CDPRESS-STIINTE III Portofoliul Digital

Nume și prenume elev:
Științ
e ale na 3
turi
i
PORTOFOLIUL
DIGITAL AL ELEVULUI
35 de fișe de lucru
editabile și descărcabile
© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | Educație civică pentru clasa a III-a.
CUPRINS
UNITATEA 1 – LUMEA VIE – caracteristici și transformări

Fișă de lucru | Ce este o investigație științifică?
Fișă de lucru | De ce au nevoie plantele pentru a trăi?
Fișă de lucru | De ce au nevoie animalele pentru a trăi?
Fișă de lucru | Cum reacționează plantele la schimbările mediului?
Fișă de lucru | Cum reacționează animale la schimbările mediului?
Fișă de lucru | Cum ne menținem sănătatea?
Fișă de lucru | Recapitulare
Fișă de lucru | Test
UNITATEA 2 – ÎN LUMEA ANIMALELOR
Fișă de lucru | Ce sunt insectele?
Fișă de lucru | Ce sunt peștii?
Fișă de lucru | Ce sunt amfibienii?
Fișă de lucru | Ce sunt reptilele?
Fișă de lucru | Ce sunt păsările?
Fișă de lucru | Ce sunt mamiferele?
UNITATEA 3 – CORPURI – proprietăți și transformări
Fișă de lucru | Ce proprietăți au corpurile?
Fișă de lucru | Cum se transformă corpurile?
Fișă de lucru | Ce proprietăți au metalele?
UNITATEA 4 – PĂMÂNTUL – mediu de viață
Fișă de lucru | Cum influențează apa, aerul și solul viața de pe Pământ?
Fișă de lucru | Ce sunt resursele naturale?
Fișă de lucru | Cum circulă apa în natură?
Fișă de lucru | Ce sunt fenomenele naturii?
Fișă de lucru | Cum influențează omul mediul de viață?
UNITATEA 5 – MIȘCAREA CORPURILOR
Fișă de lucru | Ce este mișcarea?
Fișă de lucru | De ce se mișcă un corp?
Fișă de lucru | Cum se mișcă un corp?
Fișă de lucru | Ce este frecarea?
Fișă de lucru | Ce este deformarea?
UNITATEA 6 – FORȚELE NEVĂZUTE ALE UNIVERSULUI
Fișă de lucru | De ce cad corpurile?
Fișă de lucru | Cum funcționează magneții?
Fișă de lucru | Ce este electrizarea corpurilor?
Fișă de lucru | RECAPITULARE FINALĂ
Fișă de lucru | TEST FINAL Excursie în pădure
3
Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce este o investigație științifică?
INVESTIGHEAZĂ!
Eu cred că planta
are nevoie de lumină
Oare de ce are pentru a trăi.
nevoie o plantă
pentru a trăi?
Maria Irina
1. C
ompletează planul de investigaţie al fetelor, conform etapelor prezentate în manualul
Ştiinţe ale naturii.
Denumirea etapelor Detalierea etapelor investigației
1. Formulează întrebarea. De ce are nevoie planta pentru a trăi?
2.
3.
4. Prezintă rezultatele și Planta fără lumină după 7 zile, iar cea

formulează concluziile. aşezată la lumină a rămas . Ipoteza mea
a fost corectă. Planta are nevoie de
pentru a trăi şi a se dezvolta.
4 Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | Științe ale naturii pentru clasa a III-a.
Ce se întâmplă dacă ipoteza Nu-i nimic! Formulezi o ipoteză
nu se confirmă? nouă și reiei investigația!
COMPLETEAZĂ!
Investigaţia ştiinţifică este o cercetare amănunţită, pe baza
unui .
Planul unei investigaţii ştiinţifice are următoarele etape: 1. ,
2 ,3 ,4 .
2. Selectează instrumentele utilizate pentru a realiza măsurători și experienţe. Explică modul în

care poţi folosi termometrul.
Jurnal
de științe
............................................................................................
............................................................................................
Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | Științe ale naturii pentru clasa a III-a. 5
Fișă de lucru | Lecția 2 | De ce au nevoie plantele pentru a trăi?
INVESTIGHEAZĂ!
Ai aflat că plantele au nevoie de lumină pentru a crește și a se dezvolta. Realizează o investigație

științifică pentru a afla ce alt element le este necesar plantelor pentru a trăi.
Pasul 1. Formulează o întrebare științifică. Pasul 2. Formulează o ipoteză.
Oare de ce are Eu cred că planta
nevoie o plantă are nevoie de apă
pentru a trăi? pentru a trăi.
Pasul 3. Testează ipoteza, realizând experimentul prezentat mai jos.

planta 1 Ai nevoie de: două plante de fasole sădite în pământ, apă. Cum
după 7 zile procedezi? Udă o dată la două zile una dintre plante. Nu uda deloc
cealaltă plantă. Ține ambele plante la lumină. Procedează astfel
timp de o săptămână. Ce observi? Completează tabelul de mai jos.
În ce condiții Observaţii
a crescut planta? asupra dezvoltării plantei
planta 2 paharul 1
după 7 zile (lumină și apă)
paharul 2
(lumină, fără apă)
Pasul 4. Prezintă rezultatele și formulează o concluzie.

CONCLUZIE: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
COMPLETEAZĂ!
Plantele au nevoie de: , ,
şi .
Din pământ, plantelor extrag şi sărurile minerale. Cu ajutorul
luminii, în , se prepară .
Fișă de lucru | Lecția 3 | De ce au nevoie animalele pentru a trăi?
OBSERVĂ!
Denumirea animalului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Locul în care
îl observi
Cu ce
se hrăneşte?
Menționează
cel puțin două
alte informaţii
1. O
bservă un animal şi notează despre animalul
informaţii despre acesta. observat.
Completează tabelul alăturat.
2. Caută informații în enciclopedii, reviste, pe internet, apoi completează tabelul.
Animale Exemple Cu ce se hrănesc? Alte informații

(cel puțin două)
domestice
erbivore
sălbatice
domestice
carnivore
sălbatice
domestice
omnivore
sălbatice
3. O
mul este și el un animal. De ce are nevoie omul pentru a trăi?
............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Animalele sunt fiinţe care au nevoie de ,
, şi pentru a trăi şi a se dezvolta.
Unele animale se hrănesc cu şi se numesc animale erbivore. Altele, animalele
, vânează animale pentru a se hrăni cu carnea lor. Există animale ,
care se hrănesc atât cu plante, cât şi cu .
Fișă de lucru | Lecția 4 | Cum reacționează plantele

la schimbările mediului?
OBSERVĂ!
1. Ce schimbări se petrec în viaţa unor plante în cele patru anotimpuri? De ce crezi că au loc
aceste schimbări?
Primăvara, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vara,
Toamna,
Iarna,
Aceste schimbări au loc pentru că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. U
nele plante sunt iubitoare de lumină, altele cresc mai bine la
umbră. Scrie cel puțin câte un exemplu.
La lumină: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
La umbră: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. D
e ce se orientează frunzele plantelor spre fereastră?
.......................................................................
4. Într-o zi însorită, ce reacție observi la floarea-soarelui?
..........................................................................
COMPLETEAZĂ!
Plantele reacţionează la modificările legate de , apă,
şi sol.
Tulpinile şi lor se orientează astfel încât să capteze cât mai multă lumină.
unor plante se deschid la răsăritul Soarelui, altele, după asfinţit. Ca să caute apă,
plantelor pătrund tot mai adânc în sol.
Fișă de lucru | Lecția 5 | Cum reacționează animalele

la schimbările mediului?
OBSERVĂ!
Observă ilustrațiile. Completează tabelul.
Denumirea Schimbare a mediului Reacție

animalului (cauză) (efect)
vulpe scăderea temperaturii blană deasă
veveriță
migrație
om
antilope gnu (erbivore din Africa) migrație
urs pericol
COMPLETEAZĂ!
Bifează cuvântul potrivit:
Pentru a supravieţui, animalele reacţionează la schimbările care apar în mediul lor de
viaţă. Unele migrează în perioadele  calde /  reci, adică pleacă în zone unde este mai
 multă /  puţină hrană. Altele reacţionează la  căldură /  frig şi îşi fac provizii, hibernează,
îşi  încetinesc /  accelerează activitatea.
Blana unor animale devine mai  rară /  deasă, iarna, ca să le protejeze de
 frig /  căldură. Omul poartă haine mai  groase /  subţiri şi îşi  răceşte /  încălzeşte
locuinţa, când temperatura scade.
Fișă de lucru | Lecția 6 | Cum ne menținem sănătatea?
INVESTIGHEAZĂ!
1. a . Pune mâna dreaptă peste încheietura mâinii stângi. Vei simţi
cum se mişcă sângele prin vasele de sânge. Este pulsul tău.
Înregistrează pulsul numărând fiecare mişcare pe care o simţi
timp de un minut.
Înregistrează-ţi numărul de respiraţii (o respiraţie completă
cuprinde pătrunderea aerului în plămân şi eliminarea lui)
într-un minut. Completează tabelul de mai jos.
b. Execută douăzeci de genuflexiuni. Apoi repetă acțiunile de la punctul a. Completează tabelul
de mai jos cu rezultatele măsurătorilor realizate la punctele a și b.
Eu Înainte de activitate După activitate
Pulsul
(numărul de bătăi
ale inimii pe minut)
Numărul de respirații
pe minut
Cum mă simt
Plin de energie/obosit Plin de energie/obosit
(stare fizică)?
2. Roagă un coleg sau un membru al familiei să-și măsoare pulsul în același fel, înainte și după o
activitate fizică. Completează tabelul de mai jos.
Coleg/membru al familiei Înainte de activitate După activitate

Pulsul
(numărul de bătăi
ale inimii pe minut)
Numărul de respirații
pe minut
Cum se simte
Plin de energie/obosit Plin de energie/obosit
(stare fizică)?
3. Compară rezultatele tale cu cele ale celeilalte persoane. Ce observi în ambele cazuri?
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Jocul, învăţarea şi munca sunt forme de , desfăşurate
de oameni. Unele sunt activităţi (mersul pe jos, pe bicicletă, practicarea unui sport,
treburi casnice), iar altele sunt activităţi (cititul, , ,
studierea unu instrument muzical, ). Pentru orice activitate realizată, corpul uman
consumă . Pentru a avea energie, trebuie să mănânci sănătoase şi
să te odihneşti.
4. Graficul de mai jos arată pulsul lui Luca în timpul unor activități de peste zi.
a. Potrivește literele din grafic cu ceea ce face Luca.
C
puls
A
B
D
ora 12:00 ora 14:00 ora 17:00 ora 21:00
Luca aleargă în parc cu prietenii. Luca merge încet spre casă.

