Student: Dorcu Alexandra-Bianca

Specializarea: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Anul II, grupa 1

Iluminismul

„Iluminismul este un curent ideologic (laic) și cultural, apărut în Franța în

secolul al XVIII-lea (numit secolul luminilor) și care se extinde apoi în întreaga
Europa. Iluminismul se caracterizează prin cultul rațiunii și al științei. Ideea de
bază a acestui curent este emanciparea (luminarea) popoarelor prin cultură și
răspândirea ei prin școli și prin lucrări de popularizare. „Omul luminilor” este
filozoful sau înțeleptul, care are încredere în puterea rațiunii umane, crede în
progres, respinge prejudecățile și dogmele, popularizează descoperirile științei
și tehnicii, are vocație didactică. Iluminismul are caracter antifeudal, anticlerical
și antimonarhic.
Iluminismul reprezintă manifestarea ideologică a unei burghezii aflate în
ascensiune, punctul de plecare al acestei mișcări fiind Revoluția burgheză din
1688, din Anglia, când parlamentul votează Declarația drepturilor omului. ”
( Paicu, Lazăr, Lupu, 2007, p. 31)
Trăsături:
1. „are caracter antidespotic și antifeudal- se cere anularea privilegiilor
feudale, drepturi sociale și politice egale pentru întregul popor, pentru că
toți oamenii sunt egali prin naștere, și limitarea puterii monarhului.
Idealul politic al iluminiștilor este „monarhul luminat”, care guvernează
supușii cu înțelepciune, garantându-le drepturi și înfăptuind reforme.
2. are un spirit raționalist și materialist- rațiunea este pentru iluminiști
calitatea fundamentală cu care natura l-a înzestrat pe om, de aceea toate
fenomenele vieții cunosc o interpretare materialistă.
3. are caracter anticlerical și laic- iluminiștii pledează pentru eliberarea
spiritului de prejudecăți sau superstiții și caută, ca și umaniștii, să
elibereze individul de sub puterea bisericii, a clerului sau a credințelor
populare. De aceea majoritatea reprezentanților iluminismului sunt adepți
ai ateismului.
 4. propune accesul poporului la educație și emanciparea lui prin cultură-
educația ține în egală măsură și de suflet, iar prin instrucție oamenii devin
conștienți de drepturile lor.
5. iluminismul este doar un curent ideologic și cultural, nu un curent literar,
deoarece nu are o estetică sau principii literare- operele literare iluministe
au, în general, caracter moral și social. Prin alegorie, satiră și fabulă se
critică indirect fanatismul religios, se denunță abuzurile tiraniei feudale,
se promovează ideea de toleranță și egalitate între oameni.” (Paicu, Lazăr,
Lupu, 2007, p.31-32)
Reprezentanți ai iluminismului european:
 În Franța: Voltaire, Denis Diderot, Jean Jacques Rousseau, Montesquieu
etc.
 În Anglia: Daniel Defoe, Jonathan Swift etc
 În Germania: Johann Wolfgang Goethe, Lessing etc

„În cultura română, iluminismul (care ajunge la noi prin filieră austriaco-
italiană, neogreacă și franceză) se manifestă în primul rând prin Școala
Ardeleană, mișcare culturală și politică apărută în Transilvania.
Școala Ardeleană luptă pentru emanciparea națională a românilor din
Imperiul Habsburgic și pentru dreptul lor la o existență de sine stătătoare. La
nivel cultural, reprezentanții ei susțin o politică de asimilare a modelelor
apusene, prin încurajarea traducerilor și promovarea cărților de popularizare a
cunoștințelor, prin întocmirea de manuale și înființarea unor lăcașe de educație
și cultură. Mulți dintre iluminiștii ardeleni fiind clerici, ei nu polemizează cu
biserica și susțin valorile moralei evanghelice. În plan istoriografic susțin
originea pur română a poporului român și a limbii române, unitatea și
continuitatea neamului românesc. În domeniul filologiei, sunt autori de
dicționare și gramatici, susținând necesitatea adoptării alfabetului latin și a
scrierii etimologice, dar și înlăturarea din limbă a elementelor nelatine
(purism).” (Manolescu, 2006, p. 182-183)

