Lectura după imagini:

 vizează analiza, descrierea și mai ales interpretarea datelor, a acțiunilor prezentate în

ilustrații;
 se apelează la percepția vizuală și accentul cade pe reactualizarea cunoștințelor, pe
valorificare elementelor cunoscute;
 contribuie la dezvoltarea limbajului ca mijloc de comunicare și de cunoaștere, la
cunoașterea obiectelor și fenomenelor realității prin intermediul materialului ilustrativ,
la dobândirea abilităților sociale, integrarea și colaborarea în grupul de copii.
Are două componente de bază:
 observarea dirijată a imaginilor și
 dezvoltarea capacităților de receptare și de exprimare a mesajelor.
Materialul intuitiv trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
a. sub aspect tematic:
 să corespundă programei, fiind accesibil și interesant;
 să asigure realizarea obiectivelor cognitive și afective;
 să îndeplinească cerințele didactice: claritate, vizibilitate, accesibilitate,
atractivitate;
 să aibă valoare estetică.
b. din perspectiva scopului didactic:
 să asigure unele reprezentări corecte;
 să contribuie la exersarea capacității de comunicare orală prin prezentarea
unor acțiuni, prin prezentarea unor relații între personaje.
Structura activității pe bază de imagini:
1. Organizarea activității (pregătirea sălii, pregătirea și așezarea materialul intuitiv în
mod corespunzător, așezarea copiilor);
2. Desfășurarea activității:
a. Introducerea în activitate- anunțarea temei, prezentarea imaginilor și pregătirea
pentru perceperea acestora (ex.: o convorbire, o poezie, o ghicitoare, folosirea
unei păpuși etc.)
b. Perceperea/ intuirea ilustrațiilor- prin analiza, descrierea, compararea și
interpretarea acestora, prin convorbirea dintre educatoare și copii și prin
prezentarea concluziilor parțiale la care se ajunge;
c. Fixarea conținutului principal al imaginilor și sinteza finală- cea mai plăcută
formă este povestirea prin care se relevă semnificația ansamblului.
3. Încheierea activității -constă în integrarea noilor cunoștințe în ansamblul celor
asimilate anterior și asigurarea retenției.

Domenii experiențiale: DLC, DS, DOS

 1. Exemplu DLC
Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare lectura după imagini
din cadrul domeniului Limbă și comunicare am ales o activitate de predare-învățare cu
tema „E ziua ta, copile drag!” susținută la grupa mijlocie.
Scopul activității este dezvoltarea capacității de comunicare verbală; dezvoltarea
capacității de a comunica corect și coerent în propoziții simple şi dezvoltate; exersarea
capacității de observație, analiză şi sinteză.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice:

 Metode și procedee: conversația euristică, explicația, observarea, problematizarea;

 Mijloace de învățământ: imagini, scrisoarea de la Zâna Vara, coș cu cireșe;
 Forme de organizare: frontal, individual.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de min.

Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se realizează prin intermediul unei scrisori primite de la Zâna Vară. În
scrisoare aceasta îi anunță are o surpriză pentru ei.
Reactualizarea cunoștințelor se va realiza prin adresarea unor întrebări despre anotimpul
vara.
Se anunță tema activității și obiectivele într-un limbaj cât mai accesibil: „Copii, pentru că
peste câteva zile vom sărbători Ziua Copilului, astăzi vom discuta pe baza unor imagini pe
care Zâna Vară le-a trimis cadou pentru voi. Voi va trebui să fiți foarte atenți și să
recunoașteți elementele specifice anotimpului de vară și jocurile din imagini, exprimându-vă
clar în propoziții”. Pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

 Să recunoască anotimpul în care copiii din imagini se joacă;

 Să denumească jocurile copiilor din imagini;
 Să analizeze imaginile specificând caracteristicile anotimpului de vară;
 Să se exprime clar în propoziții simple și dezvoltate, descriind acțiunile copiilor din
imaginile observate.
Dirijarea învățării se va realiza cu ajutorul imaginilor.
a) Perceperea și intuirea ilustrațiilor
Se va descoperi pe rând câte o imagine, iar copiii vor fi sprijiniți să observe sistematic.

 „Lectura” primei imagini

Se realizează observarea imaginii de la general la particular.

