Sunteți pe pagina 1din 4

1. Notiunea si trasaturile caracteristice ale raportului juridic civil.

Rjc este definit ca fiind relatia sociala reglementata de o norma juridica civila. Normele juridice civile se regasesc in urmatoarele acte normative: constitutia rom din 1991, reviz in 03 codul civil rom din 186 codul fam de la 19! codul comercial rom legile soc comerciale "rasaturi ale rjc: este o relatie sociala ce se sta#ileste intre oameni in cadrul soc $riviti fie in mod individual, ca $ers fizice, fie in mod colectiv, ca $ers juridice. are un caract du#lu volitional $t ca, $e de-o $arte, e%$rima vointa legiuitorului, iar $e de alta $arte este necesar ca $artile acestui ra$ort sa cada de acord cu $rivire la continutul lui. 2. Enumerarea elementelor de structura ale rjc cu privire speciala asupra capacitatii civile a partilor acestor raporturi. - su#iectele rjc & $ers fizice si $ers juridice. 't ca o $ers sa $oata fi su#iect este necesar sa ai#a ca$acitate civila ($osi#ilitatea legala de a do#andi dre$turi si o#ligatii civile). *a$ civ are in structura + elemente: ca$ de folosinta (a$titudine generala si a#stracta de a avea dr si o#ligatii) si ca$ de e%ercitiu ($osi#ilitatea de a-ti e%ercita dr civile si de a-ti asuma o#ligatii civile). 'ers fizice do#andesc ca$ de fol odata cu nasterea iar $ers juridice odata cu do#andirea $ersonalitatii juridice. ,ncetarea ca$ de fol are loc odata cu moartea $ers fizice sau cu incetarea $ers juridice. *a$ de e% este $recedata de inde$linirea a + cond: $ers sa ai#a discernamant si sa ai#a ca$ de fol. - continulul rjc - o#iectul rjc 3. Notiunea si clasificarea drepturilor subiective civile. 'rin dre$t su#iectiv civil intelegem facultatea conferita de lege unui su#iect al rj concret de a avea o anumita conduita de a $retinde $ers o#ligate sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva cores$ conduitei sale, iar in caz de nevoie de a $utea a$ela la forte cu constrangere a statului $t realizarea conduitei sale. *lasif: du$a sfera $ers o#ligate & dr a#solute, dr. lative du$a natura consimtamantului & dr $atrimoniale (reale si de creanta), dr $ersonale 4. Notiunea si clasificarea obligatiilor civile -#ligatia este indatorirea juridica im$usa si asumata in semnul unui ra$ort juridic de catre su#iecte $asive ($ers fizice si juridice) de a da, de a face sau a nu face ceva ce $uteau sa facainainte de a deveni su#iecte $asive. *lasificare: o#ligatii de a da, a face sau a nu face o#ligatii negative sau civile 5. Notiunea de bunuri si principalele clasificari ale acestora. .unul re$r orice valoare necesara satisfacerii nevoilor umane si succe$ti#ila su# forma unui dre$t real. *lasificare: du$a cum sunt sau nu in circuitul civil general: #unuri aflate in circuitul civil, #unuri scoase din circuitul civil du$a natura lor: imo#ile (nemiscatoare), mo#ile (miscatoare) du$a cum isi consuma su#stanta la $rima intre#uintare sau nu: consuma#ile, neconsuma#ile du$a cum sunt sau nu $roducatoare de fructe: fructifere, nefructifere $ot sau nu fi im$artite: diviza#ile, indiviza#ile du$a modul de individualizare: individual determinate, se indiv $rin masurare

6. Actul juridic civil. Notiunea si principalele clasificari. /anifestarea de vointa savarsita cu inentia de a da nastere, notifica, transmite sau strange anumite dr si o#ligatii civile se numeste ajc. *lasificare: du$a nr $artilor: aj facute unilateral, #ilateral du$a sco$ul urmarit de $arti: cu titlu onoros cand fiecare $arte urmareste satisfacerea unui interes $atrimoniu, cu titlu gratuit in care una din $arti aduce un #eneficiu sau un folos celeilalte $arti fara a cere ceva in sc0im#. du$a modul in care se e%teriorizeaza vointa $artilor: acosensuale, formale, reale du$a nr de e%ecutare: dintr-o data, e%ecutie succesiva

