Limba ,,eroilor lui I.L.Caragiale Desi in vremea lui I.L.

Caragial invatamantul primar devenise prin lege obligatoriu, aproape toata populatia, insa in special taranimea saraca nu avea contact cu scoala. Acest tip de invatamant nu era rau organizat deoarece nu starnea interesul in randul claselor explotatoare care preferau sa recurga la profesorii particulari pentru a le oferi o educatie adecvata copiilor. Invatamantul secundar era destinat paturilor instarite deoarece deschidea drumul spre universitate. Absolventii de liceu erau putini ca numar, iar de cele mai multe pri se duceau cu banii parintilor in strainatate sau cu banii statului daca primeau burse. Invatamantul superficial si formal oferea cunostiinte felurite, dar care nu erau asimilate, care in cel mai bun caz avea rolul de simplu ornament. Elevii de gimnaziu si de liceu nu erau capabili sa construiasca o fraza si sa foloseasca corect vocabularul limbii romane deoarece nu aveau capacitatea de a gandi logic si de a percepe sensul cuvintelor. Datorita acestui ,,material uman si a putut I.L.Caragiale recruta eroii schitelor si comediilor sale. !ratie spiritului sau de observatie, contactului permanent cu oamenii, meditatia asupra lor si a evenimentelor si nu in ultimul rand lecturilor bogate de care a avut parte putem explica realismul sau critic si atitudinea de urma impotriva reprezentantilor claselor explotatoarea. Eroii lui Caragiale sunt autentici nu neaparat prin actiuni, cat prin limba"ul lor. Iorgu Iordan ne atrage atentia asupra faptului ca ,,numeroase cuvinte si expresii ale persona"elor lui comice a devenit un bun lingvist oarecum comun, folosit, de catre cunoscatori, in impre"urari similare cu cele din schita sau comedia respectiva. Evolutia limbii noastre din secolul al #I# lea este caracterizata de un numar mare de cuvinte care au fost imprumutate din limbile popoarelor avansate din punct de vedere cultural si economic. In primele decenii ale veacului trecut, o serie de neologisme au venit din ruseste deoarece in acea perioada existau relatii stranse intre $usia si %rincipatele romane. Dupa infrangerea revolutiei din anul &'(', izvorul imprumuturilor neologice a provenit din limba franceza, mai ales ca modelul institutiilor noului stat romanesc era )ranta. Daca pe vremea primelor comedii ale lui *asile Alecsandri influenta franceza se caracteriza prin vorbirea unei parti din clasa boiereasca si de asemenea a marii burghezii, in epoca lui Caragiale, influenta ia aspect de "argon+ pe langa cuvintele de"a existente in acea perioada, apar unele care fie isi pastreaza forma originara, fie si o modifica astfel incat erau prezentate ca straine de cei care le foloseau+ monser, parol, rezon, paregzampplu, maser. Acest material lingvistic este alcatuit din formule fize, care devin accesibile si usor de retinut datorita caracterelor lor de tip sablon. Cei care le folosesc o fac pentru a dovedi sau mai bine spus pentru a pretinde un grad inalt de cultura pe care il

detin. %ersona"ele din schitele si comediile lui Caragiale inregistreaza fiecare fapt lingvistic cae apartin graiurilor romanesc ,fonetica, gramatica si vocabular-. .n bun exemplu in acest sens este persona"ul /arius Chicos $ostogan care este prezentat ca un ,,pedagog de scoala noua si care vorbeste ca un adevarat ardelean+ ,,0norat aughitoriu, vom cauta sa ne ros1im astazi ghespre metoda ghe a prada grama1ica in "enere (d si t devin d' si t', g (e) este pronuntat inaintea lui e sau ii ca j, e dupa r se transforma in a 2 preda 3 prada, a neaccentuat se transforma in a grama1ica-.