Sistemul Muscular

In figura sunt prezentati muschii de mai jos, cu denumirile lor din latina.

Principalele grupe de muschi Muschii capului:

Muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali; Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale, constrictori si dilatatori; Muschii masticatori. Muschii gatului si cefei:

Pielos al gatului; Sterno cleido mastoidieni; !ioidieni.

Referat.clopotel.ro

Muschii "runchiului:

Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii trapezi, marii dorsali si muschii santurilor #ertebrale (in plan profund); Pe fata antero laterala sunt muschii toracici (pectorali, dintati, intercostali) si abdominali (drepti si oblici); Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si e$piratie; Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit spre torace. Musculatura membrelor superioare:

Muschii de pe centura scapulara; Muschii membrului propriu zis: brat (biceps, triceps), antebrat (fle$or si e$tensori ai mainii, pronatori si supinatori), muschii mainii. Musculatura membrelor anterioare:

Muschi de pe oasele centurii pel#iene (fesierii); Musculatura membrului propriu zis: musculatura coapsei (c#adricepsul, croitorul, aductorul, bicepsul femural), musculatura gambei (muschii gambei e$tensori ai piciorului, ponatori supinatori iar posterior se gaseste tricepsul sural.

Referat.clopotel.ro

Mu%chii reprezint& elementele acti#e ale aparatului locomotor. Sub ac'iunea impulsurilor ner#oase, ei se contract& sau se rela$eaz&. Prin intermediul ner#ilor, mu%chii pot primi impulsuri #oluntare (contrac'ii #oluntare, la mu%chii stria'i ( scheletici () sau in#oluntare (contrac'ii in#oluntare, la mu%chii netezi sau cardiac). )up& form&, dispunere, mod de contrac'ie, mu%chii sunt categorisi'i *n dou& clase: +. Mu%chi #iscerali, netezi, care se g&sesc dispu%i *n pere'ii organelor interne (stomac, intestine, artere etc.). ,ntreaga mas& se contract& lent, in#oluntar, primind impulsuri #egetati#e. -. Mu%chi stria'i, care se sub*mpart *n dou& tipuri: cardiaci, cu contrac'ii in#oluntare, %i scheletici, cu contrac'ii mi$te, de obicei #oluntare. Mu%chii scheletici se inser& pe oase, pe care le pun *n ac'iune. .n mu%chi are dou& sau mai multe puncte de inser'ie, dintre care unul este de origine, iar cel&lalt (celelalte) sunt de inser'ie, reprezentat, de cele mai multe ori printr un tendon. ,ntre ele se g&se%te masa (corpul) mu%chiului. )up& dispozi'ia fibrelor masei musculare *n raport cu tendonul, mu%chii scheletici se *mpart *n: Mu%chi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe lungime, permi'/nd mi%c&ri di#erse, dar cu for'& sc&zut& (sternocleidomastoidian, croitor etc.);
Referat.clopotel.ro

Mu%chi pena'i, cu tendonul *n centru sau lateral %i fibrele musculare dispuse oblic pe acesta %i pe lungime, e$ecut/nd mi%c&ri cu for'& crescut& (brahial etc.); Mu%chi cu mai multe origini %i un singur tendon terminal (biceps, triceps, c#adriceps, sternocleidomastoidian). Sunt mu%chi mari, puternici; Mu%chi cu intersec'ii tendinoase (drep'ii abdominali). ,n raport cu modul de func'ionare, mu%chii pot fi: agoni%ti, care realizeaz& aceea%i mi%care (apropie dou& oase), antagoni%ti, care particip& la mi%c&ri pe aceea%i direc'ie, dar *n sensuri opuse (unul apropie dou& oase, cel&lalt le dep&rteaz&; de e$emplu, bicepsul %i tricepsul). 0a e$terior, mu%chii prezint& o teac& membranoas&, numit& epimisium. 1a *i separ& de organele *n#ecinate, f&c/nd *ns& corp comun cu 'esutul conjuncti# subdermic, periost, apone#roze, tendoane etc. ,n interior, mu%chiul prezint& o structur& fasciculat&, fiecare fascicul fiind delimitat de o teac& colagenic ( conjuncti#& (perimisium). 2asciculele sunt *mp&r'ite *n fibre, de asemenea, acoperite de o teac& conjuncti#&, endomisium. 3ceste trei teci au leg&tur& *ntre ele, fiind mai bine #izibile la mu%chii biceps, triceps, c#adriceps etc. 1le sunt constituite
Referat.clopotel.ro