7. erintele de validitate ale actului ruridic civil. - ca$acitatea de a inc0eia ajc - consimtamantul - o#iectul ajc - cauza - forma ajc !. apacitatea partilor de a inc"eia acte juridice. 'rin ca$ de a inc0eia aj se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in conditia de fond a aj, adica de a do#andi dre$turi si a-si asuma o#ligatii asu$ra acestui act. #. onsimtamantul. Notiune si conditii de validitate $fara anali%a viciilor&. *onsimtamantul este acea conditie esentiala de fond si generala a ajc care consta in 0otararea de a fi inc0eiat un ajc manifestata in e%terior. *onditii: consimtamantul tre#uie sa vina de la $ers cu discernamant intrucat aj $roduce efecte juridice, $ers care il inc0eie tre#uie sa ai#a $uterea de a-l a$recia. consimtamantul tre#uie e%$rimat cu intentia de a $roduse efecte juridice. manifestarea de vointa tre#uie facuta de autorul ei cu intentia de a se o#liga juridiceste adica cu intentia de a da nastere, modifica ori stinge un rj concret. 1'. Eroarea. (iciul de consimtamant. 1roarea este falsa re$rezentare a realitatii la inc0eierea unui ajc. 2u$a natura relativitatii 3fals4 eroarea $oate fi: - eroare de fa$t - eroare de dre$t 11. )olul si violenta ca vicii de consimtamant. 2olul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei $ersoane, $rin mijloace viclene sau dolosive, $entru a determina sa inc0eie un act juridic. ,n esenta, deci, dolul este o eroare $rovocata (iar nu s$ontana, ca eroarea $ro$riu-zisa). 5iolenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei $ersoane cu un rau care ii $roduce o temere ce o determina sa inc0eie un act juridic, $e care altfel nu l-ar fi inc0eiat. 12. *e%iunea. 6eziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dis$ro$ortia vadita de valoare intre doua $restatii. 13. au%a actului juridic civil. *auza este notiunea7sco$ul $entru care se inc0eie un ajc. 8re in structura sa + elemente: - cauza imediata & element o#iectiv invaria#il - cauza mediata & element su#iectiv varia#il 'entru a fi vala#il9, cauza actului juridic civil tre#uie s9 :nde$lineasc9 urm9toarele cerin;e, cumulativ: s9 e%iste< s9 fie real9 (s9 nu fie fals9)< s9 fie licit9 =i moral9. 14. +orma actului juridic civil. 'rin forma actului juridic civil se :n;elege modalitatea de e%teriorizare a manifest9rii de voin;9 f9cut9 cu inten;ia de a crea, modifica sau stinge un ra$ort juridic civil concret. >orma ad validitatem. 'rin forma cerut9 $entru vala#ilitatea actului juridic civil se :n;elege acea condi;ie de validitate, esen;ial9 =i s$ecial9, care const9 :n necesitatea :nde$linirii formalit9;ilor $resta#ilite de lege, :n li$sa c9rora actul juridic civil nu s-ar $utea na=te :n mod vala#il. >orma ad $ro#ationem. 'rin forma cerut9 $entru $ro#area actului juridic civil se :n;elege acea cerin;9, im$us9 de lege sau de $9r;i, care const9 :n :ntocmirea unui :nscris cu sco$ul de a dovedi actul juridic civil. >orma cerut9 $entru o$oza#ilitate fa;9 de ter;i. 'rin forma cerut9 $entru o$oza#ilitatea fa;9 de ter;i a actului juridic civil desemn9m acele formalit9;i care sunt necesare, $otrivit legii, $entru a face actul juridic o$oza#il =i $ersoanelor care nu au $artici$at la :nc0eierea lui, :n sco$ul ocrotirii dre$turilor sau intereselor acestora. 15. ,ermenul- conditia si sarcina. .odalitati ale actului juridic civil. 'rin modalit9;i ale actului juridic civil :n;elegem anumite elemente sau :m$rejur9ri viitoare care influen;eaz9 e%isten;a sau e%ecutarea dre$turilor =i o#liga;iilor ce rezult9 din actul juridic. 8ceste elemente sau :m$rejur9ri (ulterioare momentului :nc0eierii actului) $ot consta fie :n scurgerea tim$ului (:n cazul modalit9;ii numit9 termen), fie :ntr-un eveniment natural sau :ntr-o ac;iune omeneasc9 (:n cazul modalit9;ii numit9 condi;ie =i a celei numit9 sarcin9).

