"Prinii buni le dau copiilor rdcini i aripi.

Rdcini ca s tie unde le este casa i aripi ca s zboare n alte pri unde s arate celorlali ce au nvat."

Comunicarea parinte-profesor: un rol esential in educarea copilului

Posted on November 14, 2011 by Follow Me

Standard Parintii si profesorul ar trebui sa fie coechipierii perfecti in educarea copilului, dar lucrurile nu merg intotdeauna conform planului. Problema e una foarte des intalnita, si anume lipsa comunicarii. Fie parintele nu are timp sa se prezinte la scoala sa discute cu profesorul, fie cel din urma nu este la scoala cand are parintele timp. O realtie buna parinte-profesor poate insemna diferenta intre a sti cat de bine se descurca in scoala copilul dvs. si cat de bine va spune el ca se descurca. Comunicarea rezolva aproape orice fel de problema. Cand parintele se interseaza constant de evolutia copilului sau, ii va fi mai usor sa identifice punctele slabe ale celui mic si sa il ajute sa-si depaseasca greutatile de intelegere. Puteti cere sugestii profesorului pentru activitatile pe care le puteti desfasura in timpul liber cu cel mic, astfel incat sa ii dezvoltati anumite capacitati care sa il ajute atat la scoala, cat si in viata de zi cu zi. Noi, cei de la Follow Me, suntem de parere ca parintii trebuie pusi mereu in tema cu progresul pe care il fac copiii. De aceea, fiecare profesor are cate o ora de audienta pe saptamana. Ce inseamna asta? Orice parinte poate veni la centrul unde studiaza copilul sau sa discute cu profesorul orice fel de problema sau sa ii ceara sfaturi si sugestii. In acel interval orar, profesorul este la dispozitia parintilor si e dispus sa raspunda la orice intrebare sau sugestie din partea lor. Dar, nu este niciun fel de problema daca nu puteti ajunge personal puteti da si un telefon si puteti vorbi direct cu profesorul copilului dvs. E esential sa discutati in primul rand cu profesorul, deoarece el este cel care il are pe cel mic in grija in timpul in care se afla la scoala. Nu e o idee buna sa mergeti din prima la directiune sau la administratie daca e o problema care-l priveste exclusiv pe profesor.

Este foarte important ca relatia dintre parinte si profesor sa aiba un aspect pozitiv pentru buna dezvoltare a copilului. Iata cateva sfaturi pentru o buna comunicare profesor-parinte-copil:

Lasati copilul sa-si dezvolte propria relatie cu profesorul. Nu ii spuneti dinainte ca profesorul sau este o persoana buna, dura, exigenta etc. Va descoperi singur caracteristicile profesorului sau. Contactul cu profesorul este unul dintre primele si cele mai importante contacte pe care un copil il are cu o persoana adulta. E un prim pas spre a descoperi lumea celor mari si sa invete sa se adapteze diferitelor situatii. Vorbiti-i profesorului despre pasiunile copilului dumneavoastra. Astfel, il ajutati si pe acesta sa afle mai multe despre cel mic. Daca este un fan al tenisului, profesorul va avea grija sa abordeze acest subiect intr-o viitoare lectie (despre sporturi sau hobby-uri), iar copilul va fi mai mult decat incantat ca pasiunile lui sunt importante atat pentru parinti cat si pentru profesor.

Explicati-i celui mic ca nicio situatie numai in alb si negru. De fiecare data cand povesteste ceva negativ de la scoala, incurajati-l sa spuna si un lucru bun care i s-a intamplat. Astfel, dumneavoastra veti capata o perspectiva mai ampla asupra situatiei si il veti invata pe cel mic sa vada si lucrurile pozitive. Puneti intrebari, atat profesorului cat si copilului. Fiecare va vedea ca sunteti interesat, iar dumneavoastra veti primi toate raspunsurile de care aveti nevoie.

4 pasi pentru o relatie sanatoasa parinte- profesor

Articole similare: relatia parinte profesori, parinti, profesori, relationare parinte profesor

O realtie buna parinte-profesor poate insemna diferenta intre a sti cat de bine se descurca in scoala copilul tau si cat de bine iti spune el ca se descurca. Iata patru sfaturi pentru a te intelege bine cu noul profesor al copilului tau: 1.Prezinta-te profesorului si lasa toate detaliile tale de contact

2. Pune intrebari. Ce se va intampla in scoala anul asta, si cum pot ajuta? Ce putem face de acasa pentru a sprijini educatia? . !pune cateva cuvinte despre interesele deosebite ale copilului tau si despre calitatile sale, dar nu intra in toate amanuntele. Copilul s-ar putea sa se comporte foarte diferit cu profesorul si a discuta despre lucruri nu tocmai pozitive ar putea declansa asteptari sumbre in mintea profesorului. ". #fera-te voluntar. Intreaba cu ce poti sprijini scoala si profesorii.

$ine minte: relatiile sunt construite pe baza unui parteneriat, in care e%ista respect reciproc si ambele parti au de castigat&

Comunicarea Parinte-Profesor

Articole similare: comunicare, profesor, parinti, copii

Un rol elementar in dezvoltarea si educatia copiilor il au, in aceeasi masura, familia si profesorii. Progresul este mai rapid in momentul in care parintii si profesorii colaboreaza in favoarea copiilor. Cu toate astea, majoritatea parintilor nu reusesc sa creeze o buna comunicare intre ei si profesori, desi stiu cu totii ca dezvoltarea unei bune relatii parinte-profesor este esentiala pentru buna dezvoltare a elevilor. '%ista profesori care nu stiu cum sa comunice cu parintii, cum sa pastreze legatura cu acestia, la fel cum e%ista si parinti care in momentul in care afla ca trebuie sa mearga la o intrunire scolare prefera sa absenteze, considerand acest lucru fara importanta. Cum pot parintii sa imbunatateasca comunicarea cu profesorii?

Pentru a te apropia de profesorul sau dirigintele copilului tau trebuie sa-l suni si sa incerci sa planifici cu el o zi in care va puteti intalni. In momentul intalnirii cu profesorul trebuie sa-i subliniezi asteptarile tale referitoare la ceea ce-ti doresti sa invete copilul tau. (e cele mai multe ori parintii si profesorii provin din medii de viata diferite, de aceea profesorul nu stie ce atitudine sa aiba fata de acestia. In acest caz cel mai potrivit este sa-l lasi profesorul sa-ti cunoasca situatia familiara, mediul de acasa in care copilul tau isi desfasoara activitatea si de asemenea, sa-l intrebi ce asteptari are de la tine si de la copilul tau. Poti sa-i ceri sugestii pentru activitatile pe care sa le desfasori in timpul liber impreuna cu cel mic, astfel incat sa ii dezvolti anumite capacitati care il pot ajuta atat in viata de zi cu zi, cat si la scoala. )andeste-te la talentul sau pasiunile pe care copilul tau le are si impartaseste-i-le profesorului. Povesteste-i ceea ce crezi ca ar putea sa faca pentru a-i capta atentia mereu si spune-i ca esti dispus sa ajuti. Pentru a avea o relatie cat mai buna atat cu parintii, cat si cu copiii, profesorul trebuie sa stie si ei cateva lucruri precum ceea ce familia isi doreste pentru copil*cum sa implice familia in procesul

de invatare al copilului* cum sa le vorbeasca familiilor* cum sa comunice +otaririle familiei si sa respecte toate culturile prin actiunile sale.