din fibre colagenice, reticulare, elastice, celule fibroblastice, histiocite, adipocite etc. 2ibrele musculare ocup& #olumetric *n jur de 45 ( 678 din mu%chi, iar tecile conjuncti#e cam +7 ( 958. "endoanele sunt cordoane de 'esut conjuncti#o ( fibros, situate la cap&tul mu%chiului, inser/ndu se pe os. 0ucr/nd strict sub control ner#os, mu%chii sunt bogat iner#a'i de fibre motorii, senziti#e %i #egetati#e, metabolismul %i func'ionarea lor depinz/nd integral de starea iner#a'iei. 2ibrele motorii pro#in din ganglionii spinali, sau din ner#ii cranieni. 0eg&tura a$on ( fibr& muscular& se face printr o sinaps& modificat&, numit& plac& motorie. 1$ecut/nd func'ii comple$e, mu%chiul striat dez#olt& un metabolism acti#, ceea ce necesit& o irigare sanguin& bogat&. :e'eaua capilar& din jurul fibrelor musculare are o suprafa'& de ; ( < ori mai *ntins& dec/t cea tegumentar&. 2ibra muscular& este o celul& alungit&, cu fibrile contractile *n citoplasm&. 1a este unitatea morfo func'ional& a mu%chiului. 3re o form& fusiform&, conic&, c#asicilindric& %i dimensiuni de ordinul a +mm (la mu%chiul sc&ri'ei) ( 9; cm (la mu%chiul croitor) lungime %i +5 ( +55 microni diametru. )e obicei, fibrele musculare sunt mai groase la b&rbat dec/t la femeie %i la indi#izii bine *ntre'inu'i comparati# cu cei mai prost hr&ni'i. )ez#oltarea mu%chiului se face prin *ngro%area
Referat.clopotel.ro

fibrelor, ca urmare a cre%terii catit&'ii de sarcoplasm& %i a con'inutului fibrilar. 2ibrele pot tra#ersa longitudinal *ntreg mu%chiul, sau se pot opri unde#a *n masa acestuia, efil/ndu se. ,n general, circa =68 din fibre sunt iner#ate de o singur& plac& neuro muscular&, situat& la mijocul acestora, dar sunt %i cazuri c/nd o plac& neuro muscular& iner#eaz& mai multe fibre. 2ibra muscular& este alc&tuit& din: membran&, numit& sarcolem&, citoplasm& (sarcoplasma), %i aparat fibrilar. Sarcolema este o membran& aproape continu&, ce prezint& un orificiu de intrare a fibrei ner#oase. Se constituie dintr un comple$ elastic, sub'ire, bistratificat; stratul intern, mai sub'ire (circa 45 >ngstromi), se nume%te membran& plasmatic&, iar cel e$tern, mai gros (de circa 955 ( 755 >ngstromi), numit membran& e$tern&, are o elasticitate foarte mare. Sarcolema se continu& cu 'esutul conjuncti# dintre fibrele musculare, iar *n interior se conecteaz& cu membranele ? ale miofibrilelor. 2unc'ional, sarcolema stabile%te leg&tura dintre interiorul %i e$teriorul celulei, prin intermediul sistemului de canalicule ", important& cale pentru schimburile de substan'e cu lichidul intercelular. )e asemenea, sistemul " de'ine rolul primordial de transmisie a impulsului ner#os de la placa neuro muscular& la miofibrile. Sarcoplasma este citoplasma celular&, format& din miofibrile %i citoplasm& necontractil&. Miofibrilele formeaz& ionoplasma. 1le ocup&
Referat.clopotel.ro