- „Ce observăm în această imagine?” (Mulți copii care se joacă).
- "Unde credeți că se află copiii?” (Copiii se află în parcul din curtea grădiniței).
- „Ce anotimp credeți că este în imagine?” (În imagine este anotimpul de vară).
- „De ce credeți că este anotimpul de vară?” (Este anotimpul de vară pentru că fetițele sunt
îmbrăcate în rochițe și fustițe, iar băiețeii sunt îmbrăcați în pantaloni scurți și tricou).
- „Cum sunt copiii, veseli sau triști?” (Copiii sunt veseli).
- „Cine îi însoțește pe copiii, pe cine observăm?” (Pe copiii îi însoțește doamna lor
educatoare).
În partea de sus a imaginii (plan îndepărtat):
- „Cu ce se joacă cei trei copii?” (Cei trei copiii se joacă cu lopățele, găletușe și nisip).
- „Ce observați aici?” (dreapta sus) : (Observăm două leagăne și un balansoar).
În partea de jos a imaginii (plan apropiat):
- „Ce face doamna educatoare cu fetițele?” ( Doamna educatoare cu fetițele dansează în cerc).
- „ Cu ce sunt îmbrăcate fetițele care dansează?” (Două fetițe sunt îmbrăcate în rochițe, iar trei
în tricou și fustiță).
- „Ce au ele prinse în păr?” (Ele au prinse în păr fundițe).
- „Cu ce se joacă cei doi băieți de lângă doamna educatoare și fetițe?” (Cei doi băieți se joacă
cu mingea).
În partea de jos a imaginii, în dreapta:
- „Ce fac cei doi băieți?” (Un băiat se uită la doamna educatoare, iar celălalt vrea să îl ia la
joacă).
Sinteza parțială: „În această imagine observăm niște copiii care sunt veseli că se joacă în
parcul grădiniței și sunt însoțiți de doamna lor educatoare”.

 „Lectura” celei de-a doua imagini

- „Ce observăm în imagine?” (Câțiva copii care se joacă).

- „Unde credeți că se joacă ei?” (Ei se joacă într-un parc).
- „Cum credeți că se simt copiii?” ( Copiii cred că sunt veseli).
- „De ce credeți că sunt veseli?” ( Copiii sunt veseli pentru că se joacă).
- „Ce anotimp credeți că este în imagine?” (În imagine este anotimpul de vară).
- „Cu cine credeți că au venit copiii în parc?” (Copiii au venit în parc cu părinții sau frați mai
mari).
- „De ce credeți că nu este bine să mergem singuri în parc?” (Nu este bine să mergem singuri
pentru că ne că ne putem accidenta).
În partea de sus a imaginii (plan îndepărtat):
- „Ce aparate de joc observăm?” (În imagine observăm un tobogan, două leagăne, un
balansoar și o învârtitoare).
- „Câți copii se dau în leagăn?” (În leagăn se dă un singur copil).
- „Dar în învârtitoare?” (În învârtitoare se dă o fetiță, iar un băiețel îi face semn că dorește să
se dea și el).
- „Credeți că procedează corect băiețelul care vrea să se dea în învârtitoare, în timp ce acesta
se află în mișcare?”, „ De ce?” (Nu este bine cum procedează băiatul pentru că se poate
accidenta).
- „Câți copii se joacă la balansoar?” (În balansoar se joacă doi copii).
- „Dar în tobogan?” (În tobogan se joacă un singur copil).
- „Ce observăm pe aleea parcului, aproape de copac?” (Pe alee observăm doi copii cu
bicicleta).
- „Ce face băiatul cu bicicleta?” (Îi observă pe cei doi copiii cum aleargă).
În partea de jos a imaginii (planul apropiat):
- „Către cine aleargă băiețelul și fetița?” (Băiețelul și fetița aleargă către o altă fetiță și mama
ei.)
- „Cu ce sunt îmbrăcate cele două fetițe?” (Fetițele sunt îmbrăcate în rochițe).
- „Băiețelul care aleargă cu fetița cu ce este îmbrăcat?” (Băiețelul este îmbrăcat cu tricou,
pantaloni scurți și șapcă).1
- „Cu cine credeți că este fetița cu fundițe în păr?” (Fetița cu fundițe în păr este cu mama ei).
- „Ce observați pe iarbă, lângă mama?” (Pe iarbă, lângă mama este o minge).
Sinteza parțială: În imagine observăm mai mulți copiii care se joacă într-un parc, folosind
aparate de joc sau se plimbă cu bicicleta, aceștia fiind însoțiți de părinți sau frați mai mari”.
b) Fixarea conținutului principal și sinteza finală
Pentru realizarea obținerii performanței se va face sinteza finală a celor două imagini:
-„Ce fac copiii în cele două imagini?” (Copiii în cele două imagini se joacă).
- „Ce aparate de joc sunt în cele două imagini?” (În cele două imagini sunt leagăne, balansoar,
tobogan și învârtitoare).
- „Cum se simt copiii?” (Copiii sunt fericiți).
- „De către cine sunt supravegheați copiii?” (Copiii sunt supravegheați de către părinți, frați
mai mari sau doamna educatoare).
Pentru asigurarea retenției și a transferului se adresează câteva întrebări cu ajutorul cărora
se va face o mică povestire.
- „Despre ce am vorbit noi astăzi?” (Noi am vorbit despre jocurile copiilor vara).
- „Ce titlu am putea da celor două imagini?” (Celor două imagini le-am putea da titlul de
„Jocurile copiilor vara” sau „Petrecerea timpului liber în parc”).
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată. În încheierea activității se vor face
aprecieri asupra modului în care au răspuns copiii la întrebări.