Luca stă la masă și își face temele. Luca doarme.
b. Cum ai ales răspunsurile de la punctul a? Explică.

............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
5. De ce este important să înveți? De ce trebuie să te odihnești?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
6. Scrie trei motive pentru care este util să ai o formă fizică bună.
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
7. Ce sporturi se pot practica în funcţie de anotimp? Dar pe întreaga perioadă a anului?

............................................................................................
............................................................................................

Migraţia de toamnă
Odată cu sosirea zilelor friguroase, păsările găsesc tot mai greu hrană. Pentru unele
păsări, este semnalul marii călătorii spre sud: începe migrația. Păsările caută locuri cu mai
multă hrană, cu temperaturi mai ridicate și zile mai lungi.
Această călătorie, bine pregătită de păsări, devine o adevărată aventură, din cauza distanței
uriașe pe care o au de parcurs, dar și a vremii schimbătoare.
Traseele sunt alese

cu grijă. Rândunica, privighetoarea
și cucul ocolesc regiunile cu mari întinderi
de apă. În schimb, rațele și gâștele sălbatice,
lebedele, berzele evită întinderile de uscat, unde le
pândesc prădătorii. Rapiditatea cu care zboară păsările
variază. Unele păsări pot străbate mii de kilometri
în doar câteva zile.
În general, deplasarea se face în grupuri mari, care le
oferă mai multă protecție. În timpul călătoriei, păsările
alcătuiesc adesea, în zbor, un grup în forma literei V. Călătoria se desfășoară atât
Când pasărea aflată în fruntea grupului oboseşte, ziua, cât și noaptea. Pelicanii,
fiindcă este prima care înfruntă vântul, ea se
rândunicile și răpitoarele zboară
ziua. Cucii și multe păsări de apă
mută în urma stolului şi o altă pasăre
zboară noaptea. Întunericul le
preia conducerea. oferă protecție față de răpitori.
Ziua se odihnesc și caută hrană
pentru a-și recăpăta puterile.
1. Citește textul și răspunde la întrebări.
a. De ce migrează păsările?
b. Ce păsări migratoare observi în imagini?
c. Cum reacționează alte animale la schimbările mediului?
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Imaginează-ţi că eşti un copac, prietenul unei păsări migratoare.

Care sunt schimbările pe care le suporţi, odată cu scăderea temperaturii?
...............................................................................................
I.1 Selectează litera din dreptul I.2 I rina îşi întreabă colegii: „Când respiră
enunţurilor adevărate. plantele?” Ea primeşte următoarele răspunsuri:
a. Plantele, animalele şi oamenii fac Mihnea: Plantele respiră numai în timpul nopţii.
parte din lumea vie. Alex: Plantele respiră numai în timpul zilei.
b. Plantele
pot trăi fără apă şi fără Ela: Plantele respiră atât ziua, cât şi noaptea.
lumină. Maria: Plantele nu respiră.
c. Unele
animale hibernează în timpul Care dintre colegi a avut dreptate? Încercuieşte
iernii. litera din dreptul răspunsului corect.
d. Plantele îşi produc singure hrana. a. Mihnea; b. Alex; c. Ela; d. Maria.
I.3 Patru copii au formulat câte un enunț:

Maria: Ariciul are corpul acoperit cu țepi.
Luca: Ariciul hibernează în timpul iernii.
Ela: Ariciul se face ghem în caz de pericol.
Alex: Ariciul este un animal activ noaptea.
Care dintre copii a identificat o reacție a ariciului la schimbările de temperatură?
Încercuiește litera din dreptul răspunsului corect.
a. Maria; b. Luca; c. Ela; d. Alex.
II. Uneşte denumirea fiecărui animal, scrisă în coloana A, cu modul de apărare al acestuia,
scris în coloana B.
A B
șopârlă îşi schimbă culoarea
se strânge ca un ghem
țestoasă
împrăştie un lichid mirositor
cameleon
se retrage în carapace
arici fuge și se ascunde
III. Descrie un experiment realizat. Notează următoarele informaţii:
a. Ce ai dorit să afli prin experiment?
............................................................................................
............................................................................................
b. Ce ipoteză ai formulat?
............................................................................................
............................................................................................
c. Ce materiale ai folosit? Cum ai procedat?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
d. Ce concluzie ai tras după realizarea experimentului?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
Cum te autoevaluezi?
ITEM
CALIFICATIV I II III
Foarte bine 4-5 răspunsuri corecte 3-4 corespondențe corecte 4 răspunsuri corecte
Bine 3 răspunsuri corecte 2 corespondențe corecte 3 răspunsuri corecte
Suficient 2 răspunsuri corecte 1 corespondență corectă 2 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce sunt insectele?
OBSERVĂ!
1. O
bservă ilustrația. Completează Componente observabile
tabelul.
Viespe
viespe
Asemenea
insecte sunt
întâlnite
și în țara
noastră.
2. Privește ilustrațiile. Ce insecte recunoști? Notează ce știi despre ele.
....................... ....................... ....................... .......................

....................... ....................... ....................... .......................
....................... ....................... ....................... .......................
....................... ....................... ....................... .......................
....................... ....................... ....................... .......................
COMPLETEAZĂ!
Insectele sunt animale , adică nu au coloană vertebrală.
Ele trăiesc sau în colonii. Corpul lor este format din trei părţi: ,
torace şi . Au şase . Majoritatea insectelor au două perechi de
. Se înmulţesc prin .
Fișă de lucru | Lecția 2 | Ce sunt peștii?
OBSERVĂ! biban Bibanul este un pește

care trăiește în apele
dulci din România.
1. Observă ilustrația. Completează tabelul.
Animal Biban
Cu ce este acoperit corpul?
Alte componente observabile
2. Caută informații într-un atlas zoologic și scrie denumirile a cinci pești care trăiesc în apele Mării Negre.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . b. . . . . . . . . . . . . . . . . . c. . . . . . . . . . . . . . . . . . d. . . . . . . . . . . . . . . . . . e. . . . . . . . . . . . . . . .
3. Crapul este un peşte care

trăiește în râurile și lacurile a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
din ţara noastră. Ce alţi peşti
trăiesc în râuri și lacuri? Scrie b.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
denumirile a trei asemenea
pești. c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
COMPLETEAZĂ!
Peştii sunt animale (au coloană vertebrală), adaptate
la mediul . Ei trăiesc în apă sau şi au corpul
acoperit cu . Respiră prin şi se deplasează prin înot, cu ajutorul
. Se înmulţesc prin , pe care le depun în .
Fișă de lucru | Lecția 3 | Ce sunt amfibienii?
OBSERVĂ!
broască de lac Este întâlnită și salamandră Trăiește și la noi

în țara noastră. în țară.
1. Observă ilustrațiile. Completează tabelul.
Animal Broască Salamandră
Cu ce este acoperit corpul?
Alte componente observabile
2. Ce crezi că s-ar întâmpla cu o broască dacă ar sta numai pe uscat?
............................................................................................
............................................................................................
3. Care este diferența dintre broaște și salamandre?

............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Amfibienii sunt animale , care trăiesc în două medii:
în şi pe . Corpul lor este acoperit cu o subţire.
Au patru , cu care se deplasează. Amfibienii respiră prin şi prin
. Se înmulţesc prin , pe care le depun în .
4. Compară un pește (biban) și un amfibian (broască). Completează tabelul.
biban
broască
Animal Biban Broască
În ce mediu
trăiește?
Cu ce
este acoperit
corpul?
Cum se deplasează?
Cum respiră?
Prin ce se înmulțește?
Cum este
temperatura
corpului?
Fișă de lucru | Lecția 4 | Ce sunt reptilele?
OBSERVĂ!
crocodil
Crocodilul trăiește
în ape din zonele
calde ale lumii.
șarpe
de casă
Este un șarpe
neveninos
care trăiește
și în România.
Gușterul este
o șopârlă care
trăiește în țara
noastră.
gușter
Este cea mai răspân
țestoasă dită țestoasă de apă
de baltă din România.
1. O
bservă ilustrațiile. Completează tabelul.
Animal Crocodil Șarpe Gușter Țestoasă

Cu ce este
acoperit corpul?
Alte
componente
observabile
2. Șarpele boa, iguana, cameleonul și țestoasa 3. Ce animal descrie poetul George Topârceanu în
uriașă sunt reptile. Ce alte reptile mai cunoști? versurile: „Nu-i vezi nici cap, nici coadă, nici picioare. /
Un bolovan… Dar dac-o lași în pace,/ Ea scoate botul
.............................................. de sub carapace / Și-ncet-încet se pune în mișcare…”?
.............................................. ..............................................
COMPLETEAZĂ!
Reptilele sunt animale , care trăiesc fie pe
, fie în . Ele au corpul acoperit de o groasă şi
. Corpul ţestoaselor este protejat de .
Reptilele respiră prin . Unele au patru (crocodilii,
, ), în timp ce altele nu au membre ( ). Se înmulţesc
prin .
Fișă de lucru | Lecția 5 | Ce sunt păsările?

OBSERVĂ!
1. O
bservă ilustrația. Completează tabelul.
Animal Acvilă
Cu ce este
acoperit corpul?
acvilă
Este o pasăre Componente
răpitoare care observabile
trăiește pe teritoriul
României.
2. Scrie denumirile a trei păsări sălbatice și a trei păsări domestice.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Păsările nu sunt singurele animale care zboară. Compară cele două animale ilustrate mai jos și
notează asemănările și deosebirile dintre ele.
rândunică fluture coada-rândunicii
COMPLETEAZĂ!
Păsările sunt animale care trăiesc în diferite medii de
viaţă. Corpul lor este acoperit cu , iar la nivelul capului au un .
Din cele patru , cele două din faţă sunt transformate în . Păsările
respiră prin şi se înmulţesc prin .
Fișă de lucru | Lecția 6 | Ce sunt mamiferele?

