SAU ANTREPRESCOLARUL COPILARIE

PRIMA

Ivan Ana-Maria Juganaru Mirela-Denisa Sandu Valentina-Daniela Gr !"#$

CUPRINS

1.Regimul de viata si dezvoltarea fizica a antreprescolarului; 2.Aspecte ale dezvoltarii perceptiilor si aparitia reprezentarilor la antreprescolar; .Particularitati ale memoriei si atentiei; !."ezvoltarea lim#a$ului intre 1 si ani; %.&andirea sim#olica si preconceptionala a antreprescolarului; '."ezvoltarea afectiva si sociala intre 1 si ani; (."ezvoltarea motricitatii la antreprescolar; ).Principalele caracteristici ale $ocului antreprescolarului; *."ezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine.

"+ .IA/A SI "+0.1-/AR+A 2I0ICA A AN/R+PR+SC1-ARU-UI

Ceea ce se remarca de la prima vedere la antreprescolar este din ce in ce mai #una lui autodeplasare.

1.R+&I,U-

Profilul psi3ologic al acestui stadiu mai are inca si alte cateva dominante4aparitia reprezentarilor si a activitatilor mintale5insusirea lim#a$ului5aparitia constiintei de sine. e. Regimul alimentar este #ogat in proteine usoare5produse lactate5fructe si legume proaspet

Copilul tre#uie sa doarma profund 16712 ore noaptea si o ora si $umatate5doua ore5dupa amiaza.

In ultimul patrat al celui de7al doilea an de viata se atinge 588varsta olitei885iar dupa un an si $umatate7doi ani5 copilul atinge si88varsta 85 ro#inetului8 adica poate preveni si n astepta puti si apoi reuseste sa isi

regleze #ine evacuarile in timpul zilei5iar la trei ani si noaptea.

A-+ "+0.1-/ARII P+RCP/II-1R SI APARI/IA R+PR+0+N/ARI-1R -A AN/R+PR+SC1-AR

2.ASP+C/+

Antreprescolarul manipuleaza mult o#iectele5acest lucru face sa creasca finetea analizei si sintezei senzoriale.

In acest stadiu copilul are o preferinta caracteristica pentru desenele simple din cartile dedicate lui5cerand neo#osit e9plicarea lor.

S7au constatat dificultati ale copiilor pana la un an si opt luni de a distnge imaginea persoanei reale din cea din oglinda.

Antreprescolarul are prferinte culorile vii si luminoase dar deose#ite pentru acestora este nesigura. "aca imediata dupa un an ver#alizarea cop inca lucruri la gura5incepan luni7un an si opt luni5doar le pipaie activ si le e9amineaza atent.

Antreprescolarul reactioneaza la muzica5este atent si ii place cea ritmica si c3iar incearca sa cante

In ceea ce priveste perceptia de timp5sunt inca multe si amuzante confuzii privind distingerea momentelor zilei si ver#alizarea lor.

.PAR/ICU-ARI/A/I

A-+ ,+,1RI+I SI A/+NI+I

Copilul memoreaza aspectele concrete5care se repeta mult si sunt legate de dorintele sale.+ste o memorie involuntara in totalitate.

Antreprescolarul poate sa retina si apoi sa reproduca relativ corect povestioare scurte5insusiri ale lucrurilor si fiintelor din spatiul apropiat lui5stie pronumele sau5ale parintilor5recunoaste drumul spre casa daca l7a parcurs de mai multe ori5recunoaste imagini si desene animate.

Copilul sasi reproduca ceva ce a auzit dar o faceincearca cu lacune are nevoie de spri$inul adultilor.

Atentia este involuntara. In cursul acestui stadiu se inregistreaza o noua sc3im#are foarte importanta si anume ea incepe sa poata fi stimulata prin comenzile ver#ale ale adultului."aca ii cerem sa fie atent5sa priveasca ceea ce facem reusim sa7I provocam si sa7I diri$am atentia.