2. Exemplu DS
Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare lectura după imagini din
cadrul domeniului Științe am ales o activitate de predare-învățare, desfășurată la grupa
mijlocie.
Scopul activității este familiarizarea copiilor cu elementele caracteristice anotimpului
vara.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice :
 Metode și procedee: conversația, observația, explicaţia, lectura, problematizarea ;
 Mijloace de învățământ: scrisoare de la Zâna Vară, planșe ;
 Forme de organizare: frontal, individual.
Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de min.
Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se realizează prin intermediul unei scrisori primite de la Zâna Vară. În
scrisoare aceasta îi anunță are o surpriză pentru ei.
Reactualizarea cunoștințelor se face prin intermediul a doua întrebări:
-„În ce anotimp ne aflăm?”
-„Care este prima sărbătoare din anotimpul vara?”.
Se anunță tema și obiectivele operaționale într-un limbaj cât mai accesibil. Astăzi, dragi
copii, vom vorbi despre anotimpul vara. Vom identifica caracteristicile verii din cele trei
imagini trimise de Zâna Vara, vom preciza câteva activități ale oamenilor în anotimpul vara și
vom descoperi care dintre elementele de pe planșa pe care v-am pregătit-o nu sunt
corespunzătoare anotimpului vara. Pe parcursul și la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

 Să identifice caracteristicile anotimpului vara din imaginile prezentate;

 Să precizeze activitățile omului în anotimpul vara;
  Să descopere elementele ce nu corespund anotimpului vara de pe planșa dată;
 Să descrie imaginile prezentate folosind cuvinte proprii.

Urmează prezentarea conținutului și dirijarea învățării.

a) Perceperea și intuirea ilustrațiilor
Le prezint copiilor planșa nr. 1. Pentru a se familiariza cât mai bine cu elementele
prezentate în planșă, în planșă, adresez copiilor o întrebare orientativă:
-„Ce observați în această planșă?”
Orientez atenția copiilor asupra aspectelor principale, folosind întrebări ce vizează
elementele din prim plan, planul secundar, elemente din partea de sus, de jos, din stânga și din
dreapta.
-„Ce anotimp credeți că este ilustrat în această planșă?”
-„Cum v-ați dat seama că este vorba despre anotimpul vara?”
-„Cum sunt îmbrăcați copii din planșă?”
-„Ce activități au copiii din planșă?”
Pentru fiecare activitate precizată copiii vor fi chemați în fața grupei pentru a arăta pe
planșă elementele descoperite.
Se realizează sinteza parțială 1: copiii formulează cu ajutorul meu un enunț sugestiv pentru
planșa 1.
-„Ce titlu am putea da acestei planșe?”
Prezint copiilor Planșa 2.
-„Ce observăm în această planșă?”
-„Unde se află oamenii din această planșă?”
-„Cum sunt îmbrăcați oamenii în această planșă?”
-„Ce activități au oamenii din planșă?”
Se realizează Sinteza parțială 2:
-„Cum am putea numi această planșă?”
Prezint copiilor Planșa 3.
-„Ce observați în această planșă?”
-„Ce fac oamenii din această planșă?”
-„Ce fel de fructe culeg acești oameni?”
Se realizează Sinteza parțială 3:
-„Ce titlu i-am putea da acestei planșe?”
b) Fixarea conținutului principal și sinteza finală
Pentru fixarea cunoștințelor se realizează o discuție de ansamblu asupra celor trei planșe.
Sinteza finală:
-„Copii, vă mai amintiți ce caracteristici ale verii am descoperit în cele trei planșe?”
-„Cum credeți că am putea numi cele trei planșe?”
Pentru obținerea performanței prezint copiilor o planșă care conține cinci imagini diferite:
copil care înalță zmeul, copii la mare, copii la cules de cireșe, copii care fac un om de zăpadă
și copil care se joacă cu frunzele uscate. Copii, pe această planșă putem vedea mai multe
imagini diferite. Acum că am aflat care sunt caracteristicile anotimpului vara, aș vrea să
descoperiți care dintre aceste imagini nu corespund anotimpului vara?
Asigurarea retenției și a transferului se va realiza cu ajutorul întrebărilor:
-„În ce anotimp ne aflăm?”
-„Despre ce am discutat noi astăzi?”
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată. În încheierea activității se vor face
aprecieri asupra modului în care au răspuns copiii la întrebări.