"ermenul. *a modalitate a actului juridic, termenul este un eveniment viitor =i sigur ca realizare, de care de$inde fie :nce$erea, fie stingerea efectelor actului juridic. *lasificare: ?n func;ie de momentul cunoa=terii sau necunoa=terii momentului e%act al :m$linirii termenului, distingem: termen cert si incert ?n func;ie de izvorul din care $rovine, termenul $oate fi: termen voluntar sta#ilit $rin acordul de vointa al $artilor, termen legal sta#ilit de legiuitor, termen legal sta#ilit de judecator. 2u$9 modul cum rezult9 din actul juridic, distingem: termen e%$res si im$licit 2u$9 efectele $e care la $roduc, cunoa=tem: termen sus$ensiv si e%tinctiv *ondi;ia este un eveniment viitor =i nesigur :n ce $rive=te realizarea sa, de care de$inde :ns9=i e%isten;a actului juridic (adic9 na=terea ori desfiin;area sa). *lasificare: 2u$9 efectele $e care le $roduce distingem: conditia sus$ensiva si rezolutorie 2u$9 natura evenimentului viitor :n care const9 condi;ia distingem: conditia cazuala, mi%ta si $otestativa @arcina este o o#liga;ie (de a da, a face sau a nu face ceva) im$us9 de c9tre dis$un9tor gratificatului :n actele juridice cu titlu gratuit (li#eralit9;i). *lasificare: ?n func;ie de $ersoana #eneficiarului, e%ist9 trei feluri de sarcin9: sarcina in favoarea dis$unatorului, in fav gratificatului si in fav unei terte $ersoane 16. /rincipiile efectelor actului juridic civil. Enumerare si definitiile lor. 'rinci$iul fortei o#ligatorii. 8cest $rinc $resu$une inc0eierea aj legal intre $arti si se im$une intre $artile contractante. *onventia inc0eiata intre $arti are $utere de lege. 1%ce$tiile: cazurile de restrangere sau de e%tindere se $roduc atunci cand efectul actului inc0eiat intre $arti nu se $roduce asa cum au dorit ele. 'rinci$iul irevoca#ilitatii. *onform acestui $rinc aj #ilateral nu i se $oate $une ca$at numai $rin manifestarea de vointa a uneia dintre $arti. 'rinci$iul relativitatii. 1fectele ajc se $roduc numai fata de autorii actului. 17. /rincipiul retroactivitatii efectelor actului juridic civil0 notiunea de parte avand cau%a si terti. "er;ii sunt $ersoanele str9ine de un anumit act juridic, care nu au $artici$at nici direct =i nici $rin re$rezentare la :nc0eierea acestuia. ?n $rinci$iu, ter;ii nu sunt afecta;i $rin :nc0eierea unui act juridic, :n sensul c9 acesta nu le $rofit9, dar nici nu le d9uneaz9. 'rin avAnd-cauz9 se desemneaz9 $ersoana care, de=i nu a $artici$at la :nc0eierea actului juridic civil, este totu=i :ndrituit9 s9 $rofite de efectele actului res$ectiv sau, du$9 caz, este ;inut9 s9 su$orte aceste efecte, datorit9 leg9turii sale juridice cu una din $9r;ile acelui act juridic. 2e regul9, se a$reciaz9 c9 e%ist9 trei categorii de avAnzi-cauz9: - succesorii universali =i succesorii cu titlu universal< - succesorii cu titlu $articula< - creditorii c0irografari. 1!. E1ceptii de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. *onstituie e%ce$;ii de la $rinci$iul relativit9;ii efectelor actului juridic acele cazuri :n care efectele actul juridic civil sar $roduce =i fa;9 de alte $ersoane care nu au $artici$at la :nc0eierea actului res$ectiv, deci fa;9 de alte $ersoane decAt $9r;ile. 1%ce$;iile de la $rinci$iul relativit9;ii $ot fi :m$9r;ite :n e%ce$;ii a$arente =i e%ce$;ii reale. 