P. 1
Lucrari de Ingrijire La Cultura Graului de Toamna

Lucrari de Ingrijire La Cultura Graului de Toamna

|Views: 58|Likes:
Published by dana.trifan
Tehnologia de cultura a graului de toamna
Tehnologia de cultura a graului de toamna

More info:

Published by: dana.trifan on Jan 10, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2014

pdf

text

original

LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA GRAULUI DE TOAMNA

Felul lucrarilor de ingrijire si numarul acestora depinde de mai multi factori cum ar fi:  calitatea patului germinativ,  dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara,  evolutia vremii si a vegetatiei primavara,  rezerva de buruieni,  infestarea cu boli si daunatori,  dotarea tehnica,  posibilitatile materiale

1.Tăvălugitul semănăturilor
 este necesar cînd semănatul se face in
sol afînat şi mai uscat iar scopul acestei lucrări este de a pune sămînţa in contact intim cu solul şi de a favoriza astfel absorbţia apei.

2. Controlul culturilor în timpul iernii şi eliminarea excesului de apă

 Este necesar pe porţiuni depresionare.  Se recomanda să se evite amplasarea
culturilor de grâu pe terenurile unde apar băltiri în timpul iernii.

 Metoda folosita este cea a monoliţilor care pune în evidenţă starea plantelor de grâu.  gradul de îmburuienare. .Controlul culturilor inainte de ieşirea din iarnă Scopul este de a stabili:  starea de vegetatie a plantelor.3.  perspectiva densităţii culturii.

fenomen care este determinat de inghetul si dezghetul repetat.in aratura asezata si mai adanc acolo unde acest pericol este mai frecvent .Tăvălugitul la desprimăvărare  este necesar numai în cazul culturilor‚ ”descălţate”. proces care duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire  dacă trebuie efectuată ea se face pe un sol bine scurs.  “descaltarea” plantelor trebuie in primul rand prevenita prin semanatul la epoca optima.4. dar fără a tasa suprafaţa solului. dar încă reavăn pentru a se face aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol.

înflorire.  Marimea dozei din primavara se stabileste in functie de mersul vremii in iarna si la desprimavarare. Se recomandă administrarea de 40-80 kg N/ha la sfârşitul iernii sau la desprimăvărare. de starea de vegatatie a culturii. 5.  Se poate face aplicarea unei fracţiuni reduse de N şi în faza de alungire a paiului. Fertilizarea faziala . prin care să se asigure necesarul de N la nivelul fenofazei de înspicare .

în acest mod făcându-se îngrăşările târzii. care se pot aplica concomitent cu erbicidarea. Azotul se poate administra şi sub formă de ingrasaminte lichide (foliare). .

FERTILITELL. FERTICARE 22-8-19 sau alte ingrasaminte continand predominant azot. FERTILILLY 4-1-1. FOLPLANT 411. FOLIAMO. NUTRILEAF 14-1127. NITROPHOSKA 20-19-19.  Pe solurile sarace si nefertilizate se pot utiliza la prima fertilizare ingrasaminte foliare de tipul F411. FOLPANT 232. KRISTALON 18-18-18.Ingrasamintele foliare ce pot fi aplicate:  Pe solurile fertile si cele fertilizate se pot folosi ingrasamintele foliare de tipul F-232. .

fertilizarea) se obtine numai o anumita reducere a gradului de imburuienare.Combaterea buruienilor  este considerată principala lucrare de îngrijire.6. semanatul la epoca optima. . lucrarile solului. fapt ce a determinat ca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor. pierderile de recoltă la grâu din cauza buruienilor sunt de 10-20 % dar pot ajunge până la 70-80 %. asigurarea densitatii optime.  Prin folosirea metodelor agrofitotehnice (rotatia.

Buruienile problema din cultura graului  Buruieni dicotiledonate:  Agrostemma ghitago (neghina)  Gallium aparine (turiţa) .

 Papaver rhoeas (macul roşu)  Stellaria media (rocoina) .

