P. 1
Pe Langa Plopii Fara Sot

Pe Langa Plopii Fara Sot

|Views: 90|Likes:
pe langa plopii fara sot mihai eminescu
pe langa plopii fara sot mihai eminescu

More info:

Published by: Bogdana Alexandrescu on Dec 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2014

pdf

text

original

Pe langa plopii fara sot Mihai Eminescu este unul dintre marii clasici ai literaturii, alaturi de Ion Creanga

, Ioan Slavici si I.L. Caragiale. Înca de la publicarea primelor poezii, criticul Titu Maiorescu îl caracterizeaza ca iind poet în toata puterea cuv!ntului, intuind geniul si promov!ndu"l în cadrul societatii #unimea si prin intermediul revistei $Convorbiri literare%. Societatea #unimea a avut drept scop continuarea a ceea ce începusera înaintasii pasoptisti, numai ca acestia au avut un avanta&' literatura era de&a ormata, e(ista o baza. Membrii acesteia erau tineri, între douazeci si douazeci si cinci de ani, numai unul avea treizeci de ani, )asile *ogor. Înca de la primele poezii publicate de Mihai Eminescu, )asile +lecsandri îi recunoaste geniul $E unul care c!nta mai bine dec!t mine , Cu at!t mai bine tarii si lui cu"at!t mai bine, +puce înainte s"a&unga c!t mai sus, La rasaritul alnic înclin al meu apus%. Se cunosc doua etape ale societatii, cea ieseana -./01"./234, perioada în care se scriu principalele critici ale lui Titu Maiorescu, reprezent!nd totodata si debutul ma&oritatii scriitorilor. Se tin prelectiuni populare des asurate în +ula 5niversitatii Iesene, se olosea un limba& c!t mai accesibil pentru a"si îndeplini scopul, transmiterea in ormatiilor publicului larg. 5rmeaza etapa bucuresteana -./23".6/64. 7atorita mutarii lui Titu Maiorescu la 8ucuresti, se muta si societatea. +tinge o perioada de v!r -./23".//.4, o perioada care a ost destinata e(clusiv criticii pe marginile te(telor, apare volumul $Critice% a lui Titu Maiorescu, cu cele trei articole importante' 9 cercetare critica asupra poeziei rom!ne de la ./02, $Comediile domnului Caragiale , $Eminescu si poeziile lui%. 5rmeaza o perioada obisnuita iecarei generatii, de scadere -.//.".6/64, datorata si mortii lui Titu Maiorescu -.6.24. Totodata, Mihai Eminescu este supranumit ultimul mare romantic universal. :omantismul este curentul literar"artistic aparut în Europa ls s !rsitul secolului ;)III, mani est!ndu"se în +nglia, <ermania, =ranta, cuprinz!nd apoi întreaga Europa. Se naste ca o reactie împotriva rigorilor clasice. +cest nou curent promoveaza mani estarea anteziei, originalitatii si sinceritatii su letesti. În literatura rom!na, se mani esta cu înt!rziere, încep!nd cu al treilea deceniu al secolului ;I; si cunoaste trei etape de mani estare' preromantism, evident în lirica pasoptista, romantism propriu zis, reprezentat de creatia eminesciana si postromantismul, o prelungire a creatiei a poetilor a lati la înt!lnirea a mai multor curente literare, precum 9. <oga, +. Macedons>i, <. Cosbuc, St.9.Iosi . $*e langa plopii ara sot% reprezinta o capodopera a operei eminesciene precum si a e(presionismul, arat!nd starea eului în raport cu natura. ?atura se rezuma la $plopii ara sot%, datorita tounului general de tristete intalnit in opera. =iind inscrisa in a doua etapa e creatiei lui Eminescu, atunci cand iubirea este neimplinita, intalnim ca id@e centrala a te(tului o meditatie asupra eternitatii generata de nobilul sentiment. Titlul are valoare anticipativ"meta orica, plopul iind simbol de tip a(is mundi si sugerand posibilitatea uziunii celor doua lumi' cea a etei"o lume terestra, inradacinata si cea a eului liric"o lume celesta, ideatica. Imposibilitatea uziunii acestor lumi este anticipata de sintagma $ ara sot%, simbol al neimplinirii. Tema adoptata este iubirea, cea care asigura eternitate, precum si unicitate iintei umane. 9data cu pierderea acestui sentiment nobil se pierde si spiritualitatea' $Caci azi le semeni tuturor,La umblet si la port%. Iubirea este una neimplinita, acest apt iind datorat

