COLEGIUL NAIONAL OCTAV ONICESCU

CLASA A XI-a E
Profesor: LAURA BURCU
PROIECT DIDACTIC
LITERATURA ROMN
Data:13. 03. 2010
Durata leciei: o ora de curs
Clasa: a XI-a E
Coninutul leciei: Corectitudine si greseala
Tipul leciei: lecie de valorificare a informaiilor acumulate pn n prezent
Material informativ: - presa (radio, tv, ziare, internet)
- DOOM2
- DEX
-

Raport de consultan privind ndrumarea, coordonarea i analizarea

monitorizrilor efectuate de direcia de specialitate din cadrul
Consiliului Naional al Audiovizualului cu privire la calitatea limbii
romne folosite n audiovizual

Valeria Gutu-Romalo, Corectitudine si greseala, Editura Humanitas

Educational, 2008

Cristina Ionescu, Matei Cerkez, Gramatica si stilistica, Editura All,

1997

G. Gruita, Gramatica Normativa, Editura Polirom, 1999

Esti cool si daca vorbesti corect Academia Romana, Institutul de

Lingvistica Iorgu Iordan-Al. Rosetti, Ministerul Educatiei, CNAA

Obiective operaionale: La sfritul orei, vor fi capabili:

O1-sa identifice greseli de exprimare la diferite niveluri ale limbii
O2-sa corecteze greselile identificate
O2-sa utilizeze corect cuvinte si expresii uzuale
O3-sa explice folosirea semnelor de punctuatie
Resurse educaionale: - capacitile receptive normale ale elevilor clasei a XI-a
- sala de clasa, dotat cu mese, pentru activitatea pe echipe
Strategia didactic:
a) metode i procedee: conversaia euristic; nvarea prin descoperire; problematizarea.
b) Forme de organizare a activitii elevilor: activitatea frontal, mbinat cu activitatea
independent pe grupe

Obiective

Etapele
leciei
1 Moment
organizatoric
2 Verificarea
cunotinelor
ancor

3 Anunarea
temei leciei
i a
obiectivelor

4 Dirijarea
nvrii

Coninutul
activitii
Se pregtesc
materialele
necesare
desfurrii leciei
Tema: analiza la
diferite niveluri a
unui text din
I.L.Caragiale

Abateri de la norma
in limba romana
Nivelurile limbii

Nivelul fonetic

Nivelul morfologic

Strategia didactic

Evaluare

Conversaie
Activitate frontal
Profesorul menioneaz c primul semn vizibil al
unui om cultivat este limbajul ingrijit. Abaterile
de la normele in vigoare ale limbii romane
literare, inabilitatea in exprimare, scot in evidenta
nu doar lipsa de cultura, ci mai ales o gandire
defectuoasa, care impiedica in buna masura
transmiterea corecta a mesajului.
Profesorul menioneaz c exista greseli la toate
nivelurile limbii, si ca fiecare dintre ele poate
afecta acuratetea mesajului. Astfel, exista greseli
de:
-pronuntare
-grafie (scriere)
-punctuatie
-morfologie
-sintaxa
-lexic si semantica
-stilistica
Abaterile de la norma de la nivelul fonetic au
caracter regional. In Muntenia si Oltenia
substantive terminate in a primesc e
-brose
-camase
-tigare
-use
Tot in aceste regiuni se inregistreaza diftongarea
lui a la ea: cleanta
Hipercorectitudinea a dus la abateri de tipul
plastec, dumineca sau piftele.
Alte abateri se datoreaza tendintei naturale de a
simplifica pronuntia: optisprezece (si prin
atractie s-a ajuns la saptisprezece, dar si la
formularea clasa a doisprezecea)
Tot o abatere fonetica este si forma accentuata pe
i butelie.
TEST
Sunt frecvente formele substantivale gresite de
- a) genitiv: neregulei, pietei, batranetei, lui
Ioana, cartea la colega mea
- b) plural: produsuri, succesuri, esece, abtibilde
La adjective apar forme gresite de feminin :
dragele (drag-draga, dragi-invariabil, pentru ca
are trei forme flexionare). Dimpotriva, adjectivul
ultim are patru forme flexionare ultim, ultima,
ultimi, ultime. Ca urmare, este incorect Ultimile
stiri
Verbul:
Mi-ar place (forma de conditional optativ
foloseste infinitivul verbului de conjugat)
Vroiam ( amestecul de forme verbale- a vrea si
a voi
Folosirea incorecta a gerunziului: Tanarul se pare