OBSERVĂ!
Animal Câine Cal Liliac Delfin Arici

Cu ce este acoperit
corpul?
Alte componente
observabile
Modul
de deplasare
Mediul
de viață
2. Compară delfinul cu crapul. Notează două asemănări și două deosebiri între cele două
animale.
.................................
.................................
.................................
delfin crap
.................................
COMPLETEAZĂ!
Mamiferele sunt animale , care trăiesc pe uscat (mami-
fere ) sau în (mamifere acvatice). Acestea au
picioare, însă unele au membre transformate în aripi sau . Cele mai multe au corpul
acoperit cu păr sau cu şi respiră prin . Majoritatea mamiferelor
nasc , pe care îi hrănesc cu lapte. Omul este un .

Grupe de animale
INSECTE PEȘTI AMFIBIENI

Sunt animale Sunt animale verte- Sunt animale
nevertebrate. Sunt cunos- brate adaptate la mediul ac- vertebrate care trăiesc în două
cute foarte multe tipuri de in- vatic. Ei trăiesc în apă dulce medii de viață: în apă și pe us-
secte, ele fiind cele mai nume- sau în apă sărată. Cei mai cat. Corpul lor este acoperit
roase animale de pe Pământ. mulți pești au corpul acoperit cu o piele subțire. Respiră
Insectele trăiesc singure sau cu solzi. Se deplasează prin prin piele și prin plămâni.
în colonii. Au corpul format înot. Respiră prin branhii. Au patru membre cu care se
din trei părţi: cap, torace şi Temperatura corpului variază deplasează. Temperatura cor-
abdomen. Au şase picioare. în funcție de cea a mediului. pului variază în funcție de cea
Majoritatea insectelor au două Se înmulțesc prin ouă pe care a mediului. Se înmulțesc prin
perechi de aripi. Se înmulţesc le depun în apă. ouă pe care le depun în apă.
prin ouă.
REPTILE PĂSĂRI MAMIFERE

Sunt
animale Sunt animale verte- Sunt animale
vertebrate care trăiesc fie brate adaptate la diferite medii vertebrate răspândite pe uscat
pe uscat, fie în mediul acvatic. de viață. Au corpul acoperit sau în apă. Forma și alcătuirea
Au corpul acoperit cu o piele cu pene. La nivelul capului corpului sunt determinate de
groasă și solzoasă. Unele au prezintă un cioc. Au patru mediul în care trăiesc. Ma-
patru membre, altele nu au membre, cele două din faţă joritatea au patru picioare.
membre. Respiră prin plă- fiind transformate în aripi. Indiferent de mediul în care
mâni. Temperatura corpului Respiră prin plămâni. Tem trăiesc, respiră prin plămâni.
se schimbă în funcţie de temperatura corpului este cons Mamiferele nasc pui pe care
peratura mediului. Majori- tantă, adică nu se schimbă în îi hrănesc cu lapte produs de
tatea se înmulţesc prin ouă pe funcţie de temperatura me corpul mamei. Tempera
care le depun pe uscat. Unele diului. Se înmulţesc prin ouă. tura corpului este constantă.
specii nasc pui. Omul este un mamifer.
1. Citește textele, apoi răspunde la întrebări.

a. Care sunt cele mai numeroase animale de pe Pământ? b. Ce sunt animalele vertebrate?
c. Alege două dintre grupele de animale. Ce asemănări și ce deosebiri poți identifica între acestea?
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Completează tabelul.
Două În ce mediu Cum Cum

Animale
exemple trăiesc? respiră? se înmulțesc?
Pești
Amfibieni
Reptile
Păsări
Mamifere
I1 Maria şi Luca au scris informaţii pe cartonaşele de mai jos.
1. Majoritatea mamife- 2. Păsările au 3. Însuşirea principală a 4. La unele animale,

relor au corpul acoperit gheare numai pen animalelor nevertebrate nasul şi gura formea-
cu piele sau blană, în tru a se apăra de este aceea că au coloană ză botul; alte animale
funcţie de mediul în care animalele prădă vertebrală. au cioc.
trăiesc. toare.
Bifează căsuța din dreptul perechii de cartonașe pe care sunt scrise informații corecte:
a. 1 şi 2 b. 2 şi 4 c. 1 şi 4 d. 2 şi 3
I2 Maria a pus iarbă proaspătă într-o cutie. Luca a pregătit

boabe de grâu şi de porumb. Alex a pus pe o farfurie o bucată
de carne rămasă de la masă. Irina a pus într-o farfurioară o
frunză de salată.
Care dintre copii a pregătit mâncare pentru câine?
Încercuieşte litera din dreptul răspunsului corect.
a. Maria b. Luca c. Alex d. Irina
I3 Căror păsări le aparţin picioarele din imaginea de mai jos?

Încercuieşte litera din dreptul răspunsului corect.
a. barză, găină, vultur;
b. ciocănitoare, pinguin, raţă
c. raţă, găină, barză
d. pinguin, raţă, vultur
II. Uneşte denumirea vieţuitoarelor scrise în coloana A cu mediul de viaţă al fiecăreia, scris în
coloana B.
A B
iepure
mediul
acvatic
delfin
rândunică mediul
aerian
urs
mediul
terestru
crap
III Completează tabelul.
Animale Două exemple În ce mediu trăiesc? Cum respiră? Cum se înmulțesc?
Pești
Reptile
Păsări
Mamifere
ITEM
CALIFICATIV I II III
Foarte bine 3 răspunsuri corecte 4-5 corespondențe corecte 18-20 răspunsuri corecte
Bine 2 răspunsuri corecte 3 corespondențe corecte 14-17 răspunsuri corecte
Suficient 1 răspuns corect 2 corespondențe corecte 10-13 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce proprietăți au corpurile?
INVESTIGHEAZĂ!
Cum aflu dimensiunile,

masa și volumul unui cub?
V1 V2 V2-V1=
V1= 55 mililitri V2= 75 mililitri

Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3
Iată pașii urmați de Luca pentru a măsura volumul unui corp:
Pasul 1. Pun apă în vasul gradat și citesc volumul apei. Înre-
gistrez valoarea într-un tabel (V1). Pasul 2. Introduc corpul în
apa din vasul gradat şi citesc volumul apei (V2). După ce am in-
trodus corpul în vasul gradat, nivelul apei a crescut. Înregistrez
informația în tabel. Pasul 3. Calculez diferența dintre V2 și V1
și aflu astfel volumul corpului.
1. A
flă volumul aerului dintr-un balon. Ai la dispoziție un balon și un vas cu
apă gradat. Înregistrează pașii în tabelul de mai jos.
Pași Observații
Pasul 1
Pasul 2
Pasul 3
2. F rișca și nisipul sunt corpuri solide sau corpuri

lichide? Argumentați răspunsurile.
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
3. M
ăsoară dimensiunile, masa și volumul câtorva obiecte din sala de clasă sau de acasă.
Completează tabelul de mai jos. Trece o linie în dreptul proprietăților pe care nu știi cum să
le măsori sau nu poți să le măsori cu instrumentele pe care le ai la dispoziție.
Denu- Dimensiuni Masă Volum Materialul

mirea (înălțime/ din care este
Culoare
corpului lungime/ estimată cântărită estimat măsurat confecționat
studiat grosime) corpul
COMPLETEAZĂ!
Toate fiinţele şi lucrurile din mediul ȋnconjurător se numesc
. Ele sunt alcătuite din .
Corpurile pot fi ȋntâlnite ȋn trei stări de agregare: ,
şi .
Un corp solid are proprie şi propriu.
Un corp lichid ocupă un loc ȋn spaţiu, deci are propriu, dar nu are
proprie, ci ia forma vasului ȋn care este turnat.
Un gaz ocupă tot spaţiul pe care ȋl are la dispoziţie, deci nu are nici , nici
proprii.
Fișă de lucru | Lecția 2 | Cum se transformă corpurile?
OBSERVĂ!
1. Observă ilustrațiile. Completează tabelul, după model:

Denumirea Ce a intervenit
Starea inițială Starea finală
corpului în schimbarea stării?
ciocolată solidă topită căldura
rufă udă uscată căldura
2. Formulează concluziile observaţiilor tale, completând spaţiile libere.

Apa din rufele puse la uscat se ………………………… din cauza căldurii Soarelui. Astfel, rufele
rămân ………………………… . Din cauza căldurii, înghețata se ………………………… .
Părul ud se usucă din cauza ………………………… produse de uscător. ………………… ciocolatei
este efectul încălzirii ei.
COMPLETEAZĂ!
Completează, folosind doar cuvintele de pe etichete!
Un corp solid, încălzit suficient, se poate transforma în lichid prin .
Prin , un lichid se transformă în vapori.
Când un lichid pierde prea multă căldură, el se transformă în solid, deci vorbim despre
.
Un gaz devine lichid, prin , atunci când pierde prea multă căldură.
topire evaporare
solid înghețare lichid condensare vapori
Fișă de lucru | Lecția 3 | Ce proprietăți au metalele?