1#. Nulitatea actului juridic. Notiunea si delimitarea acesteia fata de alte sanctiuni sau institutii de drept civil. Nulitatea ajc este o sanctiune de dre$t civil care intervine atunci cand la inc0eierea actului s-au incalcat dis$ozitiile legale. Nulitatea se delimiteaza fata de alte sanctiuni de dre$t civil cum ar fi: rezolutiunea rezilierea revocarea Nulitatea intervine $entru incalcari ale normelor juridice interioare sau concomitente inc0eierii actului $e cand celelalte sanctiuni intervin de regula $t nee%ecutie sau e%ercitarea necores$unzatoare a unor o#ligatii asumate in mod legal. 2'. 2egimul juridic al nulitatii absolute. Nulitatea a#soluta are urm regim juridic: - $oate fi invocata sau solicitata de orice $ers interesata inclusiv de instanta din oficiu. - $oate fi ceruta oricand indiferent de tim$ul scurs de la data inc0eierii aj fiind in$rescri$ti#ila actiunea $rin care se solicita constatarea ei. - nu $oate fi inlaturata sau aco$erita de catre cel interesat. 1%ista o sg e%ce$tie de la aceasta regula $otrivit careia mostenitorii unui donator care au cunoscut ca aj facut de donator nu a inde$linit conditia formei autentice care $otrivit legii au $osi#ilitatea sa notifice sau sa confirme actul nul facut de donator.

21. 2egimul juridic al nulitatii relative. Nulitatea relativa $oate fi invocata sau ceruta doar de catre $artea aj ale carei interese au fost nesocotite cu ocazia inc0eierii acelui act. Nulitatea relativa nu $oate fi solicitata decat in termen de 3 ani de la data inc0eierii actului, fiind deci $rescri$ti#ila. Nulitatea relativa $oate fi inlaturata $rin confirmare ori ratificare de catre cel interesat. 22. /rincipiile efectelor nulitatii. - $rinci$iul retroactivitatii aj lovit de nulitate se desfiinteaza din insusi momentul inc0eierii lui, ca si cand nu ar fi e%istat. - $rinci$iul re$unerii $artilor in situatia anterioara< eventualele $restatii efectuate de acestea in semnul actului nul se restituie reci$roc. 23. /rincipiile ce inlatura regula conform careia aceea ce este nul produce efecte nule. - $rinci$iul convensiunii aj nul intr-un aj vala#il, dar cu o alta natura juridica - $rinc validitatii a$arentei in dre$t< eroarea comuna si invinci#ila face dre$tul - $rinc res$onsa#ilitatii civile delictuale $otrivit caruia se inlatura orice alt $rinci$iu, se considera vala#il un anumit aj. 24. Notiunea si efectele prescriptiei e1tinctive. 'rescri$;ia e%tinctiv9 este acel mod de transformare a ra$ortului juridic civil constAnd :n stingerea dre$tului de realizare silit9 a o#liga;iei civile corelative din cauza nee%ecut9rii lui :n termenul sta#ilit de lege. 'rescri$;ia e%tinctiv9 stinge numai dre$tul material la ac;iune, nu :nsu=i dre$tul su#iectiv civil. 2e aceea, e%ecutarea voluntar9 a o#liga;iei, c0iar du$9 :nde$linirea termenului de $rescri$;ie este vala#il9. 25. 3uspendarea cursului prescriptibil e1tinctiv. 'e durata sus$end9rii, cursul $rescri$;iei este tem$orar o$rit, $e durata e%isten;ei cauzei de sus$endare. 