3. Exemplu DOS
Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare lectura după imagini din
cadrul domeniului Om și societate am ales o activitate de transmitere și însușire de noi
cunoștințe, desfășurată la grupa mare.
Scopul activității este cunoașterea unor elemente de religie care definesc portretul spiritual
al poporului român ; formarea deprinderilor practice – gospodărești.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice:

 Metode și procedee: conversația, observația, exercițiul, problematizarea.

 Mijloace de învățământ: imagini cu sărbătoarea pascală, panou, fișă de lucru, culori.
 Forme de organizare: frontal, individual.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de minute.

Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se va realiza cu ajutorul unei planșe care o ilustrează pe doamna Iepure
care își cheamă iepurașii să o ajute să pregătească cele necesare pentru Sfânta Sărbătoare.
 Se anunță tema și obiectivele într-un limbaj cât mai accesibil. Astăzi vom urma familia
Iepurilă, pas cu pas, în activitățile desfășurate în bucătărie şi sufragerie. Tema activității de
astăzi este « Paștele în familie » - va trebui să observăm imagini cu diferite activități
desfășurate în familie în preajma acestei sărbători, să formulăm întrebări şi răspunsuri legate
de conținutul imaginilor, să alegem simboluri pascale pe care le vom colora. Pe parcursul și la
sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

 Să cunoască simboluri, obiceiuri și tradiții legate de sărbătoarea Învierii;

 Să observe imagini cu diferite activități desfășurate în familie în preajma sărbătorii de
Paște;
 Să descrie imaginile observate folosind cuvinte proprii”;
 Să formuleze întrebări vizând conținutul imaginilor propuse;
 Să aleagă simbolurile pascale din mai multe simboluri date.

Prezentarea conținutului și dirijarea învățării

a) Perceperea și intuirea ilustrațiilor
Se observă planșele una câte una.
Planșa nr. 1
- Iepuroaica își cheamă iepurașii să o ajute în pregătirea cele necesare pentru Sfânta
sărbătoare.
* se formulează întrebări, se așteaptă răspunsuri.
Planșa nr. 2, 3,4
- La bucătărie se coace pasca şi cozonacul. Iepurașii vopsesc ouăle. Tata - iepure aduce
mielul pentru masa festivă.
Planșa nr. 5
- În sufragerie familia Iepurilă se bucură de masa festivă şi de darurile primite.
Planșa nr. 6
- Iepurașii ciocnesc ouă împreună cu prietenii.
* copiii descriu, analizează, compară şi interpretează imaginile
* enumeră și descriu simbolurile pascale.
b) Fixarea conținutului principal și sinteza finală
* se extrag ideile principale prin povestirea liberă a celor observate.
* se realizează transferul de informații de la familia Iepurilă la familia fiecărui copil, Copiii
vor spune ce fac părinții lor pentru pregătirea Sfintei Sărbători.
 Pentru obținerea performanței se va rezolva o fișă de lucru: Ajută iepurașul să aleagă ce
este specific Sărbătorii Pascale. Colorează cum îți place.
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată. În încheierea activității se vor face
aprecieri asupra modului în care au răspuns copiii la întrebări.