cam <5 ( 658 din masa %i #olumul fibrei, prezent/ndu se ca filamente de + ( 9 micrometri diametru %i de lungime egal& cu a fibrei. Miofibrilele nu posed& membran& proprie. Spa'iul dintre ele este ocupat de citoplasm&, mitocondrii %i reticul endoplasmatic. ,ntr o fibr& se g&sesc *n jur de +555 ( ++55 de miofibrile, care se dispun paralel pe a$ul lung al acesteia. 3stfel, fibra cap&t& un aspect striat longitudinal. Structura lor este consecin'a succesiunii de discuri formate din material proteic cu indice de refrac'ie diferit (luminos sau *ntunecat) de a lungul fibrelor, ceea ce le confer& aspectul striat trans#ersal. )iscurile sau benzile luminoase, clare, izotrope, monorefringente *n lumin& polarizat& sunt mai sub'iri %i poart& denumirea de benzi I, iar cele anizotrope, *ntunecate, birefringente, mai groase, se numesc benzi 3. @enzile 3 sunt *mp&r'ite *n dou& segmente egale de o band& clar&, ! (!ensen), iar cele I de banda *ntunecat& ? (?Aischenscheibe, numit& %i Stria 3mici); aceasta tra#erseaz& toate miofibrilele, ata%/ndu se la sarcolem&. :olul s&u este de a men'ine raporturile interfibrilare. ,n timpul rela$&rii e$agerate a fibrilelor, *n centrul striei !, clare, apare membrana M, *ntunecat&, unde se prind filamentele de miozin&. )e o parte %i de alta se g&sesc dou& arii mai luminoase, numite liniile 0. ,ntre dou& membrane ? (*ntre centrii zonelor luminoase I) se g&se%te un sarcomer; el este unitatea morfo histo func'ional& a miofibrilelor. ,n general, lungimea sarcomerilor ajunge p/n& la
Referat.clopotel.ro

-,7 microni. ,ntr o fibr& sunt cam +5 ( -5 de milioane de astfel de unit&'i. 2ilamentele de miozin& particip& la formarea discului *ntunecat 3, a#/nd *n mijloc o umfl&tur& (membrana M). 3u cam +;5 ( +<5 de >ngstromi *n diametru %i lungimi de +,< microni. Sunt constituite din c/te -55 de molecule de miozin&, aranjate *ntr o re'ea he$agonal&, dens&. 2ilamentele de actin& formeaz& discul clar I, inser/ndu se cu un cap&t pe membrana ?, iar cu cel&lalt intercal/ndu se printre filamentele de miozin&, oprindu se *n apropiera zonei !. )iametrul lor ajunge p/n& la 75 ( 45 de >ngstromi, iar lungimea la -,57 microni. Sunt mai pu'in dense dec/t filamentele de miozin&. Per sarcomer, se g&sesc circa +-55 molecule, pro#enind din dou& filamente. 2iecare miofibril& are *n componen'& aproape +755 de filamente de miozin& %i 9555 de filamente de actin&, fiecare filament de miozin& a#/nd *n juru i < filamente de actin&, iar unul de actin& 9 de miozin&. :aportul numeric este de +B-, iar cel molar de ; actin& la + mizin&. Cu e$cep'ia zonei !, discul 3 este constituit din filamente groase de miozin& %i sub'iri de actin&. ?ona clar& ! constituie elementul elastic al miofilamentului, unde are loc e$tensia acestuia. 1ste format& din filamente de miozin& %i unul e$tensibil, proteic, S, ce pare a uni filamentele de actin& *ntre ele. )iscul 3 este mai bogat *n substan'e minerale comparati# cu discul I; astfel, primul con'ine *n special CaDD, MgDD, ED, iar cel de al
Referat.clopotel.ro