orala

orala

Nivelul sintactic

ca s-a lovit de un parapet, survenind decesul

acestuia.
TEST
Dezacordul
Cartea care am citit-o este valoroasa.
TEST
Dezacordul intre subiect si predicat
Gala premiilor Nobel au loc in Norvegia
Acordul prin atractie: Unul dintre oamenii astia
sunt ascultati la telefon
! Daca subiectul este exprimat prin substantive ca
multime, parte, serie, numar, majoritate, urmate
de alte substantive la plural, se poate folosi verbul
fie la singular, fie la plural.
O multime de copii a/au venit.
O parte dintre studenti a/au picat examenul.
TEST

orala

Doar, decat, numai

Am doar/numai un caiet.
N-am decat un caiet.
TEST

Nivelul lexical/
semantic

Topica
-adverbul mai trebuie plasat langa verb
Greseli:
Mai ne vedem.
Mai ne trebuie bani.
Mai ti-aduci aminte?
S-a produs un accident grav feroviar.
Utilizarea prepozitiilor si a conjunctiilor
Ca si ghid, am condus grupuri in strainatate.
Vreau ca sa te felicit.
Traieste dupa o zi pe alta
Anacolutul - un fenomen sintactic de
discontinuitate n construcia propoziiei sau a
frazei. Anacolutul reprezint o fractur la
nivelul organizrii i al coerenei unui enun,
constnd n ntreruperea, reluarea, de obicei la
distan, i modificarea construciei sintactice
dup alt tipar structural.
Eu, cnd m gndesc la cele ntmplate, m
cuprinde o mare tristee.
Pe cine nu lai s moar nu te las s trieti.
Un om simplu, care nu are nicio putere, care ii e
frica...
TEST
Pleonasmul consta in asocierea de cuvinte care au
aceeasi semnificatie:
-ma intorc inapoi
-o papiota de ata
-marile metropole
-cel mai mare colos
-nu poate fi posibil
TEST
Contradictia de sens:
-a adormit doua ore
-Eminescu s-a nascut intre anii 1850-1889
Folosirea nepotrivita a unor cuvinte

orala

Greseli de scriere

Greseli de
punctuatie

considerate mai frumoase:

-Am servit un ceai la cafenea.
-conflict insolvabil
-job
-shopping
TEST
O prima abatere este reprezentata de scrierea cu
doi i in cazul pronumelui/adjectivului
pronominal nostri, vostri, sau al verbelor: a
trai, as vorbi, etc
(prezentarea comparativa a substantivelor
terminate in i plenison si a verbelor)
Va rog sa ma scuza-ti!
Ai vre-o carte buna?
Tocmai am venit dintr-o mini-vacantaprefixele si prefixoidele nu se despart prin cratima
de cuvantul-baza.
Adverbele compuse si substantivele compuse care
denumesc meserii, in schimb, se despart
intatdeauna prin cratima: azi-dimineata,
sergent-major, prim-ministru.
TEST
a)Deseori se omite despartirea substantivului in
vocativ de restul enuntului, prin virgula: Unde
mergeti doamna?
Sefu veniti sa va uitati!
Ce vorbesti ma desteptule?
Aceeasi greseala se intalneste si in cazul apozitiei,
care se desparte prin virgula de secventa regenta,
pe care o explica:
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a
promulgat legea. (de comparat cu situatia in care
apozitia este necesara pentru identificarea exacta a
persoanei, caz in care nu se pune virgula.)
b)Absenta verbului dintr-un enunt se
marcheaza prin virgula sau linie de pauza:
Invatamantul, incotro?
Apa- mai scumpa decat laptele
c)Conjunctiile coordonatoare adversative sunt
precedate intotdeauna prin virgula: Incerc, dar
nu merge.
Conjunctia si poate fi precedata de virgula doar
atunci cand are valoare adversativa (daca se poate
inlocui cu dar sau insa) Caut carti de
literatura, si nu stiintifice
d)Nu se pune virgula intre subiect si predicat:
Ambasadorul SUA la Bucuresti, a declarat ...
TEST

scrisa

scrisa