2u$9 :ncetarea acesteia, cursul $rescri$;iei se reia, $erioada anterioar9 sus$end9rii luAndu-se :n continuare :n considerare. *ursul $rescri$;iei se sus$end9 :n urm9toarele cazuri: - $e $erioada :n care creditorul este :m$iedicat de for;a major9 s9 fac9 acte de :ntreru$ere a $rescri$;iei< - $e tim$ul cAt de#itorul sau creditorul fac $arte din for;ele armate ale RomAniei, iar acesteau sunt $use $e $icior de r9z#oi< - $An9 la rezolvarea reclama;iei adminsitrative f9cute de cel :ndre$t9;it cu $rivire la des$9gu#iri sau restituiri :n temeiul unui contract de trans$ort sau de $restare a serviciilor de $o=t9 sau telecomunica;ii, :ns9 cel mai tArziu $An9 la e%$irarea unui termen de trei luni socotit de la :nregistrarea reclama;iei< - :ntre so;i, $e durata c9s9toriei< - :ntre $9rin;i sau tutori =i cei care se afl9 su# ocrotirea lor, :ntre curator =i acei $e care :i re$rezint9, $recum =i :ntre orice alt9 $ersoan9 care :n temeiul legii sau al 0ot9rArii judec9tore=ti administreaz9 #unurile altora =i cei ale c9ror #unuri sunt astfel administrate, cAt tim$ socotelile nu au fost date =i a$ro#ate< - :m$otriva celui li$sit de ca$acitate de e%erci;iu, cAt tim$ nu are re$rezentant legal, =i :m$otriva celui cu ca$acitate de e%erci;iu restrAns9, cAt tim$ nu are cine s9-i :ncuviin;eze actele< - :m$otriva mo=tenitorului care a acce$tat succesiunea su# #eneficiu de inventar, $entru crean;ele sale :m$otriva succesiunii< - desc0iderea $rocedurii insolven;ei. 26. 4ntreruperea cursului prescriptibil e1tinctiv. ?n cazul :ntreru$erii, $rescri$;ia curs9 anterior se =terge. 2u$9 :ncetarea cauzei de :ntreru$ere curge un nou termen de $rescri$;ie, cea anterioar9 nemaifiind luat9 :n considera;ie. *auzele de :ntreru$ere sunt: - recunoa=terea dre$tului a c9rui ac;iune se $rescrie, f9cut9 de cel :n folosul c9ruia curge $rescri$;ia< - introducerea unei cereri de c0emare :n judecat9 sau de ar#itrare. 27. 2epunerea in termen. /ijloc juridic $rin care organul de jurisdictie $oate dis$une, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac $este termenul de $rescri$tie sau de sisizare $revazut de lege. @e acorda in mod e%ce$tional, $entru cauze temeinic justificate, care se a$reciaza de catre organul de jurisdictie. ,n materie civila, cererea de re$unere in termen $oate fi facuta in cel mult o luna de la incetarea cauzelor o#iective care au im$iedicat introducerea actiunii. ,n cazul re$unerii in termen $entru sesizarea organelor de jurisdictie a muncii, termenul este de 1! zile de la incetarea cauzei care a im$iedicat sesizarea in termen. ,n contestatiile $rivind inventiile si inovatiile, cererea de re$unere in termen se $oate face in decurs de + luni de la incetarea cauzei care justifica de$asirea termenului , dar nu mai tarziu de 1 an de la im$linirea termenului neres$ectat. ,n materie $anala, legea reglementeaza re$unerea in termen in cazul recursului, daca cererea de recurs a fost facuta in cel mult 10 zile de la ince$erea e%ecutarii $ede$sei sau a des$agu#irilor civile, iar intarzierea a fost determinate de o cauza temeinica.