doilea Creatinfosfat (CP, C2), 3cid 3denozintrifosforic (3"P), 3cid 3denozindifosforic (3)P), lipoide etc. Flicogenul, principala substan'& de con#ersie energetic& a mu%chiului, atinge concentra'ii considerabile *n sarcoplasm& %i discul 3, care, se pare, e$ercit& o ac'iune 3"P azic& (de descompunere asupra 3"P), gener/nd energia necesar& contrac'iei. Proteinele se g&sesc *n propor'ie de 7; *n discul 3, 9< *n discul I, 9 *n substan'a S %i < *n membrana ?. Sarcoplasma nediferen'iat& se prezint& sub forma unui gel amorf, ro%u. @iochimic, constituie un amestec de ioni: ED, GaD, CaDD, MgDD, PH;(((, dizol#a'i *n ap&, substan'e organice, necesare metabolismului celular: enzime proteice %i mitocondrii, aflate *n str/ns& leg&tur& cu filamentele de actin& (au rol *n utilizarea 3"P). Sarcoplasma nediferen'iat& ocup& cam -5 ( 958 din masa celular&. 1a cuprinde dou& frac'iuni: sarcoplasma interfibrilar&, bogat& *n organite celulare (mitocondrii, fragmente de reticul endoplasmatic, incluziuni organice: proteine, aminoacizi liberi, acizi gra%i liberi, miogen, globuline, glicogen, enzime etc.) sarcoplasma periferic&, unde se g&sesc mitocondrii, nucleu, aparat Folgi, reticul endoplasmatic, lizozomi, glicogen, lipopigmen'i, 3"P etc. :eticulul endoplasmatic are doi componen'i: reticulul sarcoplasmatic (:S), identic cu al celorlalte celule, %i sistemul ", tubular trans#ers, ca o continuare a membranei %i a spa'iului
Referat.clopotel.ro

intercelular *n&untrul celulei. "uburile sistemului " *n#&luie fiecare miofibril& printr o forma'iune inelar& la ni#elul membranei ?, sau la ni#elul jonc'iunii discului I cu discul 3, cu c/te dou& inele per fibr&. "ubulii, o#alari *n sec'iune, au conductan'e sc&zute pentru Cl(, GaD, ED, comparati# cu membrana celular&. "ipul %i cantitatea enzimelor din citoplasm& depind de regimul anaerob sau aerob al metabolismului celular, reunind cam 758 din proteinele solubile din mu%chi. )up& cantitatea de sarcoplasm&, mioglobin& (Ihemoglobina muscular&J), rezer#a de o$igen, a#em urm&torele tipuri de fibre musculare: fibre ro%ii, cu un con'inut mai ridicat *n mioglobin&, cu contrac'ii lente (peste 9,7 ms), puternice, func'ion/nd aproape continuu %i obosind greu (mu%chii antigra#ita'ionali, cu metabolism preponderent o$idati#); fibre albe, cu numeroase miofibrile, mai s&race *n mioglobin&; au contrac'ii rapide (sub 9,7 ms) %i obosesc u%or. 3u metabolism preponderent glicolitic, anaerob. Gu e$ist& mu%chi alc&tuit doar din fibre ro%ii sau albe, dar e$ist& mu%chi constitui'i predominant din fibre ro%ii sau albe. 3stfel, e$tensorii au *n special fibre ro%ii, iar fle$orii mai multe fibre albe. 0a om a fost e#iden'iat un al treilea tip de fibre, intermediar, rozalii. 1ste posibil ca, e$trapol/nd, s& admitem c& acestea ar sta la originea celorlalte. 3dic&, *ntr un stadiu
Referat.clopotel.ro

