Ciobica Irina XI E Omul si divinitatea

De-a lungul timpului legatura dintre om si divinitate s-a pastrat si in unele cazuri a devenit poate mai puternica.Omul traieste cu necesitatea unei providente care sa dea un inteles vietii sale, prin care sa-si justifice actiunile si care sa-l g ideze in alegerea cailor potrivite. !ceasta legatura s-a intarit mai ales in Evul "ediu atunci cand perioadele des repetate de foamete, marile epidemii, catastrofele naturale, razboaiele dese si alte forme de violenta, au dus la nevoia omului de a se adaposti , de a se simti in siguranta aflati sub protectia unei providente .#otusi credinta s-a manifestat la inceput doar prin increderea in anumite viziuni, vise si alucinatii, in semne premonitorii sau punitive. $n Evul "ediu, temelia culturii este religioas%. Omul crede &n revela'ia biblic% (i fiecare element al e)isten'ei sale poart% pecetea simbolului religios. Credin'a &n Dumnezeu ofer% certitudinea unei realit%'i divine care se afl% &n afara lumii, independent (i suveran fa'% de ea, dar (i &nl%untrul ei. De aici poate veni si e)plicatia prezentei multitudinii de opere literare medievale cu tenta , simbolistica sau tema in totalitate religioasa. *n bun e)emplu poate fi al unuia dintre primii mari poeti ai +rantei dar si al Europei Evului "ediu, +rancois ,illon.Desi nu intrunea caracteristicile tipului religios, poetul , in urma unei vieti in afara legii care i-a atras condamnarea la moarte , se intoarce intr-un moment de pocainta catre divinitate.-oemul intitulat ,, Ballade des pendus ./alada 0p1nzura'ilor2 cuprinde astfel sentimente impartasite de cei carora le era pregatita aceeasi soarta cum ar fi cainta, mila , dorinta de mantuire, de apropiere de providenta. In asteptarea e)ecutarii sentintei poetul cere ingaduinta si mila pe parcursul intregii poezii , atat din partea muritorilor ,,Cu inima de piatra nu ne fiti3, cat si din partea divinitatii.Cel inc is simte astfel nevoia mantuirii ,,4ugati-va la Domnul pentru noi53 tocmai datorita spatiului de claustrare care indeamna spre meditare dar mai ales datorita apropierii mortii. -entru a amplifica aceste sentimente sunt descrise imprejurarile vietii inc isorii , nefavorabile atat din punct de vedere fizic ,,De ploaie suntem umezi si spalati3 , ,,De soare suntem arsi si innegriti3 , ,,oc ii adancati3 , ,, perii de pe fata jumuliti3 cat si psi ic ,,nicicand , nicicum nu suntem linistiti3. *ltima strofa a baladei intitulata ,,Inc inare3 reprezinta ultima incercare disperata de a cere iertare,de a se aproapia de divinitate.!dresarea directa facuta divinitatii ,,Iisuse3 si ruga de a fi ec itat in fata providentei si a nu sfarsi in focul iadului ,,+ereste-ne de-a iadului manie3 dar si apelul la umanitatea ,,6u radeti oameni , fiti de oamenie3 urmat de versul prezent la sfarsitul fiecarei strofe ,,0i va rugati la Domnul pentru noi53 subliniaza nevoia tot mai puternica de mantuire constransa de apropierea mortii. *n alt e)emplu de te)t cu simbolistica legata de divinitate este ,,Divina Comedie3 a lui Dante !lig ieri.Imp%r'it% &n trei sec'iuni .7Infern7, 7-urgatoriul7, 7-aradis72, &n

oper% este descris% o c%l%torie imaginar% &n cele trei compartimente ale lumii de dup% moarte, &n care poetul se &nt1lne(te cu personaje mitologice, istorice sau comtemporane lui. +iecare personaj este reprezentantul unei virtu'i sau al unui viciu, situarea &n una din cele trei lumi fiind simbolic%, ca r%splat% sau pedeaps%, adesea (i dup% criterii subiective deoarece poetul &i &nt1lne(te &n Infern si pe adversarii lui.0pre e)emplu Dante este c%l%uzit prin Infern (i -urgatoriu de c%tre poetul ,irgiliu, simbol al &n'elepciunii iar /eatrice - fiin'a pe care a adorat-o - &l ajut% s% g%seasc% drumul spre -aradis, fiind instrumentul voin'ei divine. +iecare dintre cele trei taramuri este construit din zece parti.!stfel Infernul are ca parti componente campia intunecata si cele noua cercuri in care pacatosii se c inuiesc.In alcatuierea -urgatoriului intra tarmul marii,coasta muntelui,cele sapte barne ale acestuia, gradina paradisului pamantesc.Iar -aradisul este format din noua cercuri mobile si empireul.!legerea cifrei 8 in ceea ce priveste sferele ceresti dar si cele din infern nu este intamplatoare,8 reprezentand perfectiunea perfectiunii,8 fiind multiplu cifrei 9.De asemenea :; este simbolul decalogului si reprezinta o imagine a divinitatii. In opera se poate observa prezenta inspiratiei religioase,a unei tendinte moralizatoare, si unui limbaj bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor,caracteristic literaturii si stilului medieval. Ca structura fiecare sec'iune cuprinde 99 de c1ntece, cu e)cep'ia primei, care are un c1ntec &n plus ce serveste ca introducere. Descrierea coborarii lui Dante &n Infern,a trecerii prin -urgatoriu si,&n fine,a ascensiunii &n -aradis, nu este nimic altceva decat prezentarea drumului initiatic parcurs de erou spre apoteoza unirii cu divinitatea. Opera reprezinta dramatizarea teologiei cre(tine medievale, dincolo de sensurile sale profunde, privind opiniile filosofice, politice si stiintifice ale artistului.!stfel ,,Divina Comedie7 este alegoria purific%rii sufletului (i dob1ndirii lini(tei interioare prin &n'elepciune (i dragoste. !stfel cele doua opere evidentiaza legatura dintre om si divinitatea, c iar daca aceasta se realizeaza diferit in cele doua cazuri.Daca la +rancois ,illon apare de abia spre sfarsitul vietii si numai o data cu constrangerea mortii,luand forma unei rugi de iertarea a pacatelor si de mantuire a sufletului,la Dante !lig ieri pare a fi una permanenta.-rin credinta in e)istenta unei eternitati dupa moarte,prin cartea sa italianul ne prezinta posibilele imagini ale vietii de apoi in functie de ceea ce omul a ales sa faca in viata. !cesta realizeaza o descriere a eternitatii cu toate defectele si perfectiunea ei, cu c inurile si cantarile frumoase, cu focul si soarele ei. -rovidenta a avut si va avea mereu un rol important de jucat in viata omului,deoarece fiinta umana trebuie sa-si gaseasca un ec ilibru,o motivatie a e)istentei sale dar si un sprijin neconditionat in cele mai dificile situatii.<egatura dintre om si divinitate este una indispensabila pentru o viata sanatoasa a sufletului de aceea inca din cele mai vec i timpuri nu numai ca a reusit sa se pastreze dar sa se si imbogateasca din punct de vedere spiritual. Cele doua opere reprezinta dovada evolutiei acestei relatii de la aparitia ei.