 Sinapis arvensis (muştarul)  Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) .

 Cirsium arvense (palamida)  Centaurea cyanus (albastrita) .

(muşeţelul) . Chenopodium album (caprita)  Matricaria sp.

 Rubus caesius (murul)  Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) .

calma.Combaterea chimica a buruienilor Pentru obtinerea unei eficacitati maxime la aplicarea erbicidelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:      doza optima stabilita faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni pregatirea corecta a solutiei de erbicidat administrarea uniforma a solutiei de erbicidat aplicarea tratamentelor pe vreme linistita. in cazul tratamentelor postemergente la temperaturi de maxim 25˚C  caderea unor precipitatii nu mai devreme de 3 ore dupa tratament Buruienile au rezistenta diferita la erbicide. astfel se diferentiaza mai multe grupe: .

4 D la epoca „stricta” de aplicare infratire –formarea primului nod. (loboda) Chenopodium album (caprita) Rubus caesius (murul) Pentru combaterea aestora se recomandă preparate pe bază de acid 2.a)Grupa buruienilor sensibile la acidul 2. buruienile sunt în faza de rozetă. temperatura aerului în momentul aplicării trebuie să fie mai mare de 10°C .4 D         Sinapis arvensis (muştarul) Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Cirsium arvense (palamida) Centaurea cyanus (albastrita) Atriplex sp.

4 D Erbicidul recomandat DMA.temperatura aerului minim 15°C .0 l/ha 1.4 D 660 g) ACEDIN SUPER (acid 2.0 l/ha 1.5 – 2.5 – 2.0 l/ha 0.8 l/ha Perioada aplic`rii PRIM~VARA. c@nd : .5l/ha 1.Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate sensibile la acidul 2.5l/ha 2.buruienile sunt [n faza de rozet` .6 (acid 2.gr@ul este [nfr`\it p@na la formarea primului internod .4 D) Doza produs comercial 1.4 D 300g/l ]i dicamba 100 g/l) SDMA – 33 (acid 2.0 – 4.4 D 330 g/l) DICOTEX (MCPA 40 %) BASAGRAN (bentazon 480 g) ESTERON 60 (850 g/l 2.

10-15 cm inaltime . Goldstar. Sekator. buruienile dicotiledonate in faza de rozeta (2-4 frunze) .  Unele erbicide sulfonilureice (Rival super star. Rival star) se pot aplica pe o perioada mai mare de la infratit pana la intrarea in burduf si buruienile in faza de max. Rival 75.b) Grupa buruienilor rezistente la acidul 2.4 D       Matricaria chamomila-(muşeţelul) Agrostemma ghitago (neghina) Gallium aparine (turiţa) Papaver rhoeas (macul roşu) Stellaria media (rocoina) Perioada optima de aplicare este infratire –formarea primului internod. Primstar.

8 l/ha singur 0.4 D Erbicidul recomandat ICEDIN SUPER (dicamba 100 g/l + 2.15 l/ha Se poate aplica de la [nceputul prim`verii p@n` la sf@r]itul [nfr`\irii .1 % + dicamba 65. [n faza de 2-4 frunze ]i gr@ul [n faza de [nfr`\ire-formarea primului internod -Temperatura aerului 7-8°C ICEDIN FORTE Dicamba 100 g/l + 2.9 l/ha .aplicat in condi\ii de temperaturi sc`zute nu este afectat` eficacitatea produsului Se aplic` p@n` [n faza primul internod DIALEN SUPER (dicamba 120 g/l+ 2.6 l/ha asociat GRODYL (75 % amidosulfuron) LOGRAN 75 WP (75 % triasulfuron) LINTUR – 70 WG (triasulfuron 4. put@nd fi aplicat oric@nd p@n` la o lun` [nainte de recoltare SEKATOR PROGRESS (iodosulfuron 25 g/l + amidosulfuron 100 g/l) 0.15g/ha 150 gr/ha 0. (las` remanen\` pentru dicotiledonate anuale) 15 – 20 g/ha 20 – 30 g/ha 10.0 l/ha Perioada aplic`rii -Pentru buruieni dicotiledonate anuale ]i perene.Se pot aplica de la [nfr`\it p@n` la faza de burduf la gr@u .4 D 344 g/l) 0.5-0.Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate rezistente la acidul 2.4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1.1-0.0 l/ha 15 – 20 g/ha .4 D 300 g/l) GLEAN (75% clorsulfuron) GRANSTAR (75 % tribenuron metil) 2.9 %) TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir) .Temperatura aerului 7-8°C Se aplica p@n` [n faza de al doilea internod Este cel mai elastic produs privind epoca de aplicare la cerealele p`ioase.

