LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA GRAULUI DE TOAMNA

Felul lucrarilor de ingrijire si numarul acestora depinde de mai multi factori cum ar fi: calitatea patului germinativ, dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara, evolutia vremii si a vegetatiei primavara, rezerva de buruieni, infestarea cu boli si daunatori, dotarea tehnica, posibilitatile materiale

1.Tvlugitul semnturilor
este necesar cnd semnatul se face in
sol afnat i mai uscat iar scopul acestei lucrri este de a pune smna in contact intim cu solul i de a favoriza astfel absorbia apei.

2. Controlul culturilor n timpul iernii i eliminarea excesului de ap

Este necesar pe poriuni depresionare. Se recomanda s se evite amplasarea

culturilor de gru pe terenurile unde apar bltiri n timpul iernii.

3.Controlul culturilor inainte de ieirea din iarn

Scopul este de a stabili: starea de vegetatie a plantelor, perspectiva densitii culturii, gradul de mburuienare. Metoda folosita este cea a monoliilor care pune n eviden starea plantelor de gru.

4.Tvlugitul la desprimvrare
este necesar numai n cazul culturilor desclate,
fenomen care este determinat de inghetul si dezghetul repetat, proces care duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire dac trebuie efectuat ea se face pe un sol bine scurs, dar nc reavn pentru a se face aderarea rdcinilor i a nodului de nfrire la sol, dar fr a tasa suprafaa solului. descaltarea plantelor trebuie in primul rand prevenita prin semanatul la epoca optima,in aratura asezata si mai adanc acolo unde acest pericol este mai frecvent

 Se recomand administrarea de 40-80 kg N/ha

la sfritul iernii sau la desprimvrare. Marimea dozei din primavara se stabileste in functie de mersul vremii in iarna si la desprimavarare, de starea de vegatatie a culturii. Se poate face aplicarea unei fraciuni reduse de N i n faza de alungire a paiului, prin care s se asigure necesarul de N la nivelul fenofazei de nspicare - nflorire.

5. Fertilizarea faziala

 Azotul se poate
administra i sub form de ingrasaminte lichide (foliare), care se pot aplica concomitent cu erbicidarea, n acest mod fcndu-se ngrrile trzii.

Ingrasamintele foliare ce pot fi aplicate:

Pe solurile fertile si cele fertilizate se pot folosi
ingrasamintele foliare de tipul F-232, FOLPANT 232, KRISTALON 18-18-18, NUTRILEAF 14-1127, NITROPHOSKA 20-19-19, FOLIAMO. Pe solurile sarace si nefertilizate se pot utiliza la prima fertilizare ingrasaminte foliare de tipul F411, FOLPLANT 411, FERTILITELL, FERTILILLY 4-1-1, FERTICARE 22-8-19 sau alte ingrasaminte continand predominant azot.

6.Combaterea buruienilor
este considerat principala lucrare de ngrijire,
pierderile de recolt la gru din cauza buruienilor sunt de 10-20 % dar pot ajunge pn la 70-80 %. Prin folosirea metodelor agrofitotehnice (rotatia, lucrarile solului, semanatul la epoca optima, asigurarea densitatii optime, fertilizarea) se obtine numai o anumita reducere a gradului de imburuienare, fapt ce a determinat ca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor.

Buruienile problema din cultura graului

Buruieni dicotiledonate: Agrostemma ghitago
(neghina)

Gallium aparine (turia)

 Papaver rhoeas
(macul rou)

Stellaria media
(rocoina)

 Sinapis arvensis
(mutarul)

Raphanus
raphanistrum (ridichea slbatic)

 Cirsium arvense
(palamida)

Centaurea cyanus
(albastrita)

 Chenopodium album
(caprita)

Matricaria sp.
(mueelul)

 Rubus caesius
(murul)

Capsella bursa
pastoris (traista ciobanului)

