Iluminismul romanesc

Patrunderea la noi a ideilor iluministe a fost intarziata atat de dominatia straina, cat si
de feudalismul autohton. Carturarii nostri de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si
inceputul secolului al XlX-lea s-au format sub influenta scolilor Vienei si Romei (cei
din TransilvaniA) si gratie lecturilor din rationalistii francezi si, in primul rand,
celebrei Enciclopedii ingrijite de Diderot si D Alembert (cei din Tara Romaneasca si
MoldovA). Ei au reusit destul de greu sa se emancipeze", sustinand un iluminism
original romanesc. Totusi au existat multiple semne" ale acestei originalitati. in Tarile
Romane, influentele europene au fost extrem de puternice. Chesani Ramniceanu si
Leon Ghenca au pornit de la Enciclopedia franceza spre a impune unele conceptii
iluministe cu aplicatii autohtone. Primul s-a realizat ca filosof al istoriei; celalalt a
incurajat introducerea limbii romane in scoli si a militat pentru raspandirea culturii.
Tendinte iluministe au avut, de fapt, scriitorii care au pus bazele culturii si literaturii
romane: Vacarestii, C. Conachi, Dinicu Golescu, I. H. Radulescu, Gh. Asachi s.a.

Scoala Ardeleana

Definire, calitati, reprezentanti; principiul de baza

Un loc aparte ocupa situatia din Transilvania, unde tanara burghezie romaneasca, mai
dezvoltata datorita deschiderii catre Occident, a propus un iluminism in acelasi timp
politic si social, patriotic si national, cultural si etic - deci un iluminism original fata
de tot ce realiza Europa si lumea.
Scoala Ardeleana a inclus practic toti ideologii si oamenii de cultura ai timpului
luminilor" transilvane. Dar corifeii au fost, fara nici o indoiala, S. Micu, Gh. Sincai, P.
Maior, I. Budai-Deleanu.

Principiile si ideile reprezentantilor Scolii Ardelene se regasesc in lucrari istorice,

lingvistice si de cultura generala. Principiul de baza este - fara indoiala - credinta in
originea si continuitatea romanilor in teritoriu, alaturi de increderea in natiune si in
cultul libertatii umane in pofida dictaturii de orice tip (de la dezumanizare si pana la
injosirea nationala).
Continutul umanist al iluminismului Scolii Ardelene

A»
Un atare principiu de exceptie si-a gasit sustinerea in idei care au consemnat o
autentica batalie stiintifica. Combatand adversarii romanilor in Transilvania,
reprezentantii Scolii Ardelene au preluat argumente ale predecesorilor lor. M. Costin
si D. Cantemir sunt citati la loc de frunte, adaugandu-li-se argumentari moderne.
Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior utilizeaza descrieri istorice pentru a
demonstra suprematia originii poporului roman fata cu celorlalte nationalitati. Dar,
filosofi iluministi fiind, ei nu forteaza nota, ci sustin doar impunerea egalitatii in
drepturi (conform conceptiei lui S. Micu - de exemplu - ca toate natiile firesti se
cuprind in marea natie a neamului omenesc").