Revista tiina Sportului , nr.44, P. 45-53, ISSN 1453-018x. Bucureti, 2005.

COMPORTAMENTUL INTERPERSONAL ACTUAL INDICATOR AL CAPACITATII DE LUCRU IN ECHIPA A VIITORILOR KINETOTERAPEUTI

Conf. univ. dr. D. MARZA Sectia Kinetoterapie, Universitatea din Bacau Psiholog R. MARZA Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica, Racaciuni, Bacau

Cuvinte cheie: comportament interpersonal, lucru in echipa, kinetoterapeuti

Introducere Stilul de relationare interpersonala reprezinta o dimensiune importanta a persoanei, avand valoarea unui invariant functional, alaturi de stilul cognitiv, imaginea de sine, structura caracteriala etc. Stilul relational are ca nucleu de baza modelul relatiilor primare, insa configuratia sa finala depinde de multi alti factori: trasaturile temperamentalcaracteriale ale subiectului, inteligenta sociala, structura eu-lui si a imaginii de sine, natura si calitatea experientei acumulate in ontogeneza, statutul socioeconomic, caracteristicile principalelor grupuri de apartenenta, modelele si normele socioculturale care regleaza raporturile sociale. Principalele dimensiuni ale stilului relational sunt urmatoarele: atitudinea fata de partener: egalitate, consideratie, deschidere, receptivitate, simpatie/ superioritate, nereceptivitate, raceala, ostilitate; mod de implicare in relatie: implicare formala, instrumentala, unilaterala / informala, emotionala, multilaterala; constanta: atitudini si comportamente interpersonale relativ constante, previzibile / inconstanta, imprevizibilitate; tehnici proprii de amorsare, mentinere si cultivare a relatiilor: politetea excesiva, folosirea flatarii pentru amorsarea si mentinerea unei relatii, adoptarea unui aer superior pentru a-si crea ascendenta asupra partenerului, diferite mijloace de impresionare.

Clasificarea relatiilor interpersonale se poate realiza in functie de latura lor dinamica, procesuala. Ori, din acest punct de vedere, intalnim relatii care presupun actiunea mutuala a partenerilor, care pun in functiune aproximativ aceleasi mecanisme, fara ca acestea sa conduca la modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. In aceasta categorie, intra: relatiile de cooperare (bazata pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun); relatiile de competitie (bazata pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte indivizibile); relatiile de conflict (ce au ca suport opozitia mutuala raportata la un scop indivizibil). Din acelasi punct de vedere, exista si relatii care presupun actiunea mutuala a partenerilor soldata, in timp, cu modificarea caracteristicilor personale ale acestora. Ele sunt: relatiile de acomodare (cand partenerii se obisnuiesc, se ajusteaza unul cu altul); relatiile de asimilare (are loc o fuziune un transfer reciproc de gusturi, mentalitati, partenerii gandind si comportandu-se aproximativ la fel); relatiile de stratificare (ierarhizarea partenerilor in functie de statutele pe care le detine); relatiile de alienare (echivalenta cu fuga, indepartarea de celalalt, ruperea relatiilor). Din perspectiva psihosociala si organizationala, echipa de terapeuti implica trei categorii de probleme: - formarea echipei; - profilul echipei; - functionarea echipei si a fenomenelor care apar ca urmare a interactiunii membrilor. Ca in orice domeniu de activitate care presupune existenta unui colectiv pluridisciplinar si in cadrul procesului / actului recuperator se impune necesitatea alcatuirii unei echipe de specialisti avand la baza obiective precise si cu criterii de evaluare a realizarii lor, care, odata precizate, trebuie respectate ca atare, tocmai pentru a veni in intampinarea dorintelor si asteptarilor semenilor. Principiile care trebuie sa stea la baza functionarii acestei echipe sunt: interdisciplinaritatea, reprezentata de o conceptie asemanatoare in ceea ce priveste recuperarea si, mai ales, depasirea frontierelor profesionale de catre fiecare membru al echipei fara a-si simti amenintata competenta; cooperarea intre membri presupune centrarea activitatii pe aprecierea globala a subiectului si posibilitatea integrarii intr-o sinteza a contributiilor fiecarui membru al echipei; egalitatea, adica exprimarea libera a tuturor membrilor atat in evaluarea, cat si in stabilirea mijloacelor terapeutice;

coeziunea echipei presupune nu numai o conceptie unica asupra subiectului examinat, ci, si mai ales, implicarea tuturor membrilor in tratamentul recuperator, utilizarea resurselor si respectarea opiniilor fiecarui specialist.

Material si metode Pentru determinarea trasaturilor tendintelor comportamentului interpersonal, am folosit metodologia propusa de M. Zlate (1999) pentru diagnosticarea interpersonala a comportamentului. In acest sens, am elaborat un set de chestionare evaluative, care au continut intrebari referitoare la aceste componente interrelationale ale comportamentului interpersonal. Pentru colectarea datelor s-a apelat la formulare tiparite, distribuite celor 66 de subiecti (studenti in anul terminal la sectia kinetoterapie), acestea fiind insotite de o serie de instructiuni de completare, precum si o foaie de raspuns individuala. Caracteristicile chestionarului pentru evaluarea relatiilor interpersonale au fost urmatoarele: Descriere: Chestionarul contine 9 intrebari directe referitoare la cele 9 trasaturi tendinte ale comportamentelor desfasurate in cadrul grupului. Tip Chestionar cu scalare Lickert (1-5) chestionar: Sarcina: Fiecare membru al grupului trebuie sa raspunda la cele 9 intrebari despre fiecare coleg de grupa si sa completeze pe foaia de raspuns (in functie de opinia proprie) cu 1 (atunci cand trasatura respectiva este prezenta la acel coleg intr-o foarte mica masura), cu 2 (intr-o mica masura), cu 3 (intr-o oarecare masura), cu 4 (intr-o mare masura, cu 5 (intr-o foarte mare masura). Scop: Stabilirea unor trasaturi dominante ale comportamentului interpersonal, gradul lor de manifestare, locul si rolul in cadrul grupului pentru fiecare membru al echipei.