RELAIA FAMILIE-COAL. A A!"A#E ALE COM$!ICRII

Intr-o recenzie a literaturii de specialitate, Thorkildsen i Stein (1998) au constatat c activiti de tipul prini care !ncura"eaz cititul i e#ectuarea te$elor, crora le pas ce se !nt%$pl !n clas, care sunt interesai de pro&resul colar al copiilor lor i care-i &sesc copilului un loc de studiu - au #ost corelate cu per#or$ana colar a copilului' (u aprut trei $ari te$e din studiile !ntoc$ite de ei - un $ediu #a$ilial suportiv o#erit de prinii cu e)pectaii ridicate !n ceea ce privete succesul copilului la coal are cea $ai $are in#luen asupra realizrilor acestuia* - co$unicarea printelui cu coala este i$portant, ca i cea dintre el i copil, pe su+iecte ce vizeaz coala* - prinii au nevoie de un spri"in puternic din partea colilor, pentru a se i$plica e#icient' ,ste ast#el evident c prinii i pro#esorii !$prtesc o responsa+ilitate uria' -$preun o#er copiilor dorina de a !nva i a $unci din &reu' . +un co$unicare !ntre ei este esenial succesului, !n scopul $otivrii copiilor pentru !nvare i al creterii interesului lor !n aceast direcie' /opii 1 (titudini pozitive 0rini 0ro#esori 1 . $ai +un !nele&ere a 1 . conduit siste$ului colar !$+untit 1 2 $ai +un #recven 1 2 $ai $are !ncredere !n1 . $ai $are apreciere rolul de 3tutore4 i din partea prinilor printe 1 5ote $ai +une 1 2 $ai +un i$presie !n 1 6elaii printe 1 6ate $ai !nalte #aa pro#esorului pro#esor $ai apropiate 1 6ezultate $ai +une de a+solvire ale elevilor 1 7ai $uli copii 1 6elaii $ai puternice !nscrii !n cu co$unitatea !nv$%ntul liceal /o$unicarea !ntre cele dou cate&orii i$plicate nu tre+uie s #ie li$itat' 0ot #i an&a"ai !n discuii i +unicii, unchii, $tuile, #raii, surorile i prietenii apropiai ai #a$iliei' I$portant este ca #iecare copil s ai+ un adult interesat de pro&resul su colar' 8o$ prezenta c%teva +ene#icii ale co$unicrii, avanta"e pentru toi cei an&a"ai !n acest proces' Prinii

1 s !i pre&teasc copiii pentru a !nva' S le prezinte coala ca #iind interesant i i$portant i s le precizeze #aptul c se constituie !n parteneri valoroi* 1 s discute cu pro#esorii copiilor lor' S sta+ileasc o relaie adecvat cu ei' S contientizeze #aptul c #iecare are de !nvat de la cellalt' . convor+ire tele#onic scurt sau o !nt%lnire la coal sau acas la copil !i pot uni pe a$%ndoi, !n scopul de a-1 a"uta pe copil* 1 s participe la eveni$entele din coal' 9edinele cu pro#esorii, eveni$entele sportive i "ocurile !n coal - toate le o#er ansa de a-i cunoate pe pro#esorii copilului lor' 7ai $ult de-at%t, copilul va #i#oarte $%ndru c%nd prinii si $er& la coal* 1 s #ie pre&tii' S cunoasc pro#esorii, orarul copilului i re&ulile din coal' S tie ce tip de te$ i se d i !n c%t ti$p tre+uie s #inalizeze* 1 s discute per$anent cu copilul despre ce se !nt%$pl la coal' Si pun !ntre+ri speci#ice, le&ate de activitatea din clas, de pro#esori i de alte aciuni supli$entare* 1 s creeze acas un $ediu +un de !nvare' S spri"ine !nvarea, prin des#urarea de activiti zilnice cu copilul' S citeasc cu el' S-i veri#ice te$a' S-i li$iteze accesul la T8 sau la "ocurile video* 1 s o+serve i s asculte' S discute cu prietenii copilului pentru a avea o vedere de ansa$+lu a ceea ce se !nt%$pl la coal' S cunoasc i rezultatele altor elevi, pentru a putea s contientizeze nivelul la care se a#l propriul copil* 1 s cear i s#atul pro#esorilor' (cetia tiu $ai $ulte despre dezvoltarea copilului i !i petrec $ult ti$p cu el* 1 s le o#ere in#or$aii utile pro#esorilor' Schi$+area condiiilor #a$iliale, cu$ ar #i divorul, +oala prinilor sau chiar $oartea unui ani$al pre#erat pot deter$ina tul+urri de concentrare !n !nvare* 1 s cear an&a"atorului lor s spri"ine e#orturile sale !ndreptate spre educaia copilului' 0olitici #a$iliale 3prietenoase4, cu$ ar #i un orar $ai #le)i+il, ore de pauz $ai $ulte i spt$%ni co$pri$ate de lucru o#er an&a"ailor c%teva ore !n ti$pul zilei de coal, pentru a se i$plica !n activitile de aici' .rele li+ere o+inute pot #i #olosite pentru a $er&e $ai t%rziu la slu"+ sau pentru a veni $ai devre$e acas* 1 s se o#ere voluntari' S cear $e$+rilor co$unitii s procedeze !n $od si$ilar' I$plicarea adulilor !$+untete activitatea colii' :iecare aciune din coal tre+uie #cut cu entuzias$* 1 s se i$plice !n or&anizaiile care spri"in cola+orarea printepro#esor i !n re#or$a colii' S !nvee cu$ #uncioneaz consiliul colii respective' S a"ute conducerea la sta+ilirea de re&uli' S cear s#atul unui pro#esor, al directorului sau al altui printe !n le&tur cu $odul !n care se pot i$plica'

Prinii i profesorii, mpreun: 1 s ai+ e)pectaii ridicate i s-i laude adesea pe copii* 1 s sta+ileasc o+iceiuri +une dc !nvare' S-i a"ute pe copii s !i plani#ice activitile i s le dezvolte interesul !n diverse do$enii* 1 s se an&a"eze !n discuii unii cu alii, #ie personal, #ie la tele#on, pentru c dac apare o situaie di#icil le va #i $ai uor s-o discute, dac anterior au sta+ilit o relaie +un* 1 s discute personal, la tele#on sau s tri$it note scrise, c%nd e)ist pro+le$e sau c%nd apar aspecte +une* 1 s #oloseasc #a) sau e-$ail, dac e)ist acas i la coal, pentru a uura co$unicarea* 1 s se ai+ !n vedere i sta+ilirea de !nt%lniri !n locuri convena+ile a$+elor pri, dac nu este posi+il s se vad la coal* 1 #iecare s ela+oreze o list cu !ntre+ri i s o prezinte' 5ici unul nu tre+uie !ns s co$enteze asupra ideilor celuilalt* 1 nu tre+uie s se uite c prinii i pro#esorii au cea $ai $are in#luen asupra tinerilor' :iecare s !ncerce s o#ere oportuniti de !nvare' S lucreze ca parteneri' Profesorii 1 s-i deter$ine pe prini s !nelea& c ua le este deschis i c !ntotdeauna vor #i +ine pri$ii, dac doresc s intre !n clas i s-i vad pe copii la lucru* 1 s $enin #lu)ul co$unicaional pozitiv' S tri$it lunar c%teva !nse$nri printelui, prin care acesta este !ntiinat !n le&tur cu activitile clasei' S dea 3vetile +une4 personal sau s le tele#oneze prinilor de c%teva ori pe an* 1 s caute oportuniti pentru discuii in#or$ale' S $ear& pe terenul de"oac !n #iecare zi c%teva $inute, pentru a le o#eri oportunitatea prinilor de a-1 cunoate' S participe la eveni$entele co$unitii* 1 s !nvee despre cultura, viaa, locul de $unc al celor din #a$ilii, pentru a realiza i$pactul tuturor acestora asupra copiilor' S #ie receptivi la ali $e$+ri ai #a$iliei sau prieteni apropiai ai acestora, care sunt interesai de educaia copiilor* 1 s e)plice clar politica de atri+uire a te$elor sau de sta+ilire a re&ulilor clasei* 1 s descrie prinilor $odul !n care vor #i !$plinite o+iectivele educative propuse* 1 s spun #iecrui printe ceva special despre copilul su, ast#el !nc%t acesta s !nelea& $otivele pentru care pro#esorul crede c elevul va avea succes* 1 s cear prinilor s se !nscrie ca voluntari' ;ac acetia nu pot #i prezeni !n ti$pul orelor de coal, atunci s le solicite spri"inul !n proiecte, care se pot realiza !n a#ara orarului o+inuit*