!."+0.1-/AR+A

-I,:A;U-UI IN/R+ ANI

SI

-a inc3eierea primului an de viata copilul poate sa pronunte doar cateva cuvinte.Urmeaza o perioada de cateva luni in care parca s7ar fi oprit5in sensul ca mai ac3izitioneaza doar cateva cuvinte.Apoi marea ma$oritate5incepand cu un an si $umatate5un an si opt luni a$ung usor la 2667 66 si catre trei ani dispun de 166671166 cuvinte

Activitatea directa c o#iectele si comunicarea cu mama constituie sursa continutului sistematic al cuvintelor asimilate de catre antreprescolar.

"e la circa un an si sase luni putem spune ca se intra intr7o a doua etapa5aceea a prefazei sau a lim#a$ului telegrafic5adica antreprescolarul foloseste doua5trei cuvinte dar care nu sunt fle9ionate conform normelor lim#ii5iar prepozitiile5con$unctiile lipsesc. Persoanele straine nu7l inteleg pe copil si cei apropiati acestuia5parintii sau fratii si surorile5devin un fel de translatori.Cei din afara familiei pun frecvent o astfel de intre#are488Ce spune<88.Acest fel de comunicare a copilului a fost numit lim#a$ul mic.

Parintii si cei apropiati crediica se fac in mai #ine intelesi de catre copilului acesta daca vor#esc maniera lui5de aceea se recomanda5in mod special5ca sa se vor#easca mult cu copilul insa corect5rar si clar.

Referirea la propria persoana este5de asemenea5caracteristica acestei faze.Copilul isi spune numele cand isi manifesta o dorinta5preluand felul in care I se adreseaza adultul."e e9emplu5spune488Petrisor nani=88.

Spre doi ani unii copii vor#esc din ce in ce mai #ine5sunt intelesi de ceilalti si ii pot surprinde pe ceilalti c3iar prin corectitudinea si comple9itatea unor cuvinte. -a un an si $umatate5copilul intelege povestiri cu unul7doua persona$e5cu intamplari de fiecare zi si care de fapt sunt ale sale5si care tre#uiesc e9primate de adult in cel mult treizeci de propozitii.-a doi ani si $umatate intelege povestiri cu trei persona$e si ceva mai ample.

Cele mai frecvente dificultati de pronuntie sunt4 +liziunea5adica omiterea sila#elor dificile>e9emplu488#usu88pentru auto#uz? Simplificarea articularilor cuvintelor5uneori cu o a#atere foarte mare de la cuvantul propriu7 zis>e9emplu488titi88pentru frumos? Inlocuirea unor sunete greu de pronuntat cu altele5cel mai frecvent fiind inlocuit88r88cu88l88. Perseverarea unor sila#e sau sunete>e9emplu488fafea88in loc de cafea? Contragerea 5adica simplificarea si contopirea a doua cuvinte intr7unul singur>e9emplu4disimate88pentru desene animate?

SI,:1-ICA SI PR+C1NC+P/UA-A A AN/R+PR+SC1-ARU-UI

%.&AN"IR+A

Pana la un an si $umatate se consolideaza ac3izitiile inteligentei senzorio7motorii si se stapanesc mai #ine conduitele comple9e. "e acum incolo activitatea mintala se va e9tinde din ce in ce mai mult si va usura considera#il adaptarea copilului la situatiile cu care se confrunta si totodata va fi gandire propriu7zisa.

"e asemenea5copilul inca nu face distinctie intre88toti88 si 88cativa88 atunci cand sta#ileste relatia dintre o o#servatie a sa si o clasa de elemente. ,odul de a gandi al antreprescolarului il surprinde pe adult5adesea il amuza5dar ii arata totdeauna5marea distanta care il separa de aceasta si de care tre#uie sa tina seama cand interactioneaza cu antreprescolarul.

A2+C/I.A SI S1CIA-A IN/+ 1 SI ANI Pentru ca in multe situatii capacitatile sale practice se afla la inceputul dezvoltarii lor5si relatiile sale cu am#ianta sunt mai putin profunde5relatiile afective au o relativa superficialitate5insa componentele sunt foarte intense adesea spectaculoase. Copilul se poate speria de ceva si poate manifesta c3iar reactii de voma.

'."+0.1-/AR+A

Relatiile cu mama sunt izvorul a nenumarate #ucurii5satisfactii5siguranta5cu atat mai mult cu cat aceasta se afla mereu langa el.In caz de pericol se refugiaza repede in #ratele mamei sau se ascunde dupa ea.