INVESTIGHEAZĂ!
termometru lingură
sârmă din cupru inel din argint cui din fier cu mercur din aluminiu
1. O
bservă ilustrațiile. Completează tabelul.
Starea de Este atras
Corpul studiat Culoarea Alte observații
agregare de magnet?
sârmă Cuprul este folosit pentru fabricarea de
din cupru cabluri electrice, ţevi de apă, . . . . . . . . . . .
Argintul este utilizat la fabricarea de
inel din argint oglinzi, baterii, . . . . . . . . . . .
Fierul este folosit în construcția clădirilor, în
cui din fier construcția de maşini, magneţi, . . . . . . . . . . .
mercurul din Mercurul este utilizat la fabricarea de
termometru . . . . . . . . . ., becuri fluorescente.
lingură Aluminiul este un metal ușor, folosit
din aluminiu pentru fabricarea de avioane, . . . . . . . . . . .
2. Imaginează-ţi că ai una dintre meseriile următoare:

a. bijutier, b. inginer de aeronave, c. constructor, d. electrician. Scrie denumirea metalelor de
care ai nevoie în activitatea ta. Argumentează alegerea.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
COMPLETEAZĂ!
Metalele sunt corpuri la temperatură obişnuită.
Singurul metal lichid este . Metalele nu sunt transparente, aşadar spunem
că sunt . Ele au un luciu specific, numit luciu . Culorile lor
pot fi diferite. Astfel, este galben, este şi
este . Unele sunt mai moi, altele mai , ȋnsă
despre toate metalele spunem că au această proprietate, numită . Metalele
sunt bune conducătoare de şi de curent electric. Unele dintre metale sunt
atrase de .

Povestea fulgilor de nea
Într-o diversitate uimitoare de forme și de dimensiuni, fulgii de zăpadă cad pe pământ în timpul
iernii. Cel mai surprinzător este faptul că, în mulțimea de fulgi, nu sunt doi la fel.
La microscop, fulgii se văd ca niște ciorchini de cristale. Cele mai obișnuite dimensiuni sunt de la
1 milimetru până la 1 centimetru, dar, uneori, pot fi mai mari.
Povestea fulgilor în

cepe în atmosferă, când tempe-
ratura scăzută a aerului transformă
în gheață stropii de apă care se cioc-
nesc de părticelele de praf și de cenușă.
Astfel, iau naștere bucățele foarte mici de
apă înghețată, numite cristale de gheață.
Fiind mai grele decât aerul, acestea cad din
nori și, în drumul lor spre pământ, trec prin
straturi de aer mai cald. Se umezesc și se
unesc cu alte cristale, crescând încetul
cu încetul și formând fulgii de zăpadă
pufoși pe care îi vedem.
Nu există cristale de gheață identice, pentru că ele nu călătoresc niciodată în aceleași condiții de
temperatură și umiditate. La temperaturi diferite, formele lor sunt diferite. De exemplu, temperaturile
scăzute duc la formarea unor ace de gheață, iar la temperaturi mai blânde se formează plăcuțe subțiri.
Steluțele de gheață pe care noi le asociem cu fulgii de zăpadă sunt rare. În realitate, cei mai mulți
fulgi au forme neregulate, din cauza porțiunilor care s-au topit în timp ce cădeau prin aer.
I. Citește textul și răspunde la întrebări.
a. Cum se formează fulgii de zăpadă? b. Ce forme pot avea fulgii de zăpadă?
c. Ce alte transformări ale stării de agregare pot suferi corpurile despre care ai învățat?
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
II. Scrie câte trei proprietăţi pentru următoarele corpuri: fulg de nea, lacăt, sămânţă de mac.
............................................................................................
............................................................................................

I. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. Odată ce un solid s-a transformat în lichid, el C. Cum poţi mirosi parfumul lichid aflat într-o sticlă
poate fi transformat înapoi în solid? deschisă, dacă te afli în partea opusă a camerei?
a. Nu, nu mai poate fi transformat în solid. a. L ichidul traversează camera prin aer spre
b. Da, prin încălzire. nasul tău.
c. Da, prin răcire. b. Lichidul se evaporă şi se transformă într-un
B. Zahărul şi sarea pot fi turnate. Sunt lichide sau gaz care se răspândește în cameră.
solide? c. Nu poţi mirosi un lichid care nu se află sub
a. solide; b. lichide; nasul tău.
c. nici solide, nici lichide.
II. Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţele.
Maria are patru pahare cu apă. Apa are temperaturi diferite în cele patru
1 2 3 4 pahare. În fiecare pahar ea pune câte un cub de gheaţă de aceeaşi mărime.
Măsurând timpul până când cuburile de gheaţă se topesc complet, Maria
observă că ordinea topirii este următoarea: primul cub se topeşte în paharul
4, iar ultimul în paharul 1; cuburile din paharele 2 şi 3 se topesc în acelaşi timp.
A. În ce pahar era cea mai caldă apă? B. În ce pahar era cea mai rece apă?
a. în paharul nr. 1; c. în paharul nr. 3; a. în paharul nr. 1; c. în paharul nr. 3;
b. în paharul nr. 2; d. în paharul nr. 4. b. în paharul nr. 2; d. în paharul nr. 4.
C. În ce pahare apa avea aceeaşi temperatură?
a. în paharele nr. 1 și 2; c. în paharele nr. 3 și 4;
b. în paharele nr. 2 și 3; d. în paharele nr. 4 și 1.
III. Masele mai multor corpuri, măsurate cu

ajutorul unui cântar, sunt reprezentate în 7
masa (kilograme)
graficul alăturat. 6
Completează spaţiile punctate astfel încât 5
enunţurile să fie adevărate. 4
a. Corpul B are masa de . . . . . . . kg. 3
b. Cea mai mare masă o are corpul . . . . . . . . 2
c.
Ordinea crescătoare a corpurilor, după 1
masa lor, este: . . . . . . ., . . . . . . ., . . . . . . ., . . . . . . ., 0
A B C D E F G
. . . . . . ., . . . . . . ., . . . . . . . . corp
IV Prezintă câte două exemple de obiecte confecționate din: a. fier; b. aur; c. aluminiu.
............................................................................................
ITEM
CALIFICATIV
I II III IV
Foarte bine 3 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte 9 răspunsuri corecte 6 răspunsuri corecte
Bine 2 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 7–8 răspunsuri corecte 4–5 răspunsuri corecte
Suficient 1 răspuns corect 1 răspuns corect 5–6 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | Lecția 1 | Cum influențează apa, aerul și solul

viața de pe Pământ?
OBSERVĂ!
1. Completează spațiile libere cu noțiunile următoare: atmosfera, Luna, planete.

Pământul este una dintre cele opt . . . . . . . . . . . care se rotesc în jurul Soarelui. Văzut din spațiu,
Pământul arată ca o sferă aproape perfectă. Pământul este înconjurat de un înveliș de gaze care
formează . . . . . . . . . . . . . . și are un singur satelit natural, numit . . . . . . . . . . . Conform datelor
cunoscute, este singura planetă pe care există viață.
2. Ce s-ar întâmpla dacă aerul ar lipsi?
............................................................................................
3. Ce s-ar întâmpla dacă solul ar lipsi?
............................................................................................
4. De ce animalele au nevoie de oxigen? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Cum ajung oamenii la apele subterane (din adâncul pământului), pentru a le folosi ca surse
de apă de băut?
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Suprafaţa Pământului este formată din şi din
. Aerul, şi formează mediile în care se dezvoltă
viaţa pe Pământ. Uscatul, mediul de viaţă , este împărţit în , despărţite
de şi oceane. Apa formează mediul de viaţă , iar
este mediul de viaţă .
Fișă de lucru | Lecția 2 | Ce sunt resursele naturale?
OBSERVĂ!
pădure apă sol sare
cărbuni petrol minereu gaz natural

Resursă Unde se găsește? Proprietăți (culoare, miros etc.) Întrebuințări
Pădure
Apă
Sol
Sare
Cărbune
Petrol
Minereu
Gaz natural
COMPLETEAZĂ!
Resursele naturale reprezintă Pământului.
Pădurile, şi solul sunt resurse de , iar cărbunii, ,
naturale şi minereurile sunt resurse ale . Se poate extrage, atât
din subsol, cât şi din apa oceanelor, .
2. La ce folosești energia electrică? Scrie trei exemple.
.............................. .............................. ..............................

3. A
șază pe bancă toate lucrurile pe care le ai în ghiozdan. Împarte-le pe categorii, după mate-
rialele din care sunt făcute (plastic, lemn etc.). Din ce material sunt confecționate cele mai
multe?
............................................................................................
4. Imaginează-ți că ești angajat să proiectezi o casă a viitorului. Descrie și desenează mai jos această
casă. Folosește surse „curate” de energie (soare, vânt, apă) pentru funcționarea ei.
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
Fișă de lucru | Lecția 3 | Cum circulă apa în natură?
INVESTIGHEAZĂ!
1. Realizează următoarea activitate.
Ai nevoie de: un borcan de sticlă, un castron de sticlă, apă fierbinte, cuburi de gheață.
Cum procedezi? Toarnă în borcan apă fierbinte. Așază castronul deasupra borcanului. Pune
gheață în castron și așteaptă 2-3 minute. Privește cu atenție fundul castronului. Ce observi?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
2. A
pa se evaporă tot timpul din oceane, mări, râuri etc. Ce crezi că se întâmplă când vaporii de
apă ajung sus, în atmosferă, și întâlnesc aer rece?
............................................................................................
............................................................................................
3. Întocmește o listă cu exemple de corpuri care să prezinte diferite stări de agregare ale apei:
solidă lichidă gazoasă
.............................. .............................. ..............................
.............................. .............................. ..............................
.............................. .............................. ..............................
COMPLETEAZĂ!
Apa de pe Pământ se află în continuă mişcare, prin
apei în natură. Principalul factor care determină mişcarea apei pe suprafaţa planetei este
, prin şi transpiraţia corpurilor cu viaţă. Apa din nori ajunge pe
Pământ prin .
Fișă de lucru | Lecția 4 | Ce sunt fenomenele naturii?
OBSERVĂ!
1. Ce fenomene ale naturii recunoști în ilustrațiile de mai sus?

....................... ....................... ....................... .......................
2. De ce se schimbă vremea?
............................................................................................
............................................................................................
3. Cum influențează vremea ceea ce facem? Scrie două exemple.