1 s-i in#or$eze pe prini !n le&tur cu pro+le$e curente ale !nv$%ntului' S le e)plice structura consiliului colii i politicile colare' S le o#ere un &losar de ter$eni i s evite #olosirea lor, dac prinii nu-i stp%nesc !nc* 1 s participe la or&anizaiile care spri"in cola+orarea pro#esor printe' S le a"ute s se centreze pe scopuri speci#ice i s le dezvolte' S atra& atenia asupra nevoilor unor #a$ilii, care nu sunt prezente la edinele cu prinii, dar ai cror copii vin totui la coal* 1 s caute se$inarii de dezvoltare pro#esional sau literatur despre $odul !n care pot #i conatactai prinii' S cear directorului sau consiliului colii s #urnizeze instruire iniial !n do$eniul i$plicrii prinilor !n coal, precu$ i cea re#eritoare la rolurile educatorilor* 1 s-i a"ute pe prini s !neleea& i$portana spri"inului lor' S $ulu$easc acestora pentru i$plicare i s e)plice care vor #i avanta"ele aciunilor lor pentru copil i pentru coal'

,ela-ia p.rinte-profesor: metode eficiente de comunicare

By Anca.a on September 21, 2012

Sfaturi pentru printe: 1. edinele. Este foarte important s participi la endiele copilului t u, n acest mod vei afla mai multe despre comportamentul lui de la profesor i vei reu i s men ii o leg tur strns cu acesta. 2. Ai grij ca profesorul s aib datele tale de contact, astfel nct s te poat contacta pentru lucruri importante, sau n cazul n care ai o ntrebare, comunicarea s poat avea loc ntr-un mod eficient. 3. Poi trece pe la coal din cnd n cnd, pentru a- i atepta copilul, n acest mod vei avea ocazia s pori o discuie scurt cu profesorul i s te asiguri c totul este n regul sau s afli mai multe despre nevoile copilului. 4. Dac simi c este ceva n neregul cu modul acestuia de predare, este bine s vorbe ti cu el n mod direct n prim instan, nu apela la superiori, deoarece se va sim i jignit iar de multe ori totul poate s fie doar o confuzie sau o greeal care i se poate ntmpla oricui.

5. Poi s devii un membru activ al unei organizaii de prin i. Astfel te vei implica mai mult n evenimentele de la coal i vei fi la curent cu ceea ce se petrece.

Sfaturi pentru profesor: 1. nfiineaz un grup de yahoo sau un forum, unde poti comunica cu toti p rin ii pentru diverse sugestii sau feedback. 2. ine o legtur constant cu acetia prin intermediul e-mailului, anunnd rezultatele elevilor. 3. Implica-te in diverse activiti organizate mpreun cu prin ii, pentru a nt ri rela iile interpersonale. 4. Creaz o platform on-line care poate fi accesat de studen i i de p rin i, unde poti afi a rezultate, evenimente,etc.

Comunicarea Parinte-Profesor

Un rol elementar in dezvoltarea si educatia copiilor il au, in aceeasi masura, familia si profesorii Pro!resul este mai rapid in momentul in care parintii si profesorii colaboreaza in favoarea copiilor "u toate astea, ma#oritatea parintilor nu reusesc sa creeze o buna comunicare intre ei si profesori, desi stiu cu totii ca dezvoltarea unei bune relatii parinte$profesor este esentiala pentru buna dezvoltare a elevilor

%&ista profesori care nu stiu cum sa comunice cu parintii, cum sa pastreze le!atura cu acestia, la fel cum e&ista si parinti care in momentul in care afla ca trebuie sa mear!a la o intrunire scolare prefera sa absenteze, considerand acest lucru fara importanta "um pot parintii sa imbunatateasca comunicarea cu profesorii' Pentru a te apropia de profesorul sau diri!intele copilului tau trebuie sa$l suni si sa incerci sa planifici cu el o zi in care va puteti intalni (n momentul intalnirii cu profesorul trebuie sa$i subliniezi asteptarile tale referitoare la ceea ce$ti doresti sa invete copilul tau )e cele mai multe ori parintii si profesorii provin din medii de viata diferite, de aceea profesorul nu stie ce atitudine sa aiba fata de acestia (n acest caz cel mai potrivit este sa$l lasi profesorul sa$ti cunoasca situatia familiara, mediul de acasa in care copilul tau isi desfasoara activitatea si de asemenea, sa$l intrebi ce asteptari are de la tine si de la copilul tau Poti sa$i ceri su!estii pentru activitatile pe care sa le desfasori in timpul liber impreuna cu cel mic, astfel incat sa ii dezvolti anumite capacitati care il pot a#uta atat in viata de zi cu zi, cat si la scoala *andeste$te la talentul sau pasiunile pe care copilul tau le are si impartaseste$i$le profesorului Povesteste$i ceea ce crezi ca ar putea sa faca pentru a$i capta atentia mereu si spune$i ca esti dispus sa a#uti Pentru a avea o relatie cat mai buna atat cu parintii, cat si cu copiii, profesorul trebuie sa stie si ei cateva lucruri precum ceea ce familia isi doreste pentru copil+cum sa implice familia in procesul de invatare al copilului+ cum sa le vorbeasca familiilor+ cum sa comunice ,otaririle familiei si sa respecte toate culturile prin actiunile sale 4 pasi pentru o relatie sanatoasa parinte- profesor: 1 Prezinta$te profesorului si lasa toate detaliile tale de contact 2 Pune intrebari "e se va intampla in scoala anul asta, si cum pot a#uta' "e putem face de acasa pentru a spri#ini educatia' - .pune cateva cuvinte despre interesele deosebite ale copilului tau si despre calitatile sale, dar nu intra in toate amanuntele "opilul s$ar putea sa se comporte foarte diferit cu profesorul si a discuta despre lucruri nu tocmai pozitive ar putea declansa asteptari sumbre in mintea profesorului 4 /fera$te voluntar (ntreaba cu ce poti spri#ini scoala si profesorii Cum sa te intelegi bine cu profesorii copilului tau: -/Il urasc pe invatatorul meu&/ spune mereu copilul tau ? Poate c+iar din prima zi de scoala? !e pare ca anul scolar nu arata tocmai promitator. Invatatorul nu se va sc+imba, asa ca trebuie sa gasesti modalitati de a il ajuta pe copil sa se adapteze cat mai bine situatiei create. Iata cum poti ajuta: -Intreaba-i si pe alti parinti. 0u barfi. In vreme ce unii vor fi de parere ca invatatorul este foarte critic, aspru cu cei mici si dificil, altii vor fi placut impresionati de cat de mult au invatat copiii lor. In acelasi timp, trebuie