Combaterea chimica a buruienilor

Pentru obtinerea unei eficacitati maxime la aplicarea erbicidelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:

doza optima stabilita faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni pregatirea corecta a solutiei de erbicidat administrarea uniforma a solutiei de erbicidat aplicarea tratamentelor pe vreme linistita, calma, in cazul tratamentelor postemergente la temperaturi de maxim 25C caderea unor precipitatii nu mai devreme de 3 ore dupa tratament Buruienile au rezistenta diferita la erbicide, astfel se diferentiaza mai multe grupe:

a)Grupa buruienilor sensibile la acidul 2,4 D

Sinapis arvensis (mutarul) Raphanus raphanistrum (ridichea slbatic) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Cirsium arvense (palamida) Centaurea cyanus (albastrita) Atriplex sp. (loboda) Chenopodium album (caprita) Rubus caesius (murul) Pentru combaterea aestora se recomand preparate pe baz de acid 2,4 D la epoca stricta de aplicare infratire formarea primului nod, buruienile sunt n faza de rozet, temperatura aerului n momentul aplicrii trebuie s fie mai mare de 10C

Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate sensibile la acidul 2,4 D

Erbicidul recomandat DMA- 6 (acid 2,4 D 660 g) ACEDIN SUPER (acid 2,4 D 300g/l ]i dicamba 100 g/l) SDMA 33 (acid 2,4 D 330 g/l) DICOTEX (MCPA 40 %) BASAGRAN (bentazon 480 g) ESTERON 60 (850 g/l 2,4 D) Doza produs comercial 1,0 l/ha 1,0 l/ha 1,5 2.5l/ha 1,5 2,5l/ha 2,0 4,0 l/ha 0,8 l/ha Perioada aplic`rii PRIM~VARA, c@nd : - buruienile sunt [n faza de rozet` - gr@ul este [nfr`\it p@na la formarea primului internod - temperatura aerului minim 15C

b) Grupa buruienilor rezistente la acidul 2,4 D

Matricaria chamomila-(mueelul) Agrostemma ghitago (neghina) Gallium aparine (turia) Papaver rhoeas (macul rou) Stellaria media (rocoina) Perioada optima de aplicare este infratire formarea primului internod, buruienile dicotiledonate in faza de rozeta (2-4 frunze) . Unele erbicide sulfonilureice (Rival super star, Sekator, Rival 75, Primstar, Goldstar, Rival star) se pot aplica pe o perioada mai mare de la infratit pana la intrarea in burduf si buruienile in faza de max.10-15 cm inaltime

Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor

dicotiledonate rezistente la acidul 2,4 D

Erbicidul recomandat ICEDIN SUPER (dicamba 100 g/l + 2,4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1,0 l/ha Perioada aplic`rii -Pentru buruieni dicotiledonate anuale ]i perene, [n faza de 2-4 frunze ]i gr@ul [n faza de [nfr`\ire-formarea primului internod -Temperatura aerului 7-8C

ICEDIN FORTE Dicamba 100 g/l + 2,4 D 300 g/l)

GLEAN (75% clorsulfuron) GRANSTAR (75 % tribenuron metil)

2,0 l/ha
15 20 g/ha , (las` remanen\` pentru dicotiledonate anuale) 15 20 g/ha 20 30 g/ha 10- 15g/ha 150 gr/ha 0,8 l/ha singur 0,5-0,6 l/ha asociat

GRODYL (75 % amidosulfuron) LOGRAN 75 WP (75 % triasulfuron) LINTUR 70 WG (triasulfuron 4,1 % + dicamba 65,9 %) TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir)

- Se pot aplica de la [nfr`\it p@n` la faza de burduf la gr@u - Temperatura aerului 7-8C

Se aplica p@n` [n faza de al doilea internod Este cel mai elastic produs privind epoca de aplicare la cerealele p`ioase, put@nd fi aplicat oric@nd p@n` la o lun` [nainte de recoltare