4 D + Dicamba Oltisan Extra 1l/ha (dicamba + 2.5-0.8 l/ha sau in asociere 0.6-2.0 l/ha. Administrarea se face în aceleaşi faze de vegetaţie ale grâului şi ale buruienilor amintite anterior.a.c) Infestarea dominanta cu speciie Gallium aparine şi Galeopsis tetrahit  Buruieni dicotiledonate problemă  în cultura de grâu sunt Gallium aparine (turita) şi Galeopsis tetrahit (lungurica) pentru combaterea acestora se folosesc amestecuri de erbicide de ex: Starane 200 + Icedin Forte 0.6 l/ha cu erbicidul Rival 75 10g/ha . care are la bază un amestec de s. tratamentele pot începe însă la temperaturi de peste 6°C    .4 D) Tomigan 0. cum ar fi fluroxipir + 2.

0 l/ha Perioada aplic`rii .6 l/ha asociat + 10 g .4-0.5-0.4 D) MUSTANG (florasulam 6.Temperatura aerului minim 6°C Se apoate aplica de la [nceputul [nfr`\irii p@n` la apari\ia frunzei stindard.4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1 l/ha O.buruienile san u depaseasca 10-15 cm inaltime 0.25 g/l + 2.4 D 325 g/l) STARANE-200 (fluoxipir) + ICEDIN FORTE (diacamba + 2.de la infratire pana la intrarea in burduf .8 l/ha singur 0.Buruienile [n faza de rozet` .6 l/ha TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir) + RIVAL 75 0. .Gr@ul la faza de [nfr`\ireformarea primului internod .6 + 2.Erbicide recomandate pentru combaterea speciilor: Gallium aparine şi Galeopsis tetrahit Erbicidul recomandat OLTISAN EXTRA (dicamba 75 g/l +2. este eficient ]i la temperaturi de 5 ˚C.

d) Infestarea cu buruieni monocotiledonate anuale specifice  Apera spica venti (iarba vîntului)  Avena fatua (odosul)  Aceste buruieni se dezvolta în unele zone cum ar fi zonele colinare. . Banat. Bucovina. Transilvania.

8 – 1.Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor monocotiledonate Apera spica venti si Avena fatua Erbicidul recomandat * GRASP – CE (tralkoxidim 100 g/l) * PUMA – CE (fenoxapropetil 75 g/l) TOPIK 80 EC (clodinafop propargyl 80 g/l + safer 20 g/l) Doza de produs comercial 2.Se recomand` tratament combinat cu erbicide pentru buruieni dicotiledonate Se aplica cand Avena fatua are 2-4 frunze.0 l/ha 0.0 – 2.4 l/ha Perioada aplic`rii .Prim`vara c@nd buruienile sunt [n faza de 1-3 frunze . pana in fenofaza de infratit AVADEX (trialat 400 g/l) 5-6 kg/ha Se aplica inainte de semanat si se incorporeaza cu grapa cu colti la 2-4 cm adancime * Se pot folosi [n amestec cu Icedin forte 2 l/ha. .5 l/ha 0. pentru a combate ]i buruienile dicotiledonate.

Combaterea bolilor si daunatorilor  Combaterea daunatorilor si a bolilor se face printr-un sistem de combatere integrata in cadrul. un rol important prezinta si tratamentele chimice facute la samanta dar si in perioada de vegetatie .7. careia alaturi de masurile agrofitotehnice.