ontogenetic, c/nd mu%chii *nc& nu s au separat *n fle$ori sau e$tensori, to'i mu%chii scheletici s& fi con'inut doar fibre rozalii. Pe m&sura stabiliz&rii unui anumit regim de func'ionare %i de metabolism, fibrele e#olueaz& spre unul dintre aceste tipuri. Propriet&'ile fibrelor musculare 2ibra ro%ie 2ibra alb& Metabolism aerob Metabolism anaerob crescut crescut 0ipoliz& intens& 0ipoliz& slab& Mici rezer#e glicogenice :ezer#e glicogenice (dependen'& de crescute glicogenul hepatic) (semidependen'& de glicogenul hepatic) 3cti#itate 3"P azic& 3cti#itate 3"P azic& slab& intens& Contrac'ie lent& Contrac'ie rapid& )imensiuni mici, )imensiuni mari, tensiune mic&, tensiune mare, c#asicontinu& intermitent& :e'ea capilar& bogat& :e'ea capilar& s&rac& Iner#a'ie Iner#a'ie motoneuronal& de motoneuronal& de dimensiuni reduse, cu dimensiuni mari, cu conductan'& lent& conductan'& rapid& Prag refle$ diminuat Prag refle$ crescut )esc&rcare tonic& )esc&rcare fazic& refle$& refle$& Hboseal& redus& Hboseal& intens&

Referat.clopotel.ro

"ipul de iner#a'ie este r&spunz&tor pentru rata metabolic& a unei fibre musculare, prin rolul trofic pe care l joac& neuronul pentru mu%chi. Prin in#ersarea iner#a'iei unei fibre ro%ii, aceasta dob/nde%te un comportament de fibr& alb&; procesul in#ers este mai pu'in pregnant, ca urmare a unei atare autonomii a fibrelor albe #is a #is de iner#a'ie. Substan'ele care intr& *n structura mu%chiului striat 3. Proteinele. )up& colagen, sunt cele mai abundente substan'e organice din organism. 1le se sub*mpart *n: a. Proteine solubile sarcoplasmatice (9,7 ( 48): mioglobin&, miogene (albumine), enzime (circa -B9 dintre enzimele musculare): fosforilaza, fosfoglucomutaza, aldolaza, trifosfatizomeraza, enolaza, creatinKinaza, 9 fosfogliceraldehidhidrogenaza, fosfogliceroKinaza, fosfogliceromutaza, piru#atKinaza, lactatdehidrogenaza. miogenul este un amestec de albumine 3 %i @, un mare num&r de enzime glicolitice, respiratorii, proteolitice, fosfat transferaze, lipolitice etc; mioglobina, o cromoprotein& ro%ie, care fi$eaz& temporar o$igenul, constituind rezer#a local& %i imediat& de o$igen. b. Proteinele insolubile, structurale, se g&sesc *n propor'ie de +9 ( +4,78 %i reunesc proteinele miofibrilelor, proteinele granulare %i
Referat.clopotel.ro

proteinele stromei. proteinele miofibrilelor constituie cam <58 din proteinele musculare, adic& *n jur de +-8 din totalul substan'ei organice, form/nd structurile filamentoase contractile ale mu%chiului. Principalele proteine miofibrilare contractile sunt actina %i miozina, iar troponina %i tropomiozina regleaz& procesul de contrac'ie. Con'inut procentual per +55 gr. 'esut proasp&t 3p& 4- 65 Substan'e organice, din -5 ( -< care: Proteine +<,7 ( -5,= Flicogen 5,9 ( 9 0ipide +(9 Creatin& D Creatin 5,- ( 5,77 2osfat Creatinin& 5,559 ( 5,557 Carnozin& 5,-7 ( 5,; Carnitin& 5,5- ( 5,57 @aze purinice 5,54 ( 5,-9 3minoacizi liberi 5,+ ( 5,4 .ree 5,5; ( 5,+; 3cid lactic 5,5+ ( 5,5S&ruri minerale + ( +,7 3minoacizii din proteinele musculare; rezultatele sunt raportate la azotul total de +<,48. 3minoacidulBPr ":HPHMIH?I oteina GL
Referat.clopotel.ro