SEKATOR PROGRESS (iodosulfuron 25 g/l + amidosulfuron 100 g/l)

0,1-0,15 l/ha

Se poate aplica de la [nceputul prim`verii p@n` la sf@r]itul [nfr`\irii - aplicat in condi\ii de temperaturi sc`zute nu este afectat` eficacitatea produsului
Se aplic` p@n` [n faza primul internod

DIALEN SUPER (dicamba 120 g/l+ 2,4 D 344 g/l)

0,9 l/ha

c) Infestarea dominanta cu speciie Gallium

aparine i Galeopsis tetrahit

Buruieni dicotiledonate problem
n cultura de gru sunt Gallium aparine (turita) i Galeopsis tetrahit (lungurica) pentru combaterea acestora se folosesc amestecuri de erbicide de ex: Starane 200 + Icedin Forte 0,6-2,0 l/ha, care are la baz un amestec de s.a. cum ar fi fluroxipir + 2,4 D + Dicamba Oltisan Extra 1l/ha (dicamba + 2,4 D) Tomigan 0,8 l/ha sau in asociere 0,5-0,6 l/ha cu erbicidul Rival 75 10g/ha . Administrarea se face n aceleai faze de vegetaie ale grului i ale buruienilor amintite anterior, tratamentele pot ncepe ns la temperaturi de peste 6C

Erbicide recomandate pentru combaterea speciilor: Gallium aparine i Galeopsis tetrahit

Erbicidul recomandat OLTISAN EXTRA (dicamba 75 g/l +2,4 D 325 g/l) STARANE-200 (fluoxipir) + ICEDIN FORTE (diacamba + 2,4 D) MUSTANG (florasulam 6,25 g/l + 2,4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1 l/ha O,6 + 2,0 l/ha Perioada aplic`rii - Buruienile [n faza de rozet` - Gr@ul la faza de [nfr`\ireformarea primului internod - Temperatura aerului minim 6C Se apoate aplica de la [nceputul [nfr`\irii p@n` la apari\ia frunzei stindard, este eficient ]i la temperaturi de 5 C. - de la infratire pana la intrarea in burduf - buruienile san u depaseasca 10-15 cm inaltime

0,4-0,6 l/ha

TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir) + RIVAL 75

0,8 l/ha singur 0,5-0,6 l/ha asociat + 10 g

d) Infestarea cu buruieni monocotiledonate

anuale specifice

Apera spica venti

(iarba vntului) Avena fatua (odosul) Aceste buruieni se dezvolta n unele zone cum ar fi zonele colinare, Banat, Transilvania, Bucovina.

Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor monocotiledonate Apera spica venti si Avena fatua
Erbicidul recomandat * GRASP CE (tralkoxidim 100 g/l) * PUMA CE (fenoxapropetil 75 g/l) TOPIK 80 EC (clodinafop propargyl 80 g/l + safer 20 g/l) Doza de produs comercial 2,0 2,5 l/ha 0,8 1,0 l/ha 0,4 l/ha Perioada aplic`rii - Prim`vara c@nd buruienile sunt [n faza de 1-3 frunze - Se recomand` tratament combinat cu erbicide pentru buruieni dicotiledonate Se aplica cand Avena fatua are 2-4 frunze, pana in fenofaza de infratit

AVADEX (trialat 400 g/l)

5-6 kg/ha

Se aplica inainte de semanat si se incorporeaza cu grapa cu colti la 2-4 cm adancime

* Se pot folosi [n amestec cu Icedin forte 2 l/ha, pentru a combate ]i buruienile dicotiledonate.