PESTICIDE FOLOSITE LA TRATAMENTUL SEMINTELOR DE GRAU INAINTE DE SEMANAT {MPOTRIVA BOLILOR (FUNGICIDE) Produsul recomandat VITAVAX QUINOLATE-15 PLUS PRELUDE SP CELEST STAR 025 FS DIVIDEND EXTREME 115 FS Doza de produs comercial/tona de boabe 2 l/t 2 kg/t 2 kg/t 1l/t 0..(Viermi s@rm`) OSCINELLA FRIT (Musca neagr`) MAYETIOLA DESTRUCTOR (Musca de Hessa) .AGRIOTES ssp.5 l/t 1-1. (Fusarioza) {MPOTRIVA D~UN~TORILOR (INSECTOFUNGICIDE) TIRAMETOX CHINODINTOX PTS VITALIN – 85 PTS PROTILIN GAMMAVIT CRUISER 350 FS TONIC 20 CS GAUCHO 3 kg/t 2.5 kg/t 2.6 l/t Afide.(Fusarioza) USTILAGO TRITICI (T`ciunele zbur`tor) SEPTORIA TRITICI (Septorioza) TILLENTIA ssp.5 kg/t 3kg/t 3kg/t 1 -1.. ZABRUS TENEBRIOIDES ZABRUS TENEBRIOIDES.5 l/t 0. Afidele cerealelor ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos) AGRIOTES ssp. FUSARIUM ssp.(M`lura comun`) FUSARIUM ssp.3 l/t Agentul patogen d`un`torul TILLENTIA ssp. AGRIOTES ssp.(M`lura comun`).

şi Aelia spp.DAUNATORII CARE PRODUC PAGUBE  Zabrus tenebrioides (gandacul ghebos)  Eurygaster spp. (plosnitele cerealelor) .

(carabuseii cerealelor)  Lema melanopa (gandacul balos al ovazului) . Anisoplia spp.

Prim`vara 3 tratamente .2 tratamente INSECTICIDE AVIZATE PENTRU TRATAMENTE IN TIMPUL PERIOADEI DE VEGETATIE HAPLODIPLOZIS MARGINATA .3 l/ha .Daun`torul Insecticidul recomandat Produsul comercial doza Perioada de aplicarePED ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos) Diazol Dursban Pyrinex Actara 2.PED = 5-6 larve/plant` 0.07-0.PED = 7 adu\i/mÞ [n luna aprilie 3 larve/mÞ [n luna iunie .La avertizare .PED = 250 larve/mÞ ]i 10 adul\i/mÞ . AELIA ssp.4 l/ha 100 ml/ha 0.La avertizare .3 l/ha 0.1 kg/ha Idem plo]ni\e .4 l/ha 100 ml/ha 0.07-0.3 l/ha 150 ml/ha 0.{n lunile mai-iunie .M`suri preventive: tratamente la semin\e ]i combatere integrat` LEMA MELANOPA (G@ndacul b`los al ov`zului) Proteus Calypso Decis Karate ANISOPLIA ssp.PED = 5 larve/mÞ EURYGASTER ssp.1 kg/ha 0.5 l/ha 2.5 l/ha 0. (Plo]ni\ele cerealelor) Proteus Calypso Decis-2.5 ce Fastac-10 Karate zeon Actara .0 l/ha 2.La avertizare .PED = 3 adul\i/mÞ . (C`r`bu]eii cerealelor) OSCINELLA FRIT (Musca neagr` a cerealelor) MAYETIOLA DESTRUCTOR ( Musca de Hessa) Idem plo]ni\e .Dup` 15 aprilie pentru atac [n vetre .15 l/ha 0.

se recomanda aplicarea unui tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit. Daca persista conditiile climatice favorabile evolutiei bolilor foliare.  Stabilirea momentului tratamentului se face pe baza controalelor periodice in lan. mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temperaturilor. ruginile.Combaterea bolilor  In perioada de vegetatie se impune protejarea culturilor de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului: fainarea. fuzarioza spicului. Tratamentul se aplica la aparitia primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena. la 4-5 zile. septorioza frunzelor si a spicului. tratament care asigura protectia si impotriva bolilor spicului .