sa te asiguri ca increderea in sine si confortul copilului nu au de suferit& -Implica-te 1ergi periodic pe la invatator, apropie-te de el. #fera-te voluntar in cazul in care e%ista evenimente in care e nevoie de sprijinul parintilor. -2ii empatic cu invatatorul Incearca sa intelegi ca a avea grija de peste 23 de copii de varsta respectiva este destul de greu si poate deveni enervant in anumite momente. 4nii copii nu pot sta potoliti pur si simplu si pentru oricine ar fi dificila acest gen de relationare. 2a-l pe copil sa inteleaga ca nici o situatie nu e numai in alb si negru. (e fiecare data cand copilul tau povesteste lucruri urate despre invatator, roaga-l sa-ti povesteasca si ceva frumos din ziua respectiva, din clasa. 5stfel vei capata o perspectiva mai ampla asupra evenimentelor si il vei invata pe copil sa priveasca si lucururile pozitive. -5ctioneaza la nevoie 6a deveni evident in timp ca anumite plangeri din partea copilului sunt intemeiate si altele nu. (aca e%ista anumite cauze si simti ca invatatorul nu se poarta corect fata de copil, nu ezita sa soliciti o intalnire cu acesta si sa iti e%primi clar punctul de vedere. 6ei afla poate ca si cel mic are anumite probleme de comportament, caz in care fii corect pana la capat si poarta o discutie in care sa-i e%plici cum ar trebui sa se poarte. -2a complimente cu fiecare ocazie posibila Cu ocazia intalnirii cu invatatorul, spune-i acestuia cat de mult apreciezi lucrurile bune pe care le face si dedicarea sa. 2ii e%plicit cu lucrurile care-ti plac si accentueaza-le. -,ezultatul? Iti vei consolida relatia cu invatatorul, vei privi lucrurile si din perspectiva sa, il vei face sa inteleaga unde greseste. Iar pe copil il vei invata cat de important este sa se adapteze si sa inteleaga principii de baza ale relationarii.

0arinti < pro#esori, deveniti adevarati aliati

5utor: ps7c+ologies
ipsa de incredere, rivalitate, pre!udecati" relatia dintre parinti si profesori este foarte delicata. #e unde aceste probleme si cum le putem evita? !coala reprezinta pentru orice copil inceputul marilor provocari. In fata unei lumi pline de e%periente noi, acesta poate fi uneori prins la mijloc intre influenta parintilor si e%igentele scolare. (esi nu sunt profesori, ei ajung uneori sa conteste +otararile dascalilor, dintr-o dorinta de implicare gresit manifestata.

Pedagogia este si ea o meserie

4na dintre greselile frecvente ale celor mai zelosi parinti este cea de a interveni peste munca profesorului. Inarmati cu cele mai bune intentii, acestia critica si dau sfaturi, punandu-se in locul pedagogului. Psi+ologii afirma ca aceasta atitudine este complet gresita. !coala trebuie privita cu incredere, la fel ca un comandant de zbor. Cand copilul intra pe portile scolii, parintele trebuie sa fie constient ca isi imparte autoritatea cu un specialist din acest domeniu. 'l trebuie sa aiba, de aceea, incredere, rabdare si sa nu submineze abilitatile si puterea de decizie a profesorilor. Pedagogia este o meserie care le dezvolta dascalilor competente pe care parintii, oricat de bine intentionati ar fi, nu le pot avea. Ce riscuri e%ista in cazul in care parintele vrea sa preia controlul educatiei scolare, subminand autoritatea profesorului? Pe de o parte, copilul poate resimti un stres major: tata sau mama nu mai reprezinta un refugiu, ei nu mai sunt cei carora le poate povesti de problemele avute peste zi, c+iar in timpul orelor. ,olul lor esential afectiv si educativ trece pe locul doi: elevul pleaca de la unii profesori pentru a ajunge acasa la altii. Pe de alta parte, atitudinea superioara si autoritara a parintelui asupra dascalilor le strica imaginea acestora in fata copilului. 'l tinde sa o copieze, pierzandu-si increderea si respectul fata de deciziile pedagogului. O categorie aparte este cea a parintilor care sunt si profesori. 5cestia pot uita uneori ca sunt, in primul rand, parinti, atat fata de copil, cat si fata de pedagogii lui. 2lorina este medic si are 8 de ani* ea isi aminteste cat de dificila a fost relatia cu mama ei, profesoara de stiinte umaniste, in timpul liceului. 91ama a fost intotdeauna foarte grijulie dar si severa cu mine. !coala a fost mereu responsabilitatea ei in familie, ea s-a ocupat de partea aceasta a educatiei. 5m invatat impreuna, m-a ajutat sa ma pregatesc pentru teze si lucrari de control. :ucram cot la cot, ea isi pregatea orele, eu imi faceam temele. Colegii ma invidiau putin ca am parte de o mama profesoara care pare sa le stie pe toate si care nu ma lasa la greu. (ar in perioada liceului, cand am ajuns sa parcurg materiile pe care le preda si ea, atitudinea ei s-a sc+imbat. Profesorii de psi+ologie si filozofie au devenit tinta criticilor ei. :e contesta metodele, le punea la indoiala competenta. 5 intrat si in polemici cu ei, facandu-ma sa intru in pamant in fata colegilor. ,elatia noastra, atat de buna pana atunci, s-a deteriorat. 5 vazut in dezaprobarea mea legata de certurile cu profesorii un afront si, poate, o tradare. 0ici astazi, desi a iesit la pensie de cativa ani, nu este prea convinsa ca a procedat gresit atunci.;

Scoala a devenit un bun de consum?

# alta problema care sta la baza relatiei concurentale, agresive, dintre profesori si parinti este < din nou < modul in care acestia din urma au inceput sa se raporteze la sistemul de invatamant. 1ulti dintre ei si-au pierdut viziunea despre scoala ca institutie de educare si formare. 'a pare ca a fost inlocuita cu imaginea unei masinarii greoaie, costisitoare, in care se investesc bani, timp si efort in asteptarea unor rezultate cat mai bune si, daca se poate, rapide. :ucian, " de ani, a intrat de curand in invatamantul liceal ca profesor de geografie. 'l isi aminteste una dintre primele e%periente ale unei sedinte cu parintii. 9Cand eram copil si luam o nota mica, parintii ma intrebau ce nu am stiut la testul respectiv. 5m avut surpriza sa constat, la una dintre intalnirile cu parintii elevilor, ca, dupa aproape douazeci de ani, intrebarea se sc+imbase. Profesorii erau cel mai adesea banuiti ca nu isi fac bine treaba. 5m observat ca aceasta abordare este mai frecventa la parintii tineri si cu o situatie financiara buna. 'i par sa aiba ideea ca e imposibil ca fiul sau fiica lor sa fi gresit cu ceva atat timp cat ei au investit bani in meditatiile lui, in cele mai la moda obiecte de papetarie sau in calculatorul personal.; Pe de alta parte, nu putem ignora faptul ca, cel putin in ,omania, parintele poate tinde sa isi e%ercite autoritatea asupra profesorului si din motive intemeiate. :ucian atinge un subiect delicat si ingrijorator: 9nu pot sa nu le dau dreptate, uneori, parintilor care nu mai au incredere in competenta sau, macar, in bunele intentii ale pedagogilor. 5m inteles ca e%ista cazuri in care acestia refuza sa e%plice intreaga materie la ora pentru ca elevii sa se simta mai motivati sa ii aleaga drept meditatori. (esi cred ca, in mod normal, parintele trebuie sa isi lase cu toata increderea elevul in grija profesorului, imi dau seama ca situatia actuala a invatamantului nostru poate trezi adesea suspiciuni si neincredere.;

Conversaiile printe-copil (din seria Haim Ginott)