............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................
4. Ce efecte negative pot avea fenomenele naturii? Scrie trei exemple.
............................................................................................
............................................................................................
5. Ce fac oamenii pentru a micșora sau evita efectele negative ale fenomenelor naturii? Scrie cel
puțin două exemple.
............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Vântul, , , fulgerul şi
sunt ale naturii. Prin condensarea vaporilor de apă din aer, apar ,
care, uneori, pot fi însoţite de şi fulgere. Când este foarte , în
nori se formează mici cristale de gheaţă, care se grupează în fulgi şi cad pe Pământ sub formă de
. Deplasarea aerului în atmosferă, pe orizontală produce .
Fișă de lucru | Lecția 5 | Cum influențează omul mediul

de viață?
INVESTIGHEAZĂ!
1. Cât gunoi produce familia ta?

Cere ajutorul membrilor familiei pentru a realiza acest proiect. În fiecare zi, gunoiul adunat va
fi strâns într-o pungă de plastic şi cântărit. (Nu uita să te speli bine pe mâini după aceea!)
a. Realizează acest lucru timp de o săptămână și completează tabelul de mai jos.
b. Însumează cantităţile măsurate. Cât gunoi produce familia ta într-o săptămână? . . . . . . . . . . . .
Ziua Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Total
Masa
în kilo-
grame
c. Calculează cât gunoi produce într-un an. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

d. Notează trei metode pentru a reduce cantitatea de gunoi pe care o produce familia ta într-o lună.
. . . . . . . . .1.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda
. . . . . . . . .2.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda
. . . . . . . . .3.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda
e. Compară propunerile tale cu cele ale colegilor. Întocmește o listă cu cele mai bune cinci
metode pe care le-aţi identificat. Pune-le în practică.
Metoda 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..............................................................................................
Metoda 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Selectează răspunsul corect.
A. S ă utilizezi mai puțin o resursă naturală înseamnă să:
a. poluezi; b. reciclezi; c. conservi.
B. T
opirea recipientelor de sticlă și transformarea lor în sticle noi este o metodă de:
a. reciclare; b. conservare; c. poluare.
C. M
aterialele periculoase care ajung în mediu produc:
a. inundații; b. poluare; c. alunecări de teren.
3. P oluarea este o problemă foarte importantă

Poluarea atmosferei
a omenirii. Multe plante și animale ar putea
dispărea și zone întinse de pe Pământ ar pu-
tea să devină de nelocuit. Ce s-ar întâmpla
cu oamenii în aceste condiții?
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
4. C
um influenţezi tu mediul? Imaginează-ţi că urmează să mergi într-o excursie cu cortul.
Trebuie să ai la tine cele necesare pentru a-ţi asigura nevoile de bază, dar afectând cât mai
puțin natura. Întocmește o listă cu ceea ce ai lua în excursie.
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Atunci când o substanţă dăunătoare este eliberată în natură şi produce
stricăciuni mediului de viaţă, spunem că s-a produs . Apa se poluează dacă
în lacuri, râuri şi bălţi. Solul este poluat atunci când
se depozitează , iar fumul toxic, produs de şi de ,
poluează .
Se poate reduce poluarea dacă .

Idei pentru o casă prietenoasă cu natura
pa în care ai fiert ouăle, după
A C
ând îți perii dinţii, închide
ce se răcește, poate fi folosită la robinetul de apă. Deschide
ând organizezi o
C
udatul plantelor. Același lucru îl robinetul doar când ai nevoie
petrecere, nu folosi
poți face și cu apa rămasă de la de apă pentru a-i clăti.
farfurii, pahare sau
spălatul legumelor sau
tacâmuri de unică
al fructelor.
folosință (din hârtie
sau plastic).
u lăsa apa să curgă la

N pa de ploaie colectată într-
A dă plantele din grădină
U
robinet până se răceşte. un bidon poate fi utilizată dimineața sau seara, când e mai
Mai bine pune o sticlă pentru spălarea bicicletei răcoare. Apa se va evapora mai
cu apă în frigider. sau udarea grădinii. încet și plantele vor avea nevoie
de mai puţină apă.
Citește textul și răspunde la întrebări.
a. Cum poți să reduci cantitatea de apă folosită în activitățile casnice?
b. De ce este nevoie de reducerea consumului de apă?
c. Ce alte resurse naturale trebuie economisite? De ce?
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

I1. Încercuieşte litera din dreptul enunţurilor adevărate.
a. Cărbunii de pământ sunt resurse limitate ale Pământului.
b. Vântul nu poate ajuta oamenii, plantele sau animalele.
c. Oamenii prelucrează resursele naturale pentru a le folosi.
d. Sarea de bucătărie se extrage numai din adâncul pământului.
I2. Alex îşi întreabă colegii: „Ce însuşiri ale apei cunoaşteți?”.
El primeşte următoarele răspunsuri:
Irina: Apa este un corp lichid şi de aceea curge.
Mihnea: Apa este foarte gustoasă şi are formă proprie.
Ela: Apa nu are culoare şi miros.
Maria: Apa se află într-un continuu circuit în natură.
Care dintre colegi a răspuns greşit? Încercuieşte litera din dreptul numelui acestuia.
a. Irina; b. Mihnea; c. Ela; d. Maria.
I3.
Încercuieşte litera din dreptul cuvântului care completează
corect enunţul: Locul de unde se extrag cărbunii se numeşte...
a. apă; b. mină; c. sondă; d. salină.
II.
Uneşte denumirea fiecărui corp scris în coloana A cu întrebuinţarea acestuia,
scrisă în coloana B.
A B
sare este important în respirație
contribuie la igiena copului

cărbune
ajută la producerea energiei electrice
copac
este resursă pentru fabricarea hârtiei
aer ajută la conservarea hranei
III. Scrie în casetele din dreptul enunţurilor de mai jos A dacă acestea sunt
adevărate şi F dacă sunt false.
În perioadele reci, persoanelor care poartă ochelari li se aburesc
ochelarii când intră într-o încăpere.
Cărbunii şi petrolul sunt resurse naturale de suprafață.
oate resursele naturale sunt limitate, poluează mediul şi se consumă
T
repede.
Din apa mărilor se poate obţine sarea de bucătărie.
IV. Descrie un experiment realizat. Notează următoarele informaţii: a. Ce materiale ai folosit?

b. Ce ipoteză ai formulat? c. Ce metode de investigație ai folosit? d. Ce ai aflat prin realizarea
experimentului?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
ITEM I II III IV
CALIFICATIV
Foarte bine 3-4 răspunsuri corecte 4 corespondențe corecte 3-4 răspunsuri corecte 4 răspunsuri corecte
Bine 2 răspunsuri corecte 3 corespondențe corecte 2 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte
Suficient 1 răspuns corect 2 corespondențe corecte 1 răspuns corect 2 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce este mișcarea?

OBSERVĂ!
1. Irina a notat câteva observații în timp ce călătorea cu autobuzul. Analizează imaginea și
observațiile ei. Completează un tabel asemănător cu cel al Irinei, notând propriile observații din
timpul unei călătorii cu un mijloc de transport.
Tabelul Irinei
Corpul analizat Se mișcă. Nu se mișcă.
Irina (față de șosea) x
Irina (față de autobuz) x
Irina (față de copaci) x
Autobuzul (față de Irina) x
Motocicleta (față de Irina) x
Mașina (față de autobuz) x
Scaunul (față de autobuz) x
Tabelul tău
Corpul analizat Se mișcă. Nu se mișcă.
Tu (față de șosea)
Tu (față de mijlocul de transport)
Tu (față de copacii de pe marginea șoselei)
Mijlocul de transport (față de tine)
Mașinile de pe șosea (față de mijlocul de transport cu care călătorești tu)
Mașinile de pe șosea (față de tine)
2. Este adevărată afirmația din versurile de mai jos?

Argumentează folosind termenii de mișcare și reper.
„În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc –
Doar trenul pleacă!…”
(Prin gările cu firme-albastre, de Ion Minulescu)
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Spunem despre un corp că este în mişcare, dacă îl raportăm la un alt corp
de referinţă, numit . Astfel, un corp se , atunci când îşi schimbă
poziţia faţă de reper. Este în dacă nu îşi schimbă poziţia faţă de reperul ales. Orice
corp este în faţă de el însuşi.
3. Completează tabelul.
Corpul este în
Corpul
Reperul mișcare
Situație despre care
ales sau în repaus
vorbești
față de reperul ales?
Un copil stă
copilul catedra
în bancă.
Un copil stă învățătoarea care
banca
în bancă. se apropie de bancă
Un copil cu o carte în mână
copilul catedra
merge prin clasă.
Un copil cu o carte în mână
cartea copilul
merge prin clasă.
4. I maginează-ți că mergi cu bicicleta spre școală. Desenează scena imaginată. Notează corpurile
aflate în mișcare și corpurile aflate în repaus față de tine.
............................................................................................
............................................................................................
5. Și astrele se mișcă!
În fiecare seară, timp de o săptămână, urmărește două corpuri cerești: Luna și planeta Venus.
Aceasta din urmă este numită popular Luceafărul și apare ca fiind cea mai strălucitoare „stea” de
pe cer.
Ține o riglă orizontal în mâna întinsă, ca și cum ai „măsura” pe cer distanța dintre Lună și
Luceafăr. (Dacă distanța aparentă este prea mare pentru riglă, folosește o ruletă sau un metru de
croitorie.) În fiecare seară, fă observațiile din același loc și la aceeași oră.
Ce schimbări observi de la o seară la alta? Desenează și notează observațiile în tabelul de mai jos.
Formulează concluziile folosind termenii de corp, reper, mișcare.
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Distanța aparentă
dintre Lună
și Venus
(centimetri numărați
pe riglă)
CONCLUZIE:
...............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
.............................................................................................
..............................................................................................
Fișă de lucru | Lecția 2 | De ce se mișcă un corp?

INVESTIGHEAZĂ!
1. L ovește ușor cu piciorul o minge. De ce se 2. T

rage și împinge cu mâna ușa clasei. Cine a
mișcă mingea? făcut ca ușa să se miște?
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
3. Ce rezultat a avut fiecare acțiune a ta? Completează propozițiile.
Cauza mișcării mingii este interacțiunea sa cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mișcarea ușii este efectul interacțiunii dintre . . . . . . . . . . . . . . . . . și . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Observă ilustrațiile de mai jos și notează, în dreptul fiecăreia, cine trage și cine împinge.
....................... ....................... ....................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

....................... ....................... ....................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
COMPLETEAZĂ!
Acţiunea a două corpuri, unul asupra celuilalt, reprezintă o
. Interacţiunile sunt de două feluri: de şi de .
Un efect al interacţiunii este .
Fișă de lucru | Lecția 3 | Cum se mișcă un corp?