7.Combaterea bolilor si daunatorilor

Combaterea daunatorilor si a bolilor se
face printr-un sistem de combatere integrata in cadrul, careia alaturi de masurile agrofitotehnice, un rol important prezinta si tratamentele chimice facute la samanta dar si in perioada de vegetatie

PESTICIDE FOLOSITE LA TRATAMENTUL SEMINTELOR DE GRAU INAINTE DE SEMANAT

{MPOTRIVA BOLILOR (FUNGICIDE)
Produsul recomandat VITAVAX QUINOLATE-15 PLUS PRELUDE SP CELEST STAR 025 FS DIVIDEND EXTREME 115 FS Doza de produs comercial/tona de boabe 2 l/t 2 kg/t 2 kg/t 1l/t 0,3 l/t Agentul patogen d`un`torul TILLENTIA ssp.(M`lura comun`) FUSARIUM ssp.(Fusarioza) USTILAGO TRITICI (T`ciunele zbur`tor) SEPTORIA TRITICI (Septorioza) TILLENTIA ssp.- (M`lura comun`); FUSARIUM ssp. (Fusarioza)

{MPOTRIVA D~UN~TORILOR (INSECTOFUNGICIDE)

TIRAMETOX CHINODINTOX PTS VITALIN 85 PTS PROTILIN GAMMAVIT CRUISER 350 FS TONIC 20 CS GAUCHO 3 kg/t 2,5 kg/t 2,5 kg/t 3kg/t 3kg/t 1 -1,5 l/t 1-1,5 l/t 0,6 l/t Afide; AGRIOTES ssp. ZABRUS TENEBRIOIDES ZABRUS TENEBRIOIDES;;AGRIOTES ssp. Afidele cerealelor ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos) AGRIOTES ssp.(Viermi s@rm`) OSCINELLA FRIT (Musca neagr`) MAYETIOLA DESTRUCTOR (Musca de Hessa)

DAUNATORII CARE PRODUC PAGUBE

Zabrus tenebrioides
(gandacul ghebos)

Eurygaster spp. i
Aelia spp. (plosnitele cerealelor)

 Anisoplia spp.
(carabuseii cerealelor)

Lema melanopa
(gandacul balos al ovazului)

Daun`torul

Insecticidul recomandat Produsul comercial doza

Perioada de aplicarePED

ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos)

Diazol
Dursban Pyrinex Actara

2,0 l/ha
2,5 l/ha 2,5 l/ha 0,07-0,1 kg/ha 0,4 l/ha 100 ml/ha 0,3 l/ha 150 ml/ha 0,15 l/ha 0,07-0,1 kg/ha Idem plo]ni\e

- La avertizare - PED = 5 larve/m

EURYGASTER ssp. AELIA ssp. (Plo]ni\ele cerealelor)

Proteus Calypso Decis-2,5 ce Fastac-10 Karate zeon Actara

- La avertizare - PED = 7 adu\i/m [n luna aprilie 3 larve/m [n luna iunie - 2 tratamente

INSECTICIDE AVIZATE PENTRU TRATAMENTE IN TIMPUL PERIOADEI DE VEGETATIE

HAPLODIPLOZIS MARGINATA

- La avertizare - Prim`vara 3 tratamente - PED = 5-6 larve/plant` 0,4 l/ha 100 ml/ha 0,3 l/ha 0,3 l/ha - Dup` 15 aprilie pentru atac [n vetre - PED = 250 larve/m ]i 10 adul\i/m - {n lunile mai-iunie - PED = 3 adul\i/m - M`suri preventive: tratamente la semin\e ]i combatere integrat`

LEMA MELANOPA (G@ndacul b`los al ov`zului)

Proteus Calypso Decis Karate

ANISOPLIA ssp. (C`r`bu]eii cerealelor) OSCINELLA FRIT (Musca neagr` a cerealelor) MAYETIOLA DESTRUCTOR ( Musca de Hessa)

Idem plo]ni\e

Combaterea bolilor
In perioada de vegetatie se impune protejarea culturilor
de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului: fainarea, ruginile, septorioza frunzelor si a spicului, fuzarioza spicului. Stabilirea momentului tratamentului se face pe baza controalelor periodice in lan, la 4-5 zile, mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temperaturilor. Tratamentul se aplica la aparitia primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena. Daca persista conditiile climatice favorabile evolutiei bolilor foliare, se recomanda aplicarea unui tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit, tratament care asigura protectia si impotriva bolilor spicului

Principalele boli care produc pagube la cultura graului de toamana

Blumeria graminis finarea se transmite prin sol, este favorizat de vremea umed i rcoroas sau densitate mare n cultur i de aplicarea unei doze mari de azot.