6022013
Continund, aa cum am promis ntr-o postare anterioar seria de Ginott, m opresc astzi la primul capitol al crii Codul de comunicare: Conversaiile printe-copil. !ident con!ersaia reprezint modalitatea cea mai "rec!ent de a interaciona cu copilul# Ceea ce nu tiam ns, sau poate intuiam parial, sunt semni"icaiile pro"unde ale acestor con!ersaii care ascund de multe ori temeri mascate, neliniti, suprri, incertitudini i lista poate continua# Recunoaterea, Acceptarea i Oglindirea sentimentelor Ca prini, nu ne propunem s "acem !iaa copilului i a noastr un cal!ar emoional, ns de multe ori scene "amiliare o$inuite de%enereaz n stri con"lictuale i replici acide de o parte i de alta de!enind situaii scpate de su$ control# Ca indi!izi, ne re%sim purtnd po!ara propriei stri emoionale# &rim aceleai sentimente precum copiii, %enerate doar de cauze di"erite# 'ncercm s ne desluim propriile emoii i cauzele lor, ceea ce poate "i uneori destul de di"icil# (ar repetnd zilnic acest e)erciiu cu si%uran !om crete ni!elul nostru de inteli%en emoional i !om de!eni prini mai $uni, capa$ili s recunoasc emoiile copiilor# Cazul urmtor ilustreaz din plin acest lucru# * "eti de 12 ani ne!oit a se despri de !erioara ei dup petrecerea !acanei de !ar mpreun nu primete din partea mamei suportul emoional de care are ne!oie# +ama i e)prim iritarea minimaliznd suprarea "iicei# a ar "i reuit s-i a,ute "iica dac i-ar "i recunoscut sentimentele, i le-ar "i putut o%lindi napoi spunndNe vom simi cu toii singuri fr Suzi. Deja i este dor de ea. greu s te despari dup ce v-ai o!i"nuit s fii mpreun. Casa tre!uie s i se par cam goal acum# c$nd Suzi a plecat.

* reacie cunoscut, nu-i aa. (e cte ori nu am ncercat s reducem suprarea copilului spunndu-i lucruri de %enul- /0u are rost s pln%i1/ sau /(e ce eti aa de suprat. 0u e s"ritul lumii1/ sau /C2iar nu nele% de ce pln%i din nimica toat1/ i $ine, ceea ce ateapt un copil din partea noastr este tocmai recunoaterea importanei sentimentelor, acceptarea lor "r critic# &oate emoiile sunt le%itime, "ie ele poziti!e, ne%ati!e sau am$i!alente# 3t n natura uman# normal s simim uneori ur sau %elozie n loc de iu$ire, s "im suprai sau "urioi, iar copilul are ne!oie s a"le de la printe despre le%itimitatea tuturor sentimentelor# /Copii ne iu$esc i nu ne pot su"eri n acelai timp# i au sentimente contradictorii "a de prini, pro"esori i toi cei care au o autoritate asupra lor#4rinilor este %reu s accepte c am$i!alena este un dat al !ieii# 0u le place nici am$i!alena dinuntrul lor, n-o pot admite nici pe a copiilor# ei cred c este "undamental n nere%ul s ai sentimente de dou "eluri "a de alii, mai ales "a de mem$rii "amiliei#/ 'ncercrile de a le n$ui pe cele ne%ati!e duc la stri con"lictuale n copil, an)ietate, culpa$ilitate# /4entru copii este o mare uurare s descopere c sentimentele sunt o parte "ireasc a e)perienei omeneti# 5i nu e)ist cale mai $un de a le transmite acest lucru dect artndu-le c i nele%i#/

)ist o distincie clar ntre emoii i comportament# (ac emoiile nu pot "i ,udecate ca $une sau rele, comportamentul poate "i condamnat sau ludat# Ceea ce simim i contientizm prin aciuni mentale, ima%inare nu poate "i $lamat, ci scos la lumin# / important pentru un copil s tie ce simte n momentul n care simte# Cnd tie limpede ce sentimente are, nu se mai simte att de 6amestecat7 pe dinuntru#/ Cea mai $un cale de a le scoate la i!eal este ascultarea empatic, nele%erea unui interlocutor, a printelui n cazul nostru# Cu!intele de acceptare 8cum sunt cele din cazul de mai sus9 re"lect asemenea unei o%linde, n mod o$iecti! sentimentele copilului o"erindu-i o ima%ine real, nedistorsionat# Copiii sunt a,utai ast"el s-i recunoasc emoiile "iindu-le mult mai uor s "ac "a emoiilor ne%ati!e# +arele a!anta, al acestui tip de comunicare numit de Ginott /tandr/, /a"ectuoas/, plin de compasiune l reprezint apropierea dintre copil i printe# (up spusele autorului e ne!oie de cunoatere pentru a reui ca prini# :ai s a"lm ct mai multe lucruri din descoperirile unor specialiti n tratarea copiilor cu pro$leme# (ac metodele lor dau rezultate, ima%inai-! ct de $ene"ice pot "i ele pentru ceilali copiii# * ultim meniuni principiile descrise de Ginott i %sesc o $un aplicare i n cazul relaiilor dintre aduli, cum ar "i cele dintre soi#

Colaborarea profesor parinte. Doua tabere, un front comun?

!+are on faceboo=!+are on t>itter!+are on email!+are on pinterest?s+are1ore !+aring !ervices$

In relatia profesor < elev < parinte unul dintre aspectele esentiale este colaborarea dintre profesor si parinte. In ultima perioada, acest 9parteneriat@ este tot mai fragil: profesorii vorbesc tot mai frecvent despre neimplicarea parintilor, iar parintii critica scoala si situatia generala a invatamantului romanesc. 4n pas important pentru unificarea celor doua 9tabere@ ar fi dialogul constant. In prezent, contactul parintilor cu scoala este foarte limitat, mai ales dupa ce elevii trec in ciclul scolar gimnazial sau la liceu, parintii venind la scoala doar in situatii e%ceptionale si prin asta intelegand situatii negative. Cel mai adesea, aceasta absenta a parintelui este motivata prin lipsa de timp sau numeroasele responsabilitati care il impiedica sa pastreze un contact permanent cu dirigintele sau profesorii. $otodata, lipsa de implicare este determinata si de faptul ca foarte multi parinti considera ca respunderea educatiei nu mai este in mainile lor, ci in mainile profesorilor. 5ltii, desi prezenti, cred ca este important sa se intereseze doar de randamentul scolar, uitand ca rolul scolii nu este doar acela de a invata in sensul de transmitere de cunostiinte, ci de a pregati pentru viata.

Colaborarea scoala-familie nu trebuie sa fie e%clusiv o initiativa a scolii, ci ar trebui sa fie rezultatul unui acord nescris in care ambele parti isi iau angajamentul de a-si sustine eforturile pentru formarea copiilor. Cu siguranta acordul dintre profesor si parinte trebuie inc+eiat inca de la intrarea copilului in scoala si mentinut si dezvoltat pe intreaga perioada pana la terminarea liceului. Cum putem gasi modalitati de a implica parintii pe masura ce copiii lor cresc? Ce ar putea face diriginitii sau consilierii scolari? Cand profesorul si parintele fac front comun, beneficiarul este elevul. Parteneriatul dintre profesor si parinte este un parteneriat pentru educatie si pentru o formare disciplinata, sociala si morala a copilului.