. este favorizată de vremea umedă şi răcoroasă sau densitate mare în cultură şi de aplicarea unei doze mari de azot.Principalele boli care produc pagube la cultura graului de toamana  Blumeria graminis făinarea  se transmite prin sol.

producand in anii cu toamne si primaveri ploioase pagube ce pot ajunge la 10-15 % . Septoria triticii – septorioza frunzelor  Septoria nodorum septorioza spicului  La noi in tara sunt printre cele mai frecvente boli.

incepand din primavara . este cea mai frecventa dintre rugini. apare incepand din toamna. se manifesta pe toate organele plantei. pe limbul frunzelor  Puccinia striiformis – rugina galbena. Puccinia recondita – rugina bruna.

mai putin raspandita la noi in tara . Puccinia graminis – rugina neagra.

 Tilletia caries – malura comuna. care se combate prin tratamente la samanta  Tilletia controversa – malura pitica. cu o raspandire mai redusa comparativ cu malura comuna . una din cele mai raspandite si pagubitoare boli ale graului.

Agentul patogen Fungicidul recomandat Produs comercial Doza 1.La avertizare .5 l/ha 1.Tratamente [n vegeta\ie idem f`inare si septorioze Idem f`inare .Combatere integrat` .r`d`cinilor .Tratament la s`m@n\` FOLICUR TANGO GRANIT IMPACT 0.6 l/ha 0.0 l/ha 0.4 l/ha 0.PED= 10% intensitate la [nspicat .Dup` [nfr`\it 25% pete pe ultimile 3 frunze .5 l/ha 0. striiformis (rugina galben`) P.5 l/ha 0.coletului .5 l/ha 0.PED= 10% intensitate la [nflorit Fungicide recomandate pentru combaterea bolilor in timpul vegetatiei Puccinia graminis (rugina neagr`) P.75 l/ha 1 l/ha Perioada de aplicare Blumeria graminis ( f`inarea) SPORTAK-45 TILT-250 EC ALTO COMBI ARTEA BRAVO FALCON FOLICUR PROSARO STRATEGO . .La avertizare.spicului Septoria triticii Septoria nodorum (septoriozele) .Combatere integrat` .{nainte de [nflorit 25% pete pe frunza stindard Fusarium spp.5l/ha .8 l/ha 0.frunzelor .5 l/ha 0.0 l/ha 0. recondita (rugina brun`) .4 l/ha 1.8-1 l/ha 0.Tratamentul semin\elor ALTO COMBI ARMISTAR XTRA ARTEA FALCON 0.6 l/ha Fusarioza: .5 l/ha 0.2 tratamente .

.

.

.

care se aplica obligatoriu in climatele umede. Se folosesc produse pe bază de clorură de clorcholină denumire comercială Cycocel. căderea grâului se produce destul de rar şi numai în anii cu primăveri şi începutul verii ploioase şi cu vânturi puternice. .6-2.Cantitatea 1. sau unde se aplică doze mari de azot. se reduce înălţimea plantei cu 25-30 cm şi se obtine o mai bună îngroşare a ţesutului sclerenchimatic al tulpinii şi deci mărirea rezistenţei la cădere. Tratamentele se fac în fenofaza de alungire a paiului. pe vreme fără vînt.  În ţara noastră aplicarea tratamentelor împotriva căderii nu sau extins. Prevenirea căderii plantelor  Este o lucrare de îngrijire.  Prin tratarea plantelor cu aceste substanţe retardante se obţine îngroşarea internodului bazal. Substanţele folosite sunt cele cu efect retardant. dimineaţa sau seara. 300-400 l apă cu mijloace avio.8.3 l/ha preparată cu 800-1000 l apă la tratamentele terestre. Cycogan 400.