OBSERVĂ!
1. Citește, observă, calculează și completează.
Alex și Maria locuiesc în același bloc situat la distanță de 1000 de metri de școala în care înva
ță. Maria pleacă de acasă la ora 7 și 30 de minute și ajunge la școală la ora 7 și 50 de minute. Alex
pleacă la școală la ora 7 și 35 de minute și ajunge la ora 7 și 50 de minute.
Distanța până la școală este de ……………… metri. Alex parcurge distanța până la școală în
……………………… minute. Maria parcurge distanța până la școală în ……………………… minute.
Intervalul de timp în care Alex parcurge distanța de 1 000 de metri este mai ………………………
decât intervalul de timp în care Maria parcurge aceeași distanță. Prin urmare, Alex merge mai
……………………… decât Maria, iar Maria merge mai ……………………… decât Alex.
2. U
n călăreț străbate distanța de un kilometru în 2 minute. Un om străbate aceeași distanță în
15 minute. Prin ce diferă cele două mișcări?
............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Lungimea drumului străbătut de un corp se numeşte .
Orice corp se mişcă pe o anumită , într-o perioadă de . Mărimea
intervalului de timp în care se realizează mişcarea se numeşte .
Distanţa se măsoară în , , iar durata se exprimă în secunde,
, etc.
3. Despre un corp care parcurge aceeași distanță într-un interval de timp mai scurt decât alt corp
spunem că se mișcă mai rapid decât acel corp.
Sportivii din imagine au trecut linia de finiș a cursei în ordinea din fotografie.
Notează în Jurnalul de științe ordinea clasării în cursă.
a. Notează în tabelul de mai jos ordinea clasării în cursă.

Atletul al cărui tricou
Locul
are culoarea…
I
II
III
IV
b. Care este reperul de timp ales în această situație? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. Care este reperul pentru măsurarea distanței? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Tabelul de mai jos prezintă mersul unui tren care circulă pe ruta București-Brașov, cu lungimea
de 166 de kilometri. Prima coloană indică distanța dintre punctul de pornire (Gara de Nord
din București) și diferite gări de pe traseu, în care trenul se oprește pentru câteva minute.
Trenul pleacă la ora 08:20 din Gara de Nord și ajunge în diferitele gări de pe traseu la orele
indicate în cea de-a treia coloană.
Distanța la care este situată gara față de București Gara Ora
0 kilometri București Nord 08:20
59 de kilometri Ploiești Vest 09:03
121 de kilometri Sinaia 09:55
140 de kilometri Predeal 10:21
166 de kilometri Brașov 11:00
Calculează:
a. Distanța dintre două gări consecutive.
b. Intervalele de timp (duratele) în care trenul parcurge fiecare dintre distanțele calculate la
punctul a.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fișă de lucru | Lecția 4 | Ce este frecarea?

INVESTIGHEAZĂ!
Pe ce tip de
suprafață alunecă
mai ușor un
obiect?
suprafață suprafață acoperită suprafață acoperită
din lemn lustruit cu șmirghel cu covor
Ai nevoie de: un cub de jucărie, mai multe

suprafețe înclinate acoperite cu materiale 14
2. T
rasează graficul, folosind
diverse: lemn, șmirghel, o bucată de covor, măsurătorile realizate la
carton, metal. 13 punctul 1.
Cum procedezi? Dă drumul unui cub de 12
jucărie de unde începe panta. De fiecare
dată, măsoară distanța parcursă de cub. 11
Atenție! Înălțimea de la care cubul începe 10
coborârea trebuie să fie aceeași de fiecare dată
și înclinarea pantei să fie identică.
Distanță (centimetri)
9
1. Completează tabelul de mai jos.
8
7
Materialul pe care Distanța parcursă 6
se deplasează cubul (centimetri)
5
lemn 4
șmirghel 3
covor 2
carton 1
metal
lemn șmirghel covor carton metal
Tipuri de suprafețe
COMPLETEAZĂ!
La contactul dintre două corpuri, apare . Din cauza
frecării, unele corpuri îşi mişcarea sau se .
Cu cât suprafeţele de frecare sunt mai aspre, cu atât frecarea este mai .
Când înoţi, spunem că apare frecare între un corp şi unul lichid. Un copil care se dă
pe tobogan este în situaţia frecării între un corp şi unul . Saltul cu
paraşuta produce frecare între un corp şi unul .
3. Este bine ca în următoarele situații frecarea să fie mare sau să fie mică?
Completează tabelul, după model.
Situație Frecare mare Frecare mică
Alunecarea pe un tobogan
Contactul dintre cauciucurile mașinii și șosea
Cățărarea pe o frânghie
Tragerea unui sertar de dulap
Patinajul
Coborârea cu parașuta
Înotul în bazin
4. D
eplasarea corpurilor în aer sau în apă depinde de forma acestora. Formele care înaintează ușor
prin aer se numesc aerodinamice, iar cele care înaintează ușor prin apă, hidrodinamice.
a. Care dintre formele de mai jos ajută la înaintarea prin aer și care la înaintarea prin apă?
...................................... ...................................... ......................................
b. Scrie și alte exemple de corpuri ale căror forme ajută la înaintarea prin apă.
............................................................................................
............................................................................................
Fișă de lucru | Lecția 5 | Ce este deformarea?

INVESTIGHEAZĂ!
Copiii vor să afle mai multe despre
felul în care se modifică forma
unor corpuri. Ei realizează câteva
activități pe care le poți realiza și tu.
1. U
rmează indicațiile din tabel și
completează cu observații.
Denumirea Ce presupui
Cum intervii? Ce ai observat?
corpului studiat că se va întâmpla?
Apasă cu mâna.
plastilină sau lut
Nu mai apăsa.
Ridică mâna.
Apasă cu mâna,
răsuceşte.
burete
Nu mai apăsa.
Ridică mâna.
Apasă cu mâna.
piatră
Nu mai apăsa.
Ridică mâna.
Apasă cu piciorul.
minge sau balon
Nu mai apăsa.
2. Formulează concluziile experimentului realizat de către copii.

Efectul interacțiunii dintre mână și plastilină este schimbarea plastilinei. După
încetarea interacțiunii, plastilina la forma inițială. Prin răsucire, buretele și-a schim
bat . Lăsându-l liber, buretele revine la inițială. Prin apăsare, forma
pietrei modificat. După ce ai încetat apăsarea, mingea la forma
inițială.
COMPLETEAZĂ! Când două corpuri interacţionează şi cel puţin unul îşi modifică forma
sau dimensiunea, spunem că s-a produs o .
Uneori, după încetarea interacţiunii, corpurile revin la forma şi dimensiunea iniţiale, deci deformarea
este . Alteori, corpurile nu mai revin la forma şi dimensiunea iniţiale, deci a avut loc o
deformare .

De ce amețim după ce ne învârtim?
Din cauza urechii, care este responsabilă atât cu perceperea
sunetelor, cât şi cu coordonarea mişcărilor.
Mai precis, adânc în interiorul urechii, se găsesc trei
tuburi pline cu lichid, la baza cărora se află nişte perișori
microscopici. Când corpul este în mişcare, se mişcă şi
lichidul, care, la rândul lui, pune în mişcare perișorii.
Aceştia transmit mesaje creierului, care „înţelege” tuburi
cu lichid
că are sarcina să menţină în echilibru un corp care se
perișori
mişcă. Până aici totul merge bine.
Problema apare când ne oprim. Cum acest lucru
se întâmplă brusc, lichidul din tuburi nu are timp să se
oprească, iar creierul primeşte în continuare informaţia
că omul este în mişcare, deşi acesta s-a oprit. Din cauza
acestei probleme de „comunicare” dintre ureche şi creier,
apare senzaţia de ameţeală. Pe măsură ce lichidul din
tubulețe îşi încetineşte mişcarea, creierul „înţelege” că omul
s-a oprit şi această senzaţia de amețeală dispare.
Dansatorii reușesc să se învârtă mult timp fără să ameţească pentru că se folosesc de vedere.
Îşi aleg un punct fix și îl caută cu privirea după fiecare rotație completă a corpului. Ochii îi transmit
creierului mesajul că omul stă nemişcat. Iar creierul „are încredere în ei”.
I. Citește textul, apoi răspunde la întrebări.
a. De ce amețim dacă ne învârtim de mai multe ori?
b. Cum reușesc dansatorii să se învârtă fără să amețească?
c. Ce înseamnă faptul că un corp se mișcă?
. a.
.............................................................................................
. .b.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. c.
.............................................................................................
II. A
semenea balerinilor, și patinatorii execută piruete perfecte.
a. Cum trebuie să fie frecarea între patine şi gheaţă? Care este explicația?
..............................................................................................
..............................................................................................
b. Urma lăsată de lama patinei pe gheaţă reprezintă o deformare plastică sau elastică? . . . . . . . . . . . .

I1 I rina călătoreşte cu trenul spre bunici împreună
cu mama sa. Amândouă iau micul dejun în tren:
lapte cu cacao și cornuri cu gem. Încercuieşte
litera din dreptul enunţurilor adevărate.
a. Irina este în mişcare faţă de copacii de
pe marginea drumului.
b. Faţă de banchetă, Irina se află în repaus.
c. Pentru a stabili poziţia unui corp
trebuie să am un reper.
d. Paharul cu lapte al Irinei se află în mişcare
faţă de tren.
I2 Priveşte cu atenţie imaginea.