Cercetare- ;mportanta partenerialtului scoala - parinte

In ultimii ani, tema parteneriatului scoala familie a fost frecvent supusa atentiei opiniei publice, mai ales pe fondul schimbarilor sociale multiple din ultimul timp. Acesta tendinta, prezenta de a in unele tari vest!europene, in cazul societatii romanesti este doar la stadiul de discutii publice. <$ordarea = in aceasta pri!inta pune accentul pe un an%a,ament mutual clar sta$ilit intre parinti si pro"esori, pe $aza unui >contract parental/# <cest tip de contract se contituie ca un sistem de o$li%atii reciproce in cooperarea parintilor cu pro"esorii si implica cola$orarea parintilor in acti!itatile scolare, nu numai su$ aspect economic, respecti! de a participa, sustine si e!alua e"orturile si actiunile "inanciare ale scolii, ci si su$ aspect educational-cultural# *piniile dascalilor din ?omania, rezultate in urma sonda,ului ;0&=;& @&, do!edesc o desc2idere totala a acestora in pri!inta "inalizarii acestui demers# AB C dintre pro"esorii participanDi la studiu consider util implementarea unui parteneriat printe pro"esor# (intre aceEtia, FG de procente consider implementarea acestui parteneriat foarte util# 'n acelaEi timp, A1 C dintre pro"esori consider c un ast"el de parteneriat ar a,uta la m$untDirea relaDiei dintre Ecoal Ei printe# (intre aceEtia, BB C apreciaz c aceast relaDie se !a m$untDi n foarte mare msur, iar 36C n mare msur. (oar FC dintre pro"esori nu ntre!d o m$untDire a acestei relaDii n e!entualitatea unui parteneriat Ecoal printe# ;n pri!inta principalelor o$stacole de comunicare n relaDia Ecoal printe, pro"esorii acuza parintii ca nu aloca timp su"icient pentru educarea copiilor si ca lasa, cu $una stiinta, in seama scolii aceasta responsa$ilitate# ;n acelasi timp, dascalii recunosc ca principalele o$stacole care !in din partea lor sunt, in proportii apro)imati! e%ale- 1# 4ro"esorii se a)eaz mai mult pe predarea e"ecti! Ei mai puDin pe dez!oltarea a$ilitDilor Ei competenDelor copiluluiH 2#4ro"esorii nu consider cola$orarea cu prinDii un "actor important n educarea copilului si 3# 4ro"esorii au un pro%ram prea ncrcat# 'n ceea ce pri!eEte m$untDirile aEteptate, nlturarea $arierelor de comunicare dintre cadre didactice si prinDi, pe de o parte, Ei creEterea ni!elului de implicare a prinDilor n educarea copiilor, pe de alt parte, sunt principalele 2 a!anta,e ale unui e!entual parteneriat cu 62C Ei respecti! I0C dintre opDiuni#

<!nd n !edere implicarea prinDilor, acest parteneriat ar tre$ui s sta$ileasc modul de identi"icare Ei dez!oltare a punctelor "orte ale copilului Ei s sta$ileasc "rec!enDa cu care prinDii particip la acti!itDile Ecolii, consider BF, respecti! 60 de procente dintre dascli# <!nd n !edere implicarea cadrelor didactice, modul de identi"icare Ei dez!oltare a punctelor "orte ale copilului este, de asemenea, n topul o$iecti!elor considerate importante, cu BA C dintre opDiuni# &otodat, de"inirea modalitDilor n care pro"esorii Din le%tura cu prinDii este considerat important, apro)imati! 60C dintre dascli considernd-o un o$iecti! secundar al parteneriatului# *piniile pri!ind "orma parteneriatului acord o importanD apro)imati! e%al att unui contract scris, "ormal, %irat de instituDia Ecolar ct Ei unui parteneriat in"ormal ntre diri%inte J pro"esor Ei printe 8B2, respecti! IG C dintre ale%eri9# (incolo de rezultatele acestei cercetarii, este clar ca si cea mai mare parte a parintilor impartasesc aceleasi ne!oi in relatia lor cu pro"esorii# 4rincipalul o$stacol care tre$uie depasit este sc2im$area ideii preconcepute ca un ast"el de parteneriat este Kresponsa$ilitatea scolii/#

0elatia copil 1 parinte 1 educator

Noi, parintii, dorim ca in relatia cu copilul, educatoarea sau invatatoarea sa existe armonie si o comunicare eficienta, astfel incat sa fie satisfacute nevoile cognitive si nevoile emotionale ale copilului. Sunt insa situatii in care exista divergente intre viziunea noastra, a parintilor si cea a educatorului, astfel, apar problemele de comunicare din cauza carora copilul are de suferit. Psihologul Diana Tudose ne ofera cateva sfaturi utile. Interviu realizat cu psiholog Diana Tudose in cadrul emisiunii Meditatii pentru parinti realizata de Adriana Titieni A: Cum putem avea o relatie perfecta intre copil, parinte si profesor sau educator? I: Ar fi ideal sa avem o astfel de relatie. In acest trio formidabil trebuie sa stim ca nevoile copilului sunt importante. In aceasta relatie, copilul ramane actorul si beneficiarul numarul unu al lucrurilor care se intampla in acest sistem. Este important ca parintele si educatorul sa faca tot posibilul pentru a ajunge la un punct de intalnire intre nevoile copilului si resursele sale. Educatorul devine foarte important pentru copil, atat din cauza perioadei pe care o petrec impreuna la gradinita, cat

si din cauza lucrurilor care se intampla acolo. Mama si tata sunt repere fundamentale, primele figuri din viata copilului si de multe ori raman asa pe parcursul intregii vieti, insa intervine si reperul educational, ''doamna'' cum spun copiii, pe care de cele mai multe ori o indragesc si al carui cuvant devine litera de lege, inclusiv cand sunt in clasele primare. Orice spune doamna este sfant si parintii ar face bine sa se alinieze oricum, pentru ca, plecand de la premisa ca nevoile copilului sunt fundamentale, ar fi de dorit sa avem coerenta intre viziunea educatorului si cea a parintelui, in ceea ce il priveste pe copil. Daca vom avea divergente, cel care va plati va fi tot copilul: fie va primi acasa mesaje negative despre educatoare, ceea ce il va debusola foarte tare si nu va sti ce sa creada, fie va fi mutat la o alta gradinita. Lucrurile se pot complica destul de mult. E destul de important ca parintii sa-si cunoasca bine copilul, sa-i cunoasca potentialul, nevoile, sa dea credit profesionistului, care este educatorul, sa-i lase mana libera pentru ceea ce se intampla la gradinita si atata vreme cat nevoile copilului sunt satisfacute, nu vor fi situatii de abuz sau de refuz. Cand imi inscriu copilul la gradinita, mi se pare corect si de bun simt sa cer informatii cu privire la gradinita respectiva. Este important sa ma informez, sa stiu care va fi programul copilului meu, sa-i cunosc educatoarea. Trebuie sa ii spun cum este copilul meu, sa-i cunosc colegii, sa spun ce cred eu ca ar fi bine pentru copilul meu. Este foarte important sa cunoastem si psihologul gradinitei. Spun asta pentru ca educatoarea, impreuna cu psihologul trebuie sa faca un raport de dezvoltare a copilului, indiferent daca acesta are sau nu o problema de comportament, emotionala sau de sanatate. Fiecare copil care a intrat in gradinita si va iesi dupa 2- 3 ani, inainte de inceperea scolii, va trebui sa aiba un portofoliu cu achizitiile personale, progresul facut, resursele lui, punctele sale slabe si punctele forte. Parintele va avea acces oricand la acest dosar al copilului; sunt scoli care cer si acest dosar. Din pacate, nu intotdeauna parintele si educatorul vor binele copilului. Pot fi diferente de la cum aleg sa transmit afectiune, cum laud copilul, si cum aleg sa il pedepsesc. Poate eu, ca parinte nu sunt multumit din punct de vedere educational si pe baza a ceea ce imi povesteste copilul cand vine acasa, am dreptul sa intru in gradinita si sa verific informatia, iar daca acest lucru se intampla, sa solicit conceperea altor activitati educationale la grupa. Din pacate, foarte putini parinti se intereseaza de ceea ce se intampla cu adevarat la gradinita. Gradinita este locul unde imi duc copilul si il las pentru cateva ore, apoi merg la serviciu, stau de la 9:00 la 18:00 si stiu ca in aceasta perioada copilul meu este intr-un loc unde este hranit, ingrijit, doarme, invata lucruri noi, se joaca si este in siguranta. A: As vrea sa trecem la perioada scolara, usor similara, desi exista diferente: de competitie, de lipsa de somn la pranz si cu teme pentru acasa. I: Invatatoarea are ceva ce nu are educatoarea, acel argument de autoritate, care se mentine si dupa terminarea programului de scoala, prin tema pentru acasa. Cand copilul este acasa si isi face temele sub supravegherea parintelui, el este de fapt sub autoritatea doamnei invatatoare. Mai mult, de multe ori copiii le spun parintilor: '' Nu inteleg foarte bine ce scrie aici. Doamna a zis ca''. Doamna este al treilea personaj din sistem, care, desi nu este prezenta fizic, este prezenta in mintea copilului, care se gandeste de multe ori la ceea ce i s-a spus la scoala si nu la posibila pedeapsa pe care o va primi in cazul in care nu-si face tema. A: As vrea sa vorbim despre sedintele cu parintii, pentru ca au devenit un loc unde parintele este certat, tras de urechi pentru ceea ce face sau nu face copilul la scoala, sau un loc unde se strange fondul clasei. I: Sedintele cu parintii au menirea de a rezolva problemele administrative si de a-ti arata cat de slab esti tu, ca parinte. Aceasta este cauza pentru care la sedinte sunt din ce in ce mai putini parinti sau sunt prezenti doar parintii copiilor care nu au probleme.

