Chang Nash, Valerie, I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996)descrie aceasta situatie ca fiind un cumul de raspunsuri prezente si anticipate in situatia curenta, pe care partenerii le dezvolta in timpul relatiei dau in familiile de origine. Acest model este creat de catre victima prin imbinarea mai multor atitudini: anticiparea dominantei si a criticilor, invatarea supunerii, adaptarii si a preocuparii pentru partener. Acest model de interactiune, implica schimbari complementare intre cei doi parteneri, ceea ce conduce spre distorsionarea personalitatii. . Astfel cu cat unul dintre parteneri devine mai agresiv cu atat celalalt devine mai pasiv si supus. 2. Crearea si mentinerea starii de confuzie In acest model sunt folosite paradoxul si contradictia pentru a se crea confuzie si instabilitate, simultan sunt transmise doua mesaje opuse. Bateson ( Bateson, apud. Chang Nash, Valerie, I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996) descrie acest model astfel: partenera invata ca este intr-o situatie in care indiferent ce face nu poate face bine si nu are cum sa castige. Acelasi autor explica existenta acestui model atunci cand unul dintre parteneri il controleaza pe celalalt si nui acorda acestuia posibilitatea de a se clarifica si de a riposta, iar victima nu poate parasi relatia. Acesta considera ca relatiile in care regasim acest model au patru caracteristici: sunt intense; intalnim mesaje opuse; victima nu poate riposta mesajelor conflictuale;

interzicerea parasirii relatiei. Intr-o astfel de relatie femeia este intotdeauna dezavantajata, confuza si nesigura deoarece indiferent ce face este criticata. 3. Atacurile verbale In acest tip de relatie partenerul utilizeaza insulte verbale pentru a-si pune la punct partenera sau pentru a o pedepsi deoarece a facut ceea ce lui nu ii place. Atunci cand ei ii este teama de furia lui sau cand ii este interzis sa-si exprime nemultumirea, se creaza acest model in care el o insulta iar ea nu spune nimic sau incearca sa se apere, dar renunta repede. 4. Tacerea si retragerea Tolman ( Tolman, apud. Chang Nash, Valerie, I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996) descrie acest abuz emotional ca fiind o forma de control prin tacere, retragere si inexpresivitate, de obicei inexpresivitatea este o forma de control inconstient utilizata atunci cand ii este amenintata pozitia. Mesajul transmis de partenerul care nu vrea sa vorbeasca este acela ca el este cel care stabileste regulile in ceea ce priveste contestarea anumitor situatii. 5. Lipsa conexiunii emotionale Acest model presupune lipsa empatiei, intelegerii, sustinerii emotionale, imposibilitatea femeii de a crea o legatura emotionala cu partenerul ei, sentimentul ca el nu este acolo. Denzin ( Denzin, apud. Chang Nash, Valerie, I Just Lost Myself: Psychological Abuse of Women in Marriage, 1996) denumeste procesul in care doua sau mai multe persoane traiesc sau impart aceleasi emotii in raport cu o situatie - intersubiectivitate. Acest proces ajuta partenerii sa se inteleaga. Intr-o relatie de cuplu abuziva emotional, partenera depune eforturi pentru a obtine intelegere emotionala din partea partenerului, dar partenerul pare ca nu-si doreste sau nu are abilitatea de a empatiza, in astfel de relatii partenerul are o pozitie dominanta