 Septoria triticii
septorioza frunzelor Septoria nodorum septorioza spicului La noi in tara sunt printre cele mai frecvente boli, producand in anii cu toamne si primaveri ploioase pagube ce pot ajunge la 10-15 %

 Puccinia recondita
rugina bruna, este cea mai frecventa dintre rugini, apare incepand din toamna, pe limbul frunzelor

Puccinia striiformis
rugina galbena, se manifesta pe toate organele plantei, incepand din primavara

 Puccinia graminis
rugina neagra, mai putin raspandita la noi in tara

 Tilletia caries
malura comuna, una din cele mai raspandite si pagubitoare boli ale graului, care se combate prin tratamente la samanta Tilletia controversa malura pitica, cu o raspandire mai redusa comparativ cu malura comuna

Agentul patogen

Fungicidul recomandat Produs comercial Doza

1,0 l/ha 0,5 l/ha 0,5 l/ha 0,4 l/ha 1,5 l/ha 0,6 l/ha 0,8 l/ha 0,75 l/ha 1 l/ha

Perioada de aplicare

Blumeria graminis ( f`inarea)

SPORTAK-45 TILT-250 EC ALTO COMBI ARTEA BRAVO FALCON FOLICUR PROSARO STRATEGO

- La avertizare - Dup` [nfr`\it 25% pete pe ultimile 3 frunze - {nainte de [nflorit 25% pete pe frunza stindard

Fusarium spp.

- Combatere integrat` - Tratamentul semin\elor ALTO COMBI ARMISTAR XTRA ARTEA FALCON 0,5 l/ha 0,5 l/ha 0,4 l/ha 0,6 l/ha

Fusarioza: - r`d`cinilor - coletului - frunzelor - spicului

Septoria triticii Septoria nodorum (septoriozele)

- Combatere integrat` - Tratament la s`m@n\` FOLICUR TANGO GRANIT IMPACT 0,8-1 l/ha 0,5 l/ha 1,0 l/ha 0,5l/ha

- La avertizare- 2 tratamente - PED= 10% intensitate la [nspicat - PED= 10% intensitate la [nflorit

Fungicide recomandate pentru combaterea bolilor in timpul vegetatiei

Puccinia graminis (rugina neagr`) P. striiformis (rugina galben`) P. recondita (rugina brun`)

- Tratamente [n vegeta\ie idem f`inare si septorioze

Idem f`inare

8. Prevenirea cderii plantelor

Este o lucrare de ngrijire, care se aplica obligatoriu in
climatele umede, sau unde se aplic doze mari de azot. Substanele folosite sunt cele cu efect retardant. Se folosesc produse pe baz de clorur de clorcholin denumire comercial Cycocel, Cycogan 400. Tratamentele se fac n fenofaza de alungire a paiului, pe vreme fr vnt, dimineaa sau seara.Cantitatea 1,6-2,3 l/ha preparat cu 800-1000 l ap la tratamentele terestre, 300-400 l ap cu mijloace avio. Prin tratarea plantelor cu aceste substane retardante se obine ngroarea internodului bazal, se reduce nlimea plantei cu 25-30 cm i se obtine o mai bun ngroare a esutului sclerenchimatic al tulpinii i deci mrirea rezistenei la cdere. n ara noastr aplicarea tratamentelor mpotriva cderii nu sau extins, cderea grului se produce destul de rar i numai n anii cu primveri i nceputul verii ploioase i cu vnturi puternice.