A: Sa vorbim despre ceea ce nu functioneaza in aceasta relatie. I: Se poate ca parintele si educatoarea sa nu fie pe aceeasi lungime de unda, aceea de a avea grija cu forta ca un copil sa ramana pe directia educationala corecta: spuneti ce a facut, ca am eu grija. Aici vorbesc despre pedepsele cu bataia, aplicate destul de des acasa, dar si la scoala. Avem si situatia in care parintele si educatorul pot cadea de acord, dar intr-o maniera pe care nu ne-o dorim. Cred ca nici unui parinte nu-i face placere ca altcineva sa-i agreseze copilul. A: Sigur nu-i face placere dar s-ar putea ca in mintea acelui parinte, bataia aplicata copilului sa devina un mijloc educational necesar, la care recurge atunci cand a ramas fara solutii. Ce-ar mai putea sa apara in acesta relatie? O invatatoare dezinteresata? I: Este posibil ca invatatoarea sa fie satula de anii de invatamant pe care i-a parcurs sau sa fie demotivata de toate lucrurile oribile care se intampla in sistemul educational, dar care din punctul meu de vedere, nu pot functiona ca justificare pentru ce se intampla. Imi place sa cred ca in aceasta tagma profesionala a educatoarelor si invatatoarelor, se afla inca foarte multe doamne cu extrema credinta, care-si fac meseria cu daruire si pasiune, care nu s-au plictisit, nu s-au plafonat si in limitele puse de sistem, incearca sa faca tot posibilul pentru ca acei copii sa continue sa mearga intr-un ritm bun pe traseul de dezvoltare inceput in gradinita. O invatatoare este foarte atenta la nevoile copilului, mai ales la nevoile cognitive. A: Este bine sa primeze nevoile cognitive ale copilului? I: Da, pentru ca din perspectiva sistemului nostru de motivatie, interesele cognitive ale copilului devin fundamentale in aceasta perioada de varsta. Copiii sunt interesati de mediu, dinozauri, istorie si achizitioneaza competentele de calcul, abilitati de tip cognitiv, incepe sa li se dezvolte un anumit tip de gandire operational, care ii ajuta sa faca ulterior pasii catre gandirea logica. Prin obiectul de activitate al scolii, stimulam mai degraba competentele si interesele cognitive ale copilului. Este important ca abilitatile sociale si emotionale sa nu fie omise. A: As vrea sa vorbim despre relatia dintre parinte si invatatoare atunci cand invatatoarea favorizeaza un grup de copii, sau doar un copil. Ce putem sa facem noi, parintii? I: Depinde de situatie: exista cazul in care copilul nu este favorizat sau cazul in care este pe drept prejudiciat. Se poate ca invatatoarea sa aiba protejati in clasa, fara ca acest lucru sa dauneze prea mult celorlalti copii insa este posibil ca invatatoarea sa nedreptateasca in mod constant. Nedreptatirea poate sa vina si sub forma limitarii accesului la anumite oportunitati educationale: tabere, inscrierea la concursuri si alte activitati de acest gen. A: Cum sau unde ar trebui sa intervin pentru a spune faptul ca doamna invatatoare nu are un comportament echitabil fata de copiii din clasa? I: Etic, corect este sa o abordez direct pe invatatoare. A o aborda nu inseamna sa ma duc direct cu acuzatia formulata. Pot sa ma duc sa spun Din ce mi-a spus copilul acasa, eu am inteles asta. Va rog sa ma ajutati sa aflam mai multe despre aceasta situatie. Trebuie sa avem o abordare care sa nu reprezinte o acuza personala, o jignire, ci sa lase loc unei discutii civilizate. In momentul in care aceasta tentativa este sortita esecului, atunci ma pot consulta si cu parintii celorlalti copii din clasa, care sunt in aceeasi situatie. Profit de prima sedinta cu parintii si expun din nou aceasta problema, ca si grup de parinti, cu aceeasi atitudine pacifista. Daca si aceasta abordare da gres, atunci mergem la managementul scolii. A: Sa mergem putin mai departe, la copii mai mari, cei care au diriginte. Consider ca esecul copilului este legat de dezinteresul parintelui. Nu pot sa cred ca parintele nu are timp sa sune o

data pe saptamana la scoala, sau sa faca o vizita la scoala o data pe luna, nu mai spun ca unele scoli trimit e-mailuri cu situatia copilului sau le dau parintilor o parola de acces pe contul de e-mail al scolii, unde pot vedea toata situatia. Nu pot sa ii cred pe parintii care spun ca ei nu stiu de absentele de la ore ale copiilor lor. I: Avem o lunga traditie de a plasa pisica moarta in gradina celuilalt, pentru ca stiu cu certitutine ca scoala aduce frecvent mesajul ca parintii nu-si fac treaba, asa cum parintii se ascund frecvent dupa mesaje de genul: scoala nu mai este cum era odata, nu invata nimic acolo, etc Sunt si profesori neimplicati, insa, daca ramanem pe aceasta pozitie ca tu esti de vina, ba tu esti de vina, avem toate sansele sa nu rezolvam nimic. Nu ne putem astepta ca aceste lucruri sa se remedieze asa, la nivel de sistem drept, pentru ca vor fi parinti care vor avea aceasta atitudine si vor fi profesori care vor raspunde similar. La clase V- VIII si apoi la liceu, lucurile au un risc mai mare de a scapa de sub control, dincolo de particularitatile noi de varsta ale copilului. Studiile arata ca pe masura ce copilul creste, scade interesul/ apropierea parintelui fata de scoala. Sunt destul de frecvente situatiile de genul: am aflat ca este corigent copilul meu si fug cu disperare la scoala, cu un buchet de flori, sa vad daca rezolv problema. Traim intr-o societate in criza iar punctul comun intre parinte si educator este cel mai adesea situatia de criza. Parintele si profesorul ajung sa vorbeasca tocmai cand copilul e la limita corigentei sau exmatricularii sau cand isi bate joc de jumatate din profesori si asta se intampla pentru ca este chemat parintele la scoala. Comportamentele de risc pe care copiii le pot avea, dupa ce implinesc varsta de 11 ani sunt foarte mari. Exista riscul sa apara: fumatul, consumul de droguri, sarcina nedorita, abandonul scolar (care atinge rate foarte mari la clasele a-VII-a si a-VIII-a). Acum este perioada in care parintele trebuie sa fie cel mai aproape de copil. Responsabilitatile sunt foarte mari, din partea dirigintelui dar mai ales din partea parintelui. A face educatie este o meserie din vocatie, insa este o meserie care se face intr-un program bine determinat, in anumite zile pe luna. A fi parinte insa, este o slujba pe care o alegem in cunostinta de cauza, pentru ca atunci cand decid sa am un copil, stiu ca nu-l am doar de luni pana vineri de la 9:00 la 17:00, ci il am pentru o viata si trebuie sa-mi asum aceasta viata, cu tot ce decurge din ea