Substan'a

3C"IGL

MIH?IGL

Cistin& Metionin& "irozin& "riptofan Flicin& Malin& Izoeucin& %i 0eucin& 2enilalanin& Prolin& Serin& "reonin& !istidin& 3rginin& 0izin& 3cid glutamic 3cid aspartic

5,4 -,6 9,+ 5 6,6 9,+ +7,< ;,< +,9 ;,; -,= 5,67 4,6 +7,4 9-,= =,+

+,9; ;,7 7,6 -,57 7 ;,= ( <,9 6,-7 ;,6 7,+ 7,= 4 -,= <,< 4,< +;,6 +5,=

+,; 9,; 9,; 5,6 +,= -,< +7,< ;,9 +,= 9,= ;,=7 +,4 4 +5,9 --,+ +-,;

miozina este componentul cel mai important al mu%chiului (;5 ( <58 din proteinele miofibrilare, circa ;,6 ( 4,-8 din substan'ele organice totale). Prezint& structur& asimetric&, fibrilar&, terminat& la un cap&t cu o por'iune globuloas&.
Referat.clopotel.ro

0ungimea moleculei ajunge la +;55 ( -555 de >ngstromi, iar diametrul la +55 ( -55 de >ngstromi. Freutatea molecular& tinde spre ;75.555 ( 755.555. Structural, filamentele de miozin& sunt a%ezate unul *n continuarea celuilalt, pe c/te < r/nduri paralele, fiecare a#/nd form& de baston, cu cap&tul globulos ie%it *n afar&. Prin scindare cu tripsin&, se separ& dou& frac'iuni proteice: meromiozina u%oar& (MM., 0MM ( 0ight MeromNosin), cu greutatea molecular& +75.555, care reprezint& circa +B9 din molecula miozinei, constituind por'iunea prins& *n m&nunchi, %i meromiozina grea (MMF, !MM ( !ea#N MeromNosin), care este flotant& (-B9 din molecul&). Structura biochimic& a miozinei cuprinde: acid glutamic (--,+8), leucin& (+7,<8), acid aspartic (+-,;8), lizin& (+5,98), arginin& (48), tirozin& (9,;8), treonin& (;,=78), metionin& (9,;8), cistin& (+,;8), serin& (9,=8), alanin& (<,98), fenilalanin& (;,98), #alin& (-,<8), glicocol (+,=8), prolin& (+,=8), histidin& (+,48), triptofan (5,68). actina se prezint& sub forma unor filamente lungi de circa -555 de >ngstromi, a%ezate c/te < *mprejurul unui de miozin&. Cantitati#, constituie cam +7 ( -78 din proteinele miofibrilare. ,n decursul unei contrac'ii, actina *mbrac& dou& forme intercon#ersibile: actina globular&, actina F, F actina, cu un diametru de 77 >ngstromi, legat& de 3"P, d/nd adenozintrifosfat actina (3"PF), necontractil&. actina fibrilar&, actina 2, 2 actina, actina
Referat.clopotel.ro

polimerizat&, care, legat& cu 3)P, d& adenozindifosfat actina (3)P2), contractil&. 2ormarea actinei 2 este posibil& *n prezen'a ionilor de Calciu %i de Magneziu, asociati grup&rilor sulfhidrice (S!() libere: n(3"PF)O(Pn(3)P2)DnP, unde n Q nr. de molecule, P Q grupare fosfat (PH;9 ). 3minoacidul preponderent *n actin& este prolina. tropomiozina constituie cam +5 ( +-8 din proteinele fibrilare; se prezint& sub form& de filamente cu lungimi de ;55 de >ngstromi, r&sucite c/te dou& filamente *n jurul unuia de actin&. troponina este o protein& globular&, legat& de tropomiozin&, in locuri specifice, repetarea sa *n cadrul aceluia%i heli$ f&c/ndu se la 967 ( ;55 de >ngstromi (cam *n acela%i loc al filamentului de tropomiozin&). "roponina se prezint& sub forma a trei frac'iuni structural ( func'ionale: troponina C, cu mare afinitate pentru ionii de Calciu %i Magneziu, sub influen'a c&rora sufer& modific&ri structurale; troponina I, cu acti#itate inhibatorie asupra interac'iunii dintre actin& %i miozin&, %i implicit asupra contrac'iei, *n absen'a ionilor de Calciu; troponina ", care solidarizeaz& comple$ul tropomiozin& troponin&. @. Substan'ele azotate neproteice a. Gucleotidele: acidul adenilic (acid adenozinmonofosforic), 3MP; acidul adenozindifosforic, 3)P;
Referat.clopotel.ro