7in punct de vedere al le(icului predomina campul le(ical al iubirii. Este prezentata delimitarea celor doua lumi. 7in punct de vedere onetic. de renuntare la abundenta igurilor de stil. precum si imposibilitatea uziunii acestora"$Caci te iubeam cu ochi pagani%. o introducere a acestuia in tonul pesimist al poeziei. poezia este alcatuita din 1 secvente ma&ore. av!nd masura de 2"/ silabe. Consoanele au rolul de a spori rezonanta. ca pe o reala evadare intr"o alta lume. $Cu tristete capul tau. descoperirea unui character opus. Este prezentata ca o posibilitate de patrundere in alta lume. ci ridicata un rang superior. *rima secventa este alcatuita din primele opt stro e. unde este prezentata candela ca simbol al arderii. prezentand iubirea neimplinita. . sugerand si sacralizarea iubirii si importanta acesteia' $Si noaptea candela s"aprinzi. Tu nu m"ai inteles%. In concluzie. +ceasta cunoastere are caracter ontologic. in acest caz. natura.Tu nu m"ai inteles%. Este intalnit enomenul de despletorare stilistica.necunoasterii si imposibilitatii de uziune a celor doua lumi' $9 lume toata"ntelegea. o lume ideala. 7in punct de vedere al compozitiei. + doua secventa cuprinde urmatoarele trei stro e. sunt intalnine comparatii. Iubirii pe pamant%. +tat ochiul. cat si lumina si steaua sunt simboluri ale cunoasterii. +ccentul cade pe verbe' se intalneste timpul prezent si conditional optativul. reluandu"se tot odata ideea neimplinirii iubire si prin asteptarea invocata' $7e cate ori am asteptat%. :elativizarea timpului in cea de"a treia stro a"$9 zi din viata sa"mi i dat% are rolul de a trans orma eternitatea intr" un interval.La umblet si la port%. acestea aparand impreuna. poezia avand un ton general de tristete si pesimism. rezultand o implicare e lectorului. patrandu"se ast el pre erinta poetului pentru stilul clasic. nu la nivel erotic. conturand iubirea. iind totodata si o cunoastere cognitiva"$Ma cunosteau vecinii toti%. iubirea este privita in aceasta opera ca pe o posibilitate de unicizare a iintei.Se"ntoarce in zadar%. +st el. rima incrucisata si ritm iambic. sugerand e(perienta iubirii.. *redomina raportul de coordonare. poezia este structurata pe . 5ltima stro a constituie si ultima secventa lirica. intr"o interdependenta. Comparatia cu zanele este simbolul idolatriei. meta ore. stand sub semnul meditatiei . este rezumata la $plopii ara sot%. ?atura si iuirea reprezinta temele cele mai abordate de catre Mihai Eminescu. Structural. predomina vocalele inchise. Este invocate o cunoastere"$Ma cunosteau vecinii toti. Stro a a saptea evidentiaza asigurarea unicitatii prin intermediul iubirii" $5n chip de"a pururea adorat%. 7atorita tonului de tristete si a pesimismului eului liric. stro e. al consumului interior. ca urmare a simplitatii limba&ului. apt ce intareste ideea de neimplinire a sentimentelor eului liric. 7irectia e(presionista decurge din e(primarea starilor interioare ale eului liric prin intermediul naturii. intalnite in cea de"a cincea stro a. Este reluata ideea pierderii unicitatii iintei umana odata cu pierderea iubirii" $Caci azi le semeni tuturor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->