Scrie A în caseta din dreptul enunţurilor adevărate şi
F în caseta din dreptul celor false.
Copilul nu îşi schimbă poziţia faţă de copaci.
Copacii sunt în repaus faţă de bancă.
Bicicleta este în mişcare faţă de picioarele băncii.
II Priveşte cu atenţie imaginea. Identifică un corp care:

a. este în mişcare faţă de copaci
.......................................................
b. este în repaus faţă de bancă
.......................................................
c. este în mişcare faţă de bicicletă d. este în repaus faţă de bicicletă.
............................... ........................................
III Uneşte enunţurile care indică întrebări, scrise în coloana A, cu descrierea experimentelor ce
constituie răspunsuri la acestea, scrise în coloana B.
A B
a.Cum pot deplasa 1. Trag de o carte sub care am aşezat trei creioane cilindrice.
mai ușor un obiect? Fenomenul pus în evidenţă este frecarea.
2. Așez o carte grea peste un burete.
b. Ce se opune Fenomenul pus în evidenţă este deformarea.
căderii obiectelor? 3. Dau drumul de sus, în acelaşi timp, unui ghemotoc de hârtie şi
unei coli de hârtie întinse. Fenomenul pus în evidenţă este frecarea.
c. Cum pot schimba
4. Aleg un reper și identific corpuri aflate în repaus și în mișcare.
forma unui obiect?
IV. Descrie un experiment realizat. Notează următoarele informaţii:
a. Ce ai dorit să afli prin experiment?
b. Ce ipoteză ai formulat?
c. Ce material ai folosit? Cum ai procedat?
d. Ce concluzie ai tras după realizarea experimentului?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...........................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...........................................................................................
ITEM I II III IV
CALIFICATIV
Foarte bine 5-6 răspunsuri corecte 4 răspunsuri corecte 3 corespondențe corecte 4 răspunsuri corecte
Bine 3-4 răspunsuri corecte 3 răspunsuri corecte 2 corespondențe corecte 3 răspunsuri corecte
Suficient 2 răspunsuri corecte 2 răspunsuri corecte 1 corespondență corectă 2 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | Lecția 1 | De ce cad corpurile?

ANALIZEAZĂ!
Gravitația m-a ajutat Gravitația m-a ajutat

să-mi țin caietul pe bancă. să merg în loc să plutesc.
1. Citește comentariile celor doi prieteni. Pe tine cum te-a ajutat azi gravitația? Notează câteva exemple.
............................................................................................
............................................................................................
2. S crie câteva efecte pozitive și efecte negative ale gravitației. Argumentează exemplele date.
Orientează-te după exemplul de mai jos.
Efect negativ Efect pozitiv
Când urcăm treptele, gravitația ne obligă să Datorită gravitației rămân pe Pământ
depunem un efort pentru a o depăși. învelișul de aer și cel de apă.
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
3. Cum ar arăta clasa dacă n-ar exista gravitație? Realizează un desen cu această temă.
COMPLETEAZĂ!
Forţa nevăzută care atrage corpurile unul spre altul se numeşte
. Dacă arunci un corp de la înălţime, el va , deoarece este
spre Pământ de forţa a acestuia.
Fișă de lucru | Lecția 2 | Cum funcționează magneții?

INVESTIGHEAZĂ!
cui din fier pai inel din argint pahar din sticlă hârtie piatră
1. A
propie, pe rând, diferite corpuri de un magnet. Ce crezi că se va întâmpla? Observă, apoi
completează tabelul de mai jos. Compară observațiile cu presupunerea ta.
Denumirea Corpul este atras de magnet?

corpului studiat Ce crezi că se va întâmpla? Ce ai observat?
cui din fier
pai din plastic
inel din argint
pahar din sticlă
hârtie
piatră
Ce se întâmplă dacă schimbi magnetul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Având doi magneți, bandă adezivă și o jucărie, cum poți apropia jucăria de tine fără a o atinge?
............................................................................................
............................................................................................
COMPLETEAZĂ!
Un magnet spre el anumite obiecte, atunci când se
află în apropierea lui.
Orice magnet are doi : polul şi polul , care nu
pot fi separaţi unul de celălalt.
Dacă tai un magnet în două bucăţi, vei obţine magneţi diferiţi, fiecare cu polii săi.
Dacă apropii doi magneţi, aşezându-i polul N spre polul N, ei se vor .
Dacă apropii doi magneţi, aşezându-i polul N spre polul S, ei se vor .
Dacă apropii doi magneţi, aşezându-i polul S spre polul N, ei se vor .
Dacă apropii doi magneţi, aşezându-i polul S spre polul S, ei se vor .
Fișă de lucru | Lecția 3 | Ce este electrizarea corpurilor?

INVESTIGHEAZĂ!
Realizează următoarele activități. Notează rezultatele în tabelul de mai jos.
Activitate Descrierea activității Ce se întâmplă?

Freacă o lingură de Lingura atrage bucățile
plastic cu o bucată de de hârtie.
Activitatea 1 stofă. Apropie rigla de
bucățile de hârtie.
Freacă o lingură de
metal cu o bucată de
stofă. Apropie lingura
Activitatea 2 de bucățile de hârtie.
Freacă un balon um-

flat cu o bucată de
Activitatea 3 stofă. Apropie balonul
de perete.
Freacă un balon um-

flat cu o bucată de sto-
fă. Apropie balonul de
Activitatea 4 un jet subțire de apă.
Freacă două baloane

umflate cu o bucată
de stofă. Așază ambele
Activitatea 5 baloane pe masă. Îm-
pinge ușor unul dintre
baloane spre celălalt.
COMPLETEAZĂ!
Prin frecare cu anumite materiale, unele corpuri capătă proprietatea
de a sau de a respinge alte corpuri, deoarece se încarcă . Astfel,
apare un fenomen numit .
Dacă freci rigla de plastic de o ţesătură sintetică sau de lână, rigla va fi şi va
, de la distanţă, fire de păr sau bucăţele de hârtie.

De ce nu cădem de pe globul pământesc?
Pământul atrage toate corpurile de pe suprafața sa printr-o forță nevăzută. Acest fenomen se
numeşte gravitaţie şi are acelaşi efect în orice punct de pe Pământ, indiferent că te afli pe conti-
nent sau că eşti pe un vapor în mijlocul unui ocean. Ea se manifestă la fel, este aceeaşi, indiferent
de poziţia unui corp pe Pământ ori de mărimea şi de masa acestuia. Spre centrul Pământului
sunt atrase atât stânci uriaşe, cât şi
fulgi ori fire de nisip.
Când încerci să ridici o piatră ori
un alt obiect cu masa mare, forţa de
gravitaţie le atrage spre Pământ şi
trebuie să depui un efort considera-
bil ca să le ridici cu o forţă mai mare
decât cea care le atrage.
Fără gravitaţie, nu ar cădea ploi
pe Pământ, nu ar exista oceane și
cascade, nu ar exista multe dintre
minunile pe care le admirăm în fie-
care zi.
1. Citește textul și răspunde la întrebări.

a. Ce este gravitația?
b. Care sunt efectele pozitive ale gravitației?
c. Ce alte tipuri de interacțiuni la distanță au loc între corpuri?
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I1. Încercuieşte litera din dreptul enunţurilor I2. Privește perechile de magneți de pe
adevărate. fiecare rând. Care dintre perechi se atrag?
a. Magneţii atrag metalele. Încercuiește literele din dreptul acestora.
b. Magneții resping toate metalele.
c. A
tracția gravitațională are loc prin
a. S N N S
intermediul câmpului magnetic. b. N S S N
d. Toate corpurile se pot electriza prin frecare.
c. N S N S
d. S N S N
I3.
Care dintre următoarele afirmații este
adevărată? Bifează caseta din dreptul răs
punsului corect.
G
ravitația nu acționează decât prin aer,
nu prin apă sau pământ.
G
ravitația nu acționează în avioanele care
se află în aer.
G
ravitația te trage spre Pământ, indiferent
că ești în aer, în apă sau stai pe sol.
I4. Care dintre următoarele cuvinte denumește o interacțiune?

Bifează litera din dreptul răspunsului corect.
a. deformarea
b. gravitația
c. distanța
II Completează spaţiile libere, folosind

cuvintele potrivite:
• electriza
• respinge
• atrage
Unele corpuri, frecate de materiale
sintetice sau de lână, pot …………………… sau
…………………… alte corpuri. Spunem, astfel,
că are capacitatea de a …………………… .
III Descrie un experiment realizat. Notează următoarele informaţii:
a. Ce ai dorit să afli prin experiment? b. Ce ipoteză ai formulat? c. Ce materiale ai folosit?
Cum ai procedat? d. Ce concluzie ai tras după realizarea experimentului?
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
...............................................................................................
ITEM I II III
CALIFICATIV
Foarte bine 5-6 răspunsuri corecte 3 corespondențe corecte 4 răspunsuri corecte
Bine 4 răspunsuri corecte 2 corespondențe corecte 3 răspunsuri corecte
Suficient 3 răspunsuri corecte 1 corespondență corectă 2 răspunsuri corecte
Fișă de lucru | RECAPITULARE FINALĂ

Citește enunțurile. Completează spațiile libere cu termenii potriviți din lista de cuvinte.
Lumea vie – caracteristici și transformări
Lumea vie cuprinde ……, …… și …… . Acestea sunt
corpuri vii, care au următoarele caracteristici: au nevoi LISTĂ DE CUVINTE
de bază (apă, aer, hrană, adăpost), cresc și se dezvoltă, animale, circuitul, continente,
reacționează la schimbările de mediu și se înmulțesc. electrostatică, insectele,
metalele, naturii, plante
În lumea animalelor
Oamenii de ştiinţă au împărţit animalele în mai multe grupe, în funcţie de alcătuirea lor, mediul
de viaţă, modul lor de hrănire şi de înmulţire. …… sunt cele mai numeroase animale de pe Pământ.
Ele fac parte din grupa animalelor nevertebrate.
Peştii, amfibienii, reptilele, păsările şi mamiferele sunt animale vertebrate.
Omul este un mamifer.
Corpurile – proprietăți și transformări

Corpurile fără viaţă se aseamănă sau se deosebesc prin aspectul exterior (formă, lungime, lă-
ţime, grosime, întindere, volum) şi alcătuirea interioară (masă, starea de agregare).
Corpurile se transformă prin încălzire (solidele se topesc, lichidele se evaporă) sau prin pierdere
de căldură (lichidele se solidifică, gazele se condensează).
…… sunt corpuri solide, extrase din minereuri, care la temperaturi foarte ridicate se pot topi.
Metalele sunt bune conducătoare de căldură şi de curent electric. Unele metale sunt atrase de
magneţi.
Pământul – mediu de viață