acidul adenozintrifosforic, 3"P; acidul guanidilic (FMP); acidul uridilic (.MP); acidul inozinic (IMP). Cel mai important nucleotid r&m/ne 3"P, acidul adenozintrifosforic, cu deri#a'ii s&i, 3)P %i 3MP, particip/nd direct, ca suport energetic, *n procesul contrac'iei, prin hidroliza unui gram de 3"P rezult/nd circa =555 +-.555 de calorii. :efacerea 3"P consumat se face pe baza Creatinfosfatului (C2, CP), pe seama o$id&rii aerobe a glucidelor (cu randament de 96 de molcule de 3"P dintr una de glucoz&), sau anaerob, dintr o molecul& de glucoz& rezult/nd ; molecule de 3"P. Mu%chiul proasp&t con'ine cam 5,- ( 5,;8 3"P. b. Creatina (acid G metil guanidin acetic) se g&se%te *n propor'ie de =68 *n mu%chi, combinat& cu fosfat (fosfagen, creatinfosfat, C2, CP), unde are ca rol principal furnizarea de grup&ri macroergice pentru refacerea depozitelor de 3"P, consumate *n cursul efortului muscular. C D P Q CP(C2) ( geneza fosfagenului (creatinfosfatului) din creatin& %i fosfat; CP(C2) D 3)P Q 3"P D C ( trecerea grup&rii fosfat de la creatin& la 3)P, cu formare de 3"P %i eliberare de creatin&. Creatina este sintetizat& *n ficat pe baz& de arginin& %i glicocol, *n prezen'a metioninei. c. Creatinina, anhidrida creatinei, este forma de eliminare a acesteia din organism; C. Flucidele musculare sunt: glicogenul, care ajunge la concentra'ii de 5,7(98 din masa
Referat.clopotel.ro

muscular&, *n func'ie de regimul de func'ionare a mu%chiului, sau efortul acestuia, %i inozitolul. ). 0ipidele din mu%chi sunt *n principal fosfatide %i trigliceride. Hcup& cam 5,7 ( 98 din mu%chi. 2osfatidele (lecitine, cefaline, sfingomieline), *n propor'ii de 5,; ( +8, se afl& r&sp/ndite *n mitocondrii, membrane etc, iar trigliceridele ("F0) *n 'esutul conjuncti#. Colesterolul se g&se%te liber sau esterficat. 1. Substan'ele minerale se *nt/lnesc sub +8 din mu%chi. Cel mai r&sp/ndit %i, totodat&, cel mai important element este Potasiul (9-5 ( ;55 mg.). 3cesta manifest& puternice efecte asupra func'iilor de e$citabilitate %i contractilitate. 1sen'ial este raportul dintre potasiu %i sodiu, urm&torul element ca pondere %i importan'& (65 mg). 3stfel, la sc&derea concentra'iei ionilor de potasiu, corelat& cu cre%terea concentra'iei ionilor de sodiu, are loc abolirea mecanismului de contrac'ie %i adinamie. .rm&torii cationi sunt Calciul (6 mg.) %i Magneziul (-+ mg.), care pun *n func'iune sistemul enzimatic muscular, prin influen'a poziti#& asupra contrac'iei. 3lte elemente care se g&sesc *n mu%chi sunt: P ( 4 mg 8, Cl ( 46mg8, @icarbonat, !CH9 (+7 mg8), 2e D DD (5,5+8), 2luor, SH; .

Referat.clopotel.ro