Iluminismul-eseu

Iluminismul numit i Epoca Luminilor sau Epoca Raiunii este o micare ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada pregtirii i nfptuirii revoluiilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a luminilor n mase. . Prin iluminism se atac fundamentele absolutismului n viaa politic, pe cele ale dogmatismului n tiin i religie, introducndu-se o perspectiv mai critic i sistematic. Au existat multe i diverse curente de gndire, ns numai o serie de idei pot fi caracterizate drept ptrunztoare i dominante. O abordare raional i tiinific a aspectelor religioase, a problemelor de ordin social, politic i economic a promovat o viziune secular asupra lumii i o orientare general ctre progres i perfecionare. Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au popularizat i promulgat ideile noi pentru publicul larg. Aceti "profei" ai Iluminismului aveau o credin n raiune care era de nezdruncinat, ei au cutat s descopere principii valabil universale care s guverneze umanitatea, natura i societatea, i s acioneze n baza acestora. Au atacat n diverse feluri autoritatea de ordin religios i tiinific, dogmatismul, intolerana, cenzura, precum i constrngerile economice i sociale . Printre personalitatile importante ale iluminismului se numara:David Hume, John Locke, Isaac Newton, Daniel Defoe, Jonathan Swift, in Anglia , Immanuel Kant, Friedrich von Schiller, Gotthold Ephraim Lessing, in Germania , Denis Diderot, Montesquieu, Jean-Jacques Rousseau, Voltaire, in Frana , Cesare Beccaria , Francesco Mario Pagano, in Italia , Ion Budai Deleanu, Ienchi Vcrescu, Anton Pann, Samuil Micu, Gheorghe incai,in Romnia , Benjamin Franklin, Thomas Jefferson , Thomas Paine in SUA Curent ideologic i cultural , iluminismul a promovat raionalismul, caracterul laic, antireligios, anticlerical, a combatut fanatismului i a dogmele, a rspndit cultura n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; Temele i motivele abordate sunt: monarhul luminat, contractul social, emanciparea poporului prin cultur; Genurile i speciile predominante sunt liric, epic (povestire, nuvel, roman), dramatic (tragedie, comedie); In Tarile Romane, iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala Ardelean i cu reverberaiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat n serviciul idealului naional, la a crui fundamentare a contribuit hotrtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii i a poporului. Iluminismul rom nesc va recurge la argumentele istorice n favorea unor revendicri politice. coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare naional i cultural a romnilor din Transilvania n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX -lea. Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice pentru afirmarea drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiinific s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. Totodata ,acestia vin n contact cu varianta preocupat de rolul educaiei, de rspandirea crilor, de ntemeierea colilor publice, astfel invmntul a contribuit i el la rspndirea ideilor iluministe. Deasemenea academiile domneti din ara Romneasc si din Moldova au reprezentat si ele ntr-adevar un nsemnat focar de cultur al Rsritului ortodox. O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tiprirea de cri. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase.Cea mai reprezentativ oper realizat n spirit iluminist este epopeea eroicomic iganiada de I.Budai-Deleanu. "Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. Ea are ca tema calatoria alegorica calatoria pe care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale .Compozitia este complexa si se desfasoara pe patru planuri: pe planul istoric avem lupta lui Vlad Tepes si a armatei romane impotriva turcilor,pe planul comic avem falsa lupta a tiganilor cu turcii, pe planul mitic avem lupta dintre ingeri si demoni : ingerii il ajuta pe Vlad Tepes si peromani, demonii ii ispitesc pe tigani ca sa nu-i ajute pe romani, planul comentariului in care autorul se preface ca o serie de savanti au studiat textul si-l explica, dar explicatiile lor sunt complet false si comice . Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. Domnitorul se hotaraste sa-i inarmeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca iscoade. Tiganii se lasa greu convinsi, mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si

Inimoasa.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din partea tiganilor. Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare nemasurata. Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei care o rapeste pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste intr-o calatorie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca este apt de a se insura, de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles ca aceasta calatorie este tot parodica. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste. Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel. Dezamagit, eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si fac schimb de haine. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. Infricosati de vederea armurii si crezand ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel. Lesinat mai mult de frica eroul calatoreste in iad si in rai. Cand revine o regaseste pe Romica si fac nunta. La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de organizare statala. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora. Totul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale. Mesajul iluminist consta in discutarea urmatoarelor idei:lupta pentru drepturile omului (in discursul lui Janalau),combaterea intolerantei religioasei de pe pozitii materialiste, critica adusa institutiile si moravurile feudale, (ca in defilarea tiganilor), sustinerea egalitatatii in drepturi in virtutea dreptului natural, (in discursul lui Janalau).,negarea dreptul divin feudal, (prin discursul lui Goleman), discutarea formelor de guvernamant iluministe: republica sau monarhia luminata (in discursul lui Slobozan), avem prototipul domnului luminat in figura lui Vlad Tepes, o conceptie materialista exprimata in descrierea raiului tiganesc, lupta pentru libertate nationala ca afirmare a conceptului iluminist "poporul suveran".