Pe suprafața Pământului, uscatul este împărțit în ……, despărțite de întinderi mari de apă: mări
și oceane. Pământul reprezintă mediul de viață al plantelor și al animalelor pentru că le asigură apa,
aerul și solul. Acestea trebuie păstrate curate, nepoluate.
Prin …… apei în natură, apa ajunge peste tot pe Pământ şi asigură viaţa. Soarele este principalul
factor care determină mişcarea apei în cadrul acestui circuit.
Ploaia, ninsoarea, vântul, fulgerul şi tunetul sunt fenomene ale …… .
Resursele naturale ale Pământului sunt: resurse de suprafață (păduri, ape, aer, sol) și resurse ale
subsolului (cărbuni, petrol, gaze naturale, minereuri, sare).
Forțele nevăzute ale Universului

Principalele interacţiuni care au loc între corpuri sunt: gravitaţională, magnetică şi electrică.
Gravitația este o forţă nevăzută prin care corpurile se atrag unele pe altele.
Câmpul magnetic invizibil din jurul unui magnet realizează interacţiunea magnetică.
Interacţiunea care are loc între corpuri încărcate electric se numeşte interacţiune …… .
Fișă de lucru | TEST FINAL

Excursie în pădure
Copiii clasei a III-a plănuiesc să organizeze o excursie într-o pădure din zona de munte.
Ce pot face în excursie?
• Să observe plantele din pădure; • Să fotografieze plante, animale, fenomene observate etc.;
• Să observe animalele întâlnite; • Să cerceteze solul.
Copiii pregătesc excursia, stabilind mijlocul de transport şi traseul.
Vor călători cu autocarul trei ore şi jumătate pentru a parcurge distanţa de 250 de kilometri, apoi
vor merge prin pădure încă un kilometru, pe care şi-au propus să-l parcurgă într-o oră.
Întocmesc o listă cu materialele necesare: instrumentele, echipamentul, jurnalul de călătorie, hrana
necesară, apa etc. Bagajul fiecărui copil nu trebuie să depăşească masa de 3 kilograme.
Instrumente: hartă, busolă, aparat de fotografiat, pungi transparente pentru mostre de sol etc.
Echipament: rucsac, pălărie sau şapcă, bluză cu mânecă lungă sau hanorac, pantaloni lungi, pelerină
de ploaie, bocanci.
1. Uneşte denumirea obiectelor din coloana A cu utilizarea acestora din coloana B.

A B
busolă realizezi fotografii
lupă scrii diferite informaţii
Jurnal
jurnal observi insectele de științe
aparat de fotografiat te orientezi
Copiii stabilesc regulile pe
care trebuie să le respecte:
• să nu facă focul în pădure
• să evite locurile frecventate
de urşi sau care sunt marcate ca
fiind periculoase • să nu zgârie
scoarţa copacilor.
2. Completează cu alte trei reguli pe care le consideri necesare.

a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
În timpul călătoriei cu autocarul, copiii cântă la chitară.

Autocarul frânează brusc. O căprioară traversează speriată şoseaua.
3. a. Ce tip de deformare suferă corzile chitarei?
............................................................................................
............................................................................................
b. Ce tip de interacţiune a ajutat la oprirea la timp a autocarului?
............................................................................................
............................................................................................
c. Cum a reacţionat căprioara la pericol?
............................................................................................
............................................................................................
În timpul călătoriei au observat numeroase animale: fluturi, o ciocănitoare, o broască,

o veveriţă şi chiar un guşter.
În timpul salturilor de pe o creangă pe alta, veveriţa a scăpat o ghindă, care a căzut
pe pământ.
4. a. Ce forţă a atras ghinda spre pământ?
b. Completează tabelul cu denumirea grupei din care face parte fiecare animal.
Denumirea animalului Grupa din care face parte

fluture insecte
ciocănitoare
broască
veveriţă
guşter
Deodată, cerul este brăzdat de un fulger. După câteva secunde, se aude tunetul. Oare vor reuşi
copiii să ajungă la adăpost înainte să înceapă ploaia? Aleargă pe ultima porţiune de drum.
5. a. Explică de ce copiii respiră mai des când ajung la adăpost.

............................................................................................
b. Ce s-a întâmplat cu pulsul lor după alergare? De ce?
............................................................................................
............................................................................................
c. De ce pulsul copiilor suferă modificări la alergare?
............................................................................................
............................................................................................
Norii s-au răspândit repede şi a ieşit soarele. Acum pot să-şi continue excursia.
Copiii spun că pădurile reprezintă cea mai importantă resursă naturală a Pământului.
6. Ești de acord cu afirmația de mai sus? Notează trei argumente pro sau contra.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ITEM
CALIFICATIV
1 2 3 4 5 6
Foarte bine 4 corespondențe 3 reguli 3 răspunsuri 5-6 răspunsuri 3 răspunsuri 3 argumente
corecte corecte corecte corecte corecte corecte
Bine 3 c orespondențe 2 reguli 2 răspunsuri 4 răspunsuri 2 răspunsuri 2 argumente
corecte corecte corecte corecte corecte corecte
Suficient 2 c orespondențe 1 regulă 1 răspuns 3 răspunsuri 1 răspuns corect 1 argument
corecte corectă corect corecte corect

CDPRESS-STIINTE III Portofoliul Digital

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CDPRESS-STIINTE III Portofoliul Digital

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nume și prenume elev:

UNITATEA 1 – LUMEA VIE – caracteristici și transformări

Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce este o investigație științifică?

4. Prezintă rezultatele și Planta fără lumină după 7 zile, iar cea

2. Selectează instrumentele utilizate pentru a realiza măsurători și experienţe. Explică modul în

Fișă de lucru | Lecția 2 | De ce au nevoie plantele pentru a trăi?

Ai aflat că plantele au nevoie de lumină pentru a crește și a se dezvolta. Realizează o investigație

Pasul 3. Testează ipoteza, realizând experimentul prezentat mai jos.

Pasul 4. Prezintă rezultatele și formulează o concluzie.

Fișă de lucru | Lecția 3 | De ce au nevoie animalele pentru a trăi?

Animale Exemple Cu ce se hrănesc? Alte informații

Fișă de lucru | Lecția 4 | Cum reacționează plantele

Aceste schimbări au loc pentru că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fișă de lucru | Lecția 5 | Cum reacționează animalele

Observă ilustrațiile. Completează tabelul.

Denumirea Schimbare a mediului Reacție

vulpe scăderea temperaturii blană deasă

antilope gnu (erbivore din Africa) migrație

Fișă de lucru | Lecția 6 | Cum ne menținem sănătatea?

Coleg/membru al familiei Înainte de activitate După activitate

Luca aleargă în parc cu prietenii. Luca merge încet spre casă.

b. Cum ai ales răspunsurile de la punctul a? Explică.

7. Ce sporturi se pot practica în funcţie de anotimp? Dar pe întreaga perioadă a anului?

Fișă de lucru | Recapitulare

Traseele sunt alese

2. Imaginează-ţi că eşti un copac, prietenul unei păsări migratoare.

Fișă de lucru | Test

I.3 Patru copii au formulat câte un enunț:

șopârlă îşi schimbă culoarea

împrăştie un lichid mirositor

arici fuge și se ascunde

Fișă de lucru | Lecția 1 | Ce sunt insectele?

2. Privește ilustrațiile. Ce insecte recunoști? Notează ce știi despre ele.

....................... ....................... ....................... .......................

Fișă de lucru | Lecția 2 | Ce sunt peștii?

OBSERVĂ! biban Bibanul este un pește

1. Observă ilustrația. Completează tabelul.

Cu ce este acoperit corpul?

Alte componente observabile

3. Crapul este un peşte care

Fișă de lucru | Lecția 3 | Ce sunt amfibienii?

broască de lac Este întâlnită și salamandră Trăiește și la noi

1. Observă ilustrațiile. Completează tabelul.

Animal Broască Salamandră

Cu ce este acoperit corpul?

Alte componente observabile

2. Ce crezi că s-ar întâmpla cu o broască dacă ar sta numai pe uscat?

3. Care este diferența dintre broaște și salamandre?

Animal Biban Broască

Fișă de lucru | Lecția 4 | Ce sunt reptilele?

Animal Crocodil Șarpe Gușter Țestoasă

Fișă de lucru | Lecția 5 | Ce sunt păsările?

2. Scrie denumirile a trei păsări sălbatice și a trei păsări domestice.

rândunică fluture coada-rândunicii

Fișă de lucru | Lecția 6 | Ce sunt mamiferele?

1. Observă ilustrațiile. Completează tabelul.

Animal Câine Cal Liliac Delfin Arici

Fișă de lucru | Recapitulare

INSECTE PEȘTI AMFIBIENI

REPTILE PĂSĂRI MAMIFERE

1. Citește textele, apoi răspunde la întrebări.

Două În ce mediu Cum Cum

Fișă de lucru | Test

4. Prezintă rezultatele și Planta fără lumină după 7 zile, iar cea

2. Imaginează-ţi că eşti un copac, prietenul unei păsări migratoare.

2. Ce crezi că s-ar întâmpla cu o broască dacă ar sta numai pe uscat?

3. Care este diferența dintre broaște și salamandre?

2. Scrie denumirile a trei păsări sălbatice și a trei păsări domestice.

2. F rișca și nisipul sunt corpuri solide sau corpuri

2. Imaginează-ţi că ai una dintre meseriile următoare:

Povestea fulgilor în

III. Masele mai multor corpuri, măsurate cu

3. P oluarea este o problemă foarte importantă

u lăsa apa să curgă la

IV. Descrie un experiment realizat. Notează următoarele informaţii: a. Ce materiale ai folosit?

2. Este adevărată afirmația din versurile de mai jos?

1. L ovește ușor cu piciorul o minge. De ce se 2. T