9. Irigarea
cultura de gru reacioneaz pozitiv la irigare,
necesarul de ap a grului este de 3500-4500 m3 ap/ha pe ntreaga perioad de vegetaie, coeficientul de transpiratie fiind de 500. Acest consum este acoperit de obicei n proporie de 70-75% din rezervele de ap solului i din precipitaii. Toamna de la rasarire pana la infratire, consumul mediu zilnic al graului este de 15-20 m/ha/zi. In primavara valorile evapotranspiratiei cresc la 40-50 m/ha/zi in fazele de inspicat, inflorit si formarea boabelor.

 Udrile de toamn sunt cele mai eficiente, fie se pot

aplica nainte de arat dac solul este prea uscat i nu se poate ara, fie dup artur naintea pregtirii patului germinativ. Se aplic norme de 400-600 m3/ha,dac semnatul s-a fcut pe teren uscat se recomand aplicarea unei udri de rsrire cu norme de 300-500 m3/ha. Udrile de primvar se aplic n funcie de situaia concret cu norme 500-600 m3/ha. Numrul udrilor variaz 1-3 udri, acestea se aplic n fazele de alungire a paiului, (in luna aprilie, se aplica destul de rar si numai in primaverile secetoase), o alt udare se face la nspicat i la inflorit (n luna mai) i cea de a treia in faza de formare a bobului (luna iunie). Metoda de udare folosita este prin aspersiune.

RECOLTAREA
este precedat de o evaluare a produciei cu o
perioad de 20 zile nainte lund n considerare urmtoarele elemente de productivitate: numrul mediu de spice/m2 numrul mediu de boabe n spic MMB caracteristica soiului cultivat

P kg/ha = Nr.mediu spice/m2 Nr. mediu boabe in spic MMB (g) 100

 Alegerea fazei optime

de recoltare trebuie sa asigure: reducerea la minimum a pierderilor prin treierat incomplet conditii optime pentru pastrarea productiei

 Recoltarea grului se face n campanii, in timp

cat mai scurt, momentul optim al recoltrii este atunci cnd boabele ajung la umiditatea 14-15 %, dar n practic recoltatul ncepe mai devreme, cnd boabele au o umiditate de 18 %, datorit suprafetelor mari care trebuiesc recoltate. Recoltarea trebuie ncheiat cnd boabele ajung la 12-13 % umiditate, deoarece mai trziu grul trece n faza de supracoacere i se mresc pierderile prin scuturare.

 Dup recoltare paiele rmn pe teren n brazd

continu iar pentru eliberarea terenului se folosesc diferite utilaje. Pentru a aprecia producia de paie se nmulete producia de boabe cu un coeficient 0,59 la o producie de peste 4 000 kg/ha, si 0,65 la o producie de 3500-4000 kg/ha. Exist ns un raport general acceptat de 1:1 ntre boabe i paie, care depinde de soi, nlimea de recoltare, condiiile anului.

 n rile mari cultivatoare

de gru la combine sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor i mprtierea acestora pe limea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Dup care sunt ncorporate n sol, mpreun cu doze moderate de ngrmnt cu azot pentru a uura descompunerea paielor n sol. Arderea miritii nu este justificat i se face numai n cazuri speciale cum ar fi atacul viermelui rou al paiului, viespii paiului.

PRODUCTII
Produciile la nivel mondial a fost n ultimii ani n
jur de 2600 kg/ha, n Europa producia medie a fost de 5.115 kg/ha din care 6.030 kg/ha n rile Uniunii Europene i 3.480 kg/ha n rile Europei de est. Sunt numeroase ri europene care realizeaz productii de peste 7.000 kg/ha. n Romnia, produciile medii au oscilat de regul ntre 1760-3300 kg/ha, sunt insa si uniti agricole care n anii favorabili recolteaz 5.0006.000 kg boabe/ha.