Antreprescolarul are nevoie permanenta de dragostea celor din $ur5 o cauta si o cere mereu prin gesturi si prin comportamente caracteristice cum ar fi4intind capul sa fie mangaiat5prinde de gat pe adult si lipeste o#razul de al acestuia.

(."+0.1-/AR+A

,1/RICI/A/II

-A AN/R+PR+SC1-AR "ezvoltarea motrica a antreprescolarului este spectaculoasa si relevanta pentru acest studiu. -a inceput mersul este; destul de deficitar capul si trunc3iul tind sa fie propulsate mai inainte5 picioarele sunt mult mai departate si sunt mai sus ridicate si totodata co#orate a#rupt si asezate cu toata talpa pe sol.

-a un an si sase luni mersul se im#unatateste foarte mult. In $urul a doi ani mersul este #ine insusit si copilului ii face o deose#ita placere sa mearga in toate felurile si oriunde. Catre trei ani mersul se cucereste din ce in ce mai #ine5 la fel si alergatul si mentinerea ec3ili#rului5de e9emplu mersul pe tricicleta.

In ceea ce priveste apucarea5se produc diferentieri si coordonari mai fine5o#tinandu7se o adecvare mai mare la o#iectele mici.

"e la un an si trei luni de$a sunt progrese remarca#ile4copilul poate #ea dintr7un pa3ar5vrea sa manance singur dar nu tine #ine inca lingurita si pierde mult din continutul ei si se murdareste5participa la incaltare si im#racare5desc3ide cutii5da pagini ale cartilor5dar mai rar doar cate una.

-a doi ani miscarile anga$ate in 3ranire si ingri$ire se realizeaza cu mai multa eficienta;inc3ide si desc3ide sertare5usi5cutii5scotoceste peste tot5misca tot ce se poate5aseaza corect unul pe altul5cinci5sase cu#uri. -a trei ani prinde #ine o#iecte mici sau su#tiri5manevreaza tacamurile si mananca fara a se murdari5toarna apa dintr7un vas in altul5taie cu foarfeca5incearca sa foloseasca #atista5incearca sa se im#race singur si sa7si puna pantofii.

).PRINCIPA-+-+

CARAC/+RIS/ICI A-+ ;1CU-UI AN/R+PR+SC1-ARU-UI

Prima caracteristica5foarte usor de releva5este faptul ca $ocul se confunda la copilul de 17 anu cu intreaga lui activitate5si am putea spune ca *6@din timpul de veg3e este destinat $ocului.

1 a doua caracteristica este simplitatea.Copilul arunca5aduna5transporta5suprapune5imprastie $ucarii si o#iecte cu o placere caracteristica si care ii permit o adevarata e9plorare a posi#ilitatilor lui senzoriale si motorii.

A este treiafaptul caracteristica $ocului antreprescolarului ca nu seapoate realiza in a#senta

$ucariilor5a o#iectelor de manipulat si pe care le foloseste in functie de calitatile reale pe care le au."urata scurta a oricarui $oc este o arta caracteristica a acestui stadiu.-a inceputul stadiului acesta este de %7' minute5iar la sfarsit creste pana la 26 de minute.

*."+0.1-/AR+A

C1NS/IIN/+I ASUPRA -U,II SI A C1NS/IIN/+I "+ SIN+

Copilul nu mai actineaza glo#al si nediferentiat la am#ianta5ci percepe clar o#iectele si insusirile lor5invata sa le denumeasca5le aplica miscarile si comple9ele motrice de care dispune. 1pozitia este adesea spectaculoasa cu plans puternic5tipte5miscari dezordonate5agresivitate.Cand toate acestea s7au declansat5adultul tre#uie sa incerce sa7i a#ata atentia spre ceva nou5interesant."e asemenea5este mai indicat ca adultul sa nu ia in seama manifestarile copilului.

Ininceput ceea ce priveste fiinta sa5se realizeaza un al identitatii prin faptul ca isi stie numele5spune ca e al mamei si al tatalui si le stie si lor prenumele5poate indica unde locuieste5care ii este camera5$ucariile53ainele etc.