inflorit si formarea boabelor.9. Irigarea  cultura de grâu reacţionează pozitiv la irigare. consumul mediu zilnic al graului este de 15-20 m³/ha/zi. coeficientul de transpiratie fiind de 500.  Toamna de la rasarire pana la infratire. necesarul de apă a grâului este de 3500-4500 m3 apă/ha pe întreaga perioadă de vegetaţie. In primavara valorile evapotranspiratiei cresc la 40-50 m³/ha/zi in fazele de inspicat. Acest consum este acoperit de obicei în proporţie de 70-75% din rezervele de apă solului şi din precipitaţii. .

Numărul udărilor variază 1-3 udări. . Se aplică norme de 400-600 m3/ha.  Udările de primăvară se aplică în funcţie de situaţia concretă cu norme 500-600 m3/ha. o altă udare se face la înspicat şi la inflorit (în luna mai) şi cea de a treia in faza de formare a bobului (luna iunie). (in luna aprilie.dacă semănatul s-a făcut pe teren uscat se recomandă aplicarea unei udări de răsărire cu norme de 300-500 m3/ha. acestea se aplică în fazele de alungire a paiului. Metoda de udare folosita este prin aspersiune. Udările de toamnă sunt cele mai eficiente. se aplica destul de rar si numai in primaverile secetoase). fie se pot aplica înainte de arat dacă solul este prea uscat şi nu se poate ara. fie după arătură înaintea pregătirii patului germinativ.

mediu spice/m2 · Nr. mediu boabe in spic · MMB (g) 100 .RECOLTAREA  este precedată de o evaluare a producţiei cu o perioadă de 20 zile înainte luând în considerare următoarele elemente de productivitate:  numărul mediu de spice/m2  numărul mediu de boabe în spic  MMB caracteristica soiului cultivat  P kg/ha = Nr.

 Alegerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure:  reducerea la minimum a pierderilor prin treierat incomplet  conditii optime pentru pastrarea productiei .

 Recoltarea grâului se face în campanii. deoarece mai târziu grâul trece în faza de supracoacere şi se măresc pierderile prin scuturare. datorită suprafetelor mari care trebuiesc recoltate. . in timp cat mai scurt. momentul optim al recoltării este atunci cînd boabele ajung la umiditatea 14-15 %. când boabele au o umiditate de 18 %. dar în practică recoltatul începe mai devreme.  Recoltarea trebuie încheiată când boabele ajung la 12-13 % umiditate.

condiţiile anului. .  Există însă un raport general acceptat de 1:1 între boabe şi paie. După recoltare paiele rămân pe teren în brazdă continuă iar pentru eliberarea terenului se folosesc diferite utilaje. înălţimea de recoltare.65 la o producţie de 3500-4000 kg/ha.59 la o producţie de peste 4 000 kg/ha. care depinde de soi.  Pentru a aprecia producţia de paie se înmulţeşte producţia de boabe cu un coeficient 0. si 0.

împreună cu doze moderate de îngrăşământ cu azot pentru a uşura descompunerea paielor în sol.  Arderea miriştii nu este justificată şi se face numai în cazuri speciale cum ar fi atacul viermelui roşu al paiului. concomitent cu recoltatul. După care sunt încorporate în sol. . viespii paiului. În ţările mari cultivatoare de grâu la combine sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor şi împrăştierea acestora pe lăţimea de lucru a combinei.

0006.480 kg/ha în ţările Europei de est.PRODUCTII  Producţiile la nivel mondial a fost în ultimii ani în jur de 2600 kg/ha. .030 kg/ha în ţările Uniunii Europene şi 3. Sunt numeroase ţări europene care realizează productii de peste 7.  În România. sunt insa si unităţi agricole care în anii favorabili recoltează 5. producţiile medii au oscilat de regulă între 1760-3300 kg/ha.115 kg/ha din care 6. în Europa producţia medie a fost de 5.000 kg boabe/ha.000 kg/ha.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->