%& sfaturi practice pentru sedinta cu parintii

autor: 5delina (obrin 3" #ctombrie 2311

1. Comunica in prealabil cu copilul tau 2. Pregateste-ti o lista de probleme . 2ii punctuala ". Incepe discutia cu dreptul 8. ,amai la subiect A. 5sculta cu atentie informatiile transmise de profesor B. Pastreaza-ti calmul C. !pune-i micutului tau ce-ai discutat D. '%prima-ti recunostinta 13. 0u parasi sedinta inainte de inc+eiere Sedinta cu parintii este un prilej excelent de a te asigura ca micutul tau a inceput cu dreptul anul scolar. Punctul de vedere exprimat de profesorul-diriginte iti poate atrage atentia asupra lacunelor copilului tau, asadar este foarte important sa acorzi o atentie sporita intrunirilor de acest fel.

Iata cateva sfaturi practice privind derularea eficienta a sedintei cu parintii:

Comunica in prealabil cu copilul tau

Inainte de intrunirea de la scoala, intreaba-ti copilul daca si-ar dori sa discuti un anumit lucru cu profesorul, precum nemultumiri personale privind felul in care se deruleaza actul educativ sau eventuale probleme pe care le-ar putea avea cu colegii de clasa.

Pregateste-ti o lista de probleme

Noteaza-ti problemele pe care vrei sa le abordezi in cadrul sedintei cu parintii, astfel incat sa scoti in evidenta probleme care i-ar putea scapa profesorului de la catedra.

ii punctuala
Este foarte important sa ajungi cu cateva minute inainte de ora anuntata. aca vei da buzna in sala de clasa in mijlocul discutiei, reputatia ta si a copilului tau va avea cu siguranta de suferit.

!ncepe discutia cu dreptul

Inainte sa formulezi o nemultumire sau o eventuala critica, este mai bine sa faci cateva remarci pozitive despre profesor si colectiv.

Ramai la subiect
Nu te abate de la ideile esentiale pe care discutia trebuie sa le dezbata, timpul este pretios pentru toata lumea.

"sculta cu atentie in#ormatiile transmise de pro#esor

Nu trata cu indiferenta informatiile impartasite de profesor si fii desc!isa la sugestiile sale. In ""# din cazuri, intentiile sunt bune.

Pastreaza-ti calmul
Indiferent de directia in care se indreapta dezbaterile, controleaza-ti emotiile si masoarati cu atentie cuvintele. Esti oglinda copilului tau.

Spune-i micutului tau ce-ai discutat

etaliaza-i micutului tau aspectele discutate si nu te rezuma la a-i atrage atentia asupra catorva lucruri negative pe care le-ai aflat. In acest mod, va deveni mult mai responsabil si mai atent la comportamentul sau de la scoala.

$%prima-ti recunostinta
Exprima-ti recunostinta in fata profesorului pentru timpul dedicat intrunirii si lauda-ti copilul pentru rezultatele bune inregistrate.

&u parasi sedinta inainte de inc'eiere

$u exceptia urgentelor justificate, nu parasi sedinta inainte ca aceasta sa se inc!eie.

"EDIN#E REU"ITE SFATURI DIN EXPERIEN#A PROPRIE

1 Lote

Autor: prof. nv. primar Crstoi Livia %coala cu clasele &-'&&& ()i*ail +oglniceanu# ,uzu

( ficien-a unei .edin-e este invers propor-ional cu numrul participan-ilor .i cu timpul afectat. /n plan !un astzi este mai necesar dec$t unul perfect m$ine. 8)urp*01 'n ultima perioad "rec!enDa EedinDelor a sczut, durata lor deasemenea# MedinDele nu pot "i eliminate total, deoarece sunt cel mai important >inter!al/ n care se des"Eoar munca n ec2ip#

4uDini mana%eri au o pre%tire mana%erial corespunzatoare Ei, de aceea, multe EedinDe se des"Eoar dup tipicul >=nul !or$eEte Ei ceilalDi tac#/ 3 nu scpm din !edere "aptul c n n!Dmnt este un numr prea mare de EedinDe, pro%ramate la ore nepotri!ite Ei care propun spre discutare pro$leme irele!ante# >Nolile/ EedinDelor sunt multe deoarece, de "apt, a!em de-a "ace cu >$olna!i/, nu cu >$oli/# 4rincipalele maladii sunt

+aniera dictatorial de conducere a EedinDelorH MedinDele sunt lun%i Ei plicticoaseH +a,oritatea participanDilor nu sunt interesaDi de temele a$ordateH MedinDe inutileH MedinDe ine"icienteH <tmos"era tensionatH =nul doi participanDi monopolizeaz discuDia etc#

Cum scapi de bolile edin!elor" ;ma%inaDia te poate a,uta s percepi EedinDele ntr-un alt mod, $ene"ic pentru o acti!itate e"icienD n care, ns, tre$uie s "aci un e"ort ca s reconstruieEti modul de a le percepe, or%aniza Ei conduce# 3 lum cazul meu, particular, edin!a cu prin!ii# 4oDi Dine EedinDe ce te !or a,uta s ai rezultate "oarte $une cu clasa pe care o conduci, dac Di plani"ici e"icient EedinDa, asi%urndu-te de o participare corespunzatoare, o conduci cu cap# 'n timpul EedinDei ncearc s "ii un e)emplu !iu, lucreaz n ec2ip, creeaz o atmos"er destins, acDioneaz ast"el nct orice eEec, nemplinire s poat de!eni un prile, de n!Dare pentru participanDi, moti!eaz participanDii, adresndu-le cu!inte de laud n pu$lic Ei particular, sr$toreEte succesele ma,ore mpreun cu ei# 4ersonal, n timpul EedinDei ocup un loc aproape de prinDii mei, n sala de clas, nu la catedr, asi%urnd participanDilor un ceaiJca"eaJsuc Ei ce!a de ronDit#

Comunicarea non-!er$al din am$ele sensuri este esenDial Ei constituie un mod de comunicare utilizat permanent# <desea pri!irea mea transmite mesa,ul >3untem aici ca s comunicm, "iecare dintre !oi este important#/ Oucrez n ec2ip, implicnd toDi prinDii pe parcursul EedinDei, necednd tentaDiei de a monopoliza discuDia, dnd impresia de comportament dictatorial# <desea m "olosesc de e)perienDe practice n materie de educaDie, ale prinDilor sau ale mele, pentru rezol!area di!erselor cazuriJpro$leme# 4ro$lemele neplcute pri!ind situaDia ele!ilor, le discut indi!idual cu "iecare printe, pentru a nu-l pune ntr-o situaDie ,enant "aD de ceilalDi participanDi, pentru a e!ita s trans"orm oamenii n persoane de"ensi!e, care se nc2id n sine Ei re"uz s mai comunice sau n "iinDe a%resi!e# 8 fragment9