Trăsături:
1. „Urmăreau să dovedească cu argumente științifice latinitatea limbii
române, continuitatea elementului roman în Dacia și unitatea poporului
român.
2. Susțin ideea greșită a purității etnice, conform căreia românii ar fi
descendenții direcți ai romanilor, nefiind amestecați nici măcar cu dacii,
care ar fi fost exterminați în totalitate în cursul războaielor.
 3. Ideea purității etnice este dublată tot în mod eronat de puritatea
lingvistică. Astfel au fost descoperite legile fonetice ale evoluției
cuvintelor din limba latină în limba română, oferind argumentul principal
al încadrării limbii române între limbile romanice.
4. Sunt aduse și argumente specifice filozofiei luminilor, conform cărora
românii din Transilvania ar trebui să aibă drepturi egale cu reprezentanții
celorlalte națiuni (sașii, secuii și maghiarii) și să trăiască în armonie, pe
baza unui contract social.
5. Pledau, ca și iluminiștii europeni, pentru accesul poporului la educație și
emanciparea lui prin cultură. Se pun bazele învățământului românesc în
Transilvania, ale învățământului rural și inițiază scrierea de manuale.
6. Din punct de vedere literar, iluminismul românesc nu este foarte bine
reprezentat. Autorul celei mai importante opere literare a iluminismului
românesc și totodată al primei epopei din literatura română, Țiganiada,
este Ion Budai-Deleanu.” (Paicu, Lazăr, Lupu, 2007, p.33-34)
Corifeii Școlii Ardelene:
 Samuil Micu-Klein (1745-1806)
 Petru Maior (1761-1821)
 Gheorghe Șincai (1754-1816)
 Ion Budai-Deleanu (1760-1820)

Ion Budai-Deleanu- Țiganiada

„Tema- lupta pentru apărarea ființei naționale și pentru afirmarea
conștiinței naționale.
Ideea- critica instituțiilor și moravurilor feudale.
Compoziția este complexă și se desfășoară pe patru planuri:
1. Pe plan istoric avem lupta lui Vlad Țepeș și a armatei române împotriva
turcilor.
2. Pe plan comic avem falsa luptă a țiganilor cu turcii.
3. Pe planul mitic avem lupta dintre îngeri și demoni.
4. Planul comentariului, în care autorul se preface că o serie de savanți au
studiat textul și-l explică, dar explicațiile lor sunt complet false și comice.
Subiectul operei- se urmărește evoluția țiganilor în timpul luptei lui Vlad
Țepeș cu turcii. Pentru a nu fi folosiți ca iscoade de către turci, Vlad Țepeș îi
adună pe țigani într-o tabără. Defilare lor în cete, prin fața lui Vlad Țepeș, este
comică, realizând o satiră la adresa moravurilor feudale. Ei îi jură credință lui
Vlad Țepeș, dar acesta, îmbrăcându-se în haine turcești, cu un grup de oșteni,
vine să-i încerce; țiganii se predau imediat. Văzând că-i Vodă, promit că se vor
bate cu turcii.
 Pe alt plan, Satana o fură pe Romica, logodnica lui Parpangel, și acesta,
ca și orice cavaler rătăcitor, pleacă s-o caute. O găsește în pădurea fermecată,
într-un castel, dar se pomenește într-o baltă. Ajunge la două izvoare: unul cu
apă vie și unul cu apă moartă. Eroul român, Argineanul, vine și bea din izvorul
cu apă moartă, își leapădă armura, fiindcă înnebunește, Parpangel bea din
izvorul cu apă vie, ia armura lui Argineanul, vine în tabără, când turcii atacau pe
țigani, face minuni de vitejie, îi alungă pe turci, dar cade de pe cal și-și rupe
oasele. Este îngrijit de mama sa, Brândușa, și de Romica.
Țiganii hotărăsc să se bată legați la ochi, ca să nu se înspăimânte de
vederea turcilor. Dau peste o turmă de boi și se bat cu ea. Apoi își dau seama că
se află în tabăra abandonată de turci și găsesc o grămadă de provizii. De aceea
hotărăsc să-și facă o țară și discută despre cele două forme de guvernământ:
republică sau monarhie iluminată. Nu se înțeleg, se iau la bătaie și pierd șansa
să-și dobândească conștiința națională. Între timp, Vlad Țepeș, deși îi bate pe
turci și-i alungă, este silit de boieri să părăsească țara, fiindcă aceștia se tem de
răzbunarea turcilor. Armata română continuă lupta condusă de Romândor.

Mesajul iluminist constă în discutarea următoarelor idei:

o Susține lupta pentru drepturile omului.
o Combate intoleranța religioasă de pe poziții materialiste.
o Critică instituțiile și moravurile feudale.
o Susține egalitatea în drepturi, în virtutea dreptului natural.
o Neagă dreptul divin feudal.
o Propune discutarea formelor de guvernământ iluministe: republica sau
monarhia iluministă.
o Ne prezintă prototipul domnului, iluminat în figura lui Vlad Țepeș.
o Enunță o concepție materialistă, exprimată în descrierea raiului țigănesc.
o Susține lupta pentru libertate națională ca afirmare a conceptului
iluminist- „poporul suveran”. ” ( Alexandrescu, 2005, p. 96-97)

Bibliografie:
 Paicu L., Lazăr M., Lupu M., Literatura română. Pregătire individuală
pentru proba scrisă- examen de bacalaureat, București, Art, 2007;
 Manolescu M., Limba și literatura română pentru bacalaureat și admitere,
Pitești, Paralela 45, 2006;
 Alexandrescu E., Literatura română în analize și sinteze, București,
Editura didactică și pedagogică, 2005;