Metoda de Chestionar pe formular tiparit, insotit de instructiunile de completare si o foaie de colectare a raspuns individuala. datelor: Rezultate Caracterizarea finala a personalitatii interpersonale s-a facut numeric prin retinerea acelor tendinte care au capatat acordul mai multor membri ai grupului si valoric prin considerarea valorilor tendintelor respective, a calcularii expresiei procentuale a numarului de studenti cotati cu valori sub 3, peste 3 si a eliminarii valorilor de nivel 3 (considerate ca indecise si nesigure, dupa Zlate, M., 1999). Mediile calculate pentru fiecare tendinta ne ajuta sa ne formam o imagine asupra comportamentului interpersonal actual al studentilor de la kinetoterapie din anul terminal si ne ofera posibilitatea efectuarii unei analize a nivelului general la care se situeaza fiecare dintre tendinte (grafic nr. 1).

Media inregistrata la nivelul intregului esantion la tendinta spre dominare cunoaste valoarea cea mai mica, deci, studentii din anul terminal nu sunt preocupati de a stapani si subordona pe ceilalti, nu manifesta comportamente dure, nu sunt autoritari. Tendinta spre sociabilitate este urmata la mica diferenta de tendinta spre conformism si activism. Studentii stabilesc repede contacte, sunt prietenosi, comunicativi, respecta obiceiurile si traditiile grupului, se implica cu usurinta in actiunile acestuia, sunt dinamici energici.

In ceea ce priveste facilitarea relatiilor, valorile sunt putin mai mici, dar asta nu diminueaza prea mult capacitatea viitorilor kinetoterapeuti de a fi iubiti si agreati. Altruismul este foarte bine cotat in cadrul grupului si, cu siguranta, acest aspect nu este deloc de neglijat, ba dimpotriva, generozitatea, dezinteresul fata de sine, prietenia, forte puse in slujba altora constituie chiar conditia sine qua non in asigurarea unei relatii pozitive de lunga durata, influentand performantele profesionale si sociale. Tendinta spre creativitatea reprezinta interesul fata de noutate, originalitate, propunerea de obiective noi, contributia la evolutia grupului, calitate care ar trebui sa primeze in virtutea faptului ca profesia de kinetoterapeut nu se realizeaza dupa un sablon anume. Tendinta spre obiectivitate presupune principialitate, impartialitate, trasaturi care sunt binevenite, deoarece deontologia profesionala are nevoie de aceste calitati.

Tendinta spre cooperare transpusa in profesia de kinetoterapeut in care colaborarea, aportul la realizarea sarcinilor grupului constituie element de unificare a eforturilor celorlalti instituie punctul de plecare in elaborarea de strategii de optimizare a activitatii in cadrul viitoarei echipe. In graficul nr.2, se poate observa expresia procentuala a frecventei scorurilor inregistrate, la nivelul intregului esantion, pentru fiecare tendinta a comportamentului interpersonal, clasificate in categoriile sub 3 si peste 3.

La valorile inregistrate sub nivelul 3, dupa tendinta de dominare care a inregistrat valoarea cea mai mare, urmeaza in ordine descrescatoare tendinta spre facilitarea relatiilor, creativitate, activism, obiectivitate, conformism si cooperare, sociabilitate si altruism. La valorile inregistrate peste nivel 3, dupa tendinta de conformism, urmeaza in ordine descrescatoare tendintele spre cooperare, sociabilitate, altruism, activism, creativitate, obiectivitate, facilitarea relatiilor si dominare.

Cei mai multi au fost perceputi cu tendinte mai mult spre supunere decat spre dominare, cu tendinte mai mult spre tensionarea relatiilor decat spre facilitarea lor, cu tendinte mai mult spre noncreativitate decat spre creativitate, cu tendinte mai mult spre pasivitate decat spre activism, cu tendinte mai mult spre subiectivitate decat spre obiectivitate, cu tendinte mai mult spre nonconformism decat spre conformism, cu tendinte mai mult spre individualism decat spre cooperare, cu tendinte mai mult spre izolare decat spre sociabilitate, cu tendinte mai mult spre egoism decat spre altruism. Conform valorilor obtinute, retinem ca trasaturi dominante pozitive: conformismul, cooperarea, sociabilitatea, altruismul, creativitatea si obiectivitate, si ca trasaturi negative: supunere, tensionarea relatiilor, noncreativitatea si subiectivismul. Avand in vedere faptul ca studentii evaluati fac parte din 4 subgrupe si apartin unor medii cu varste si profesii diferite, provin din diferite clase sociale, rezultatele obtinute ar putea ridica unele semne de intrebare. Fiind vorba de o apreciere interpersonala, se poate ca unele rezultate sa nu fie foarte obiective, adica sa nu reflecte cu adevarat tendintele comportamentului interpersonal al viitorului kinetoterapeut, deoarece pot interveni si alti factori care sa distorsioneze realitatea perceputa. Aceste rezultate denota valoarea perceputa de ceilalti membrii ai unui grup pentru fiecare membru a grupului.

Concluzii Din ansamblul tuturor celor 9 tendinte ale comportamentului interpersonal, fiecare tendinta se regaseste in comportamentul studentilor evaluati intr-o proportie mai mare sau mai mica, ca atare, sau orientate mai mult spre opusul lor: Tendinta spre supunere s-a dovedit a fi preponderenta. Acest aspect denota faptul ca studentii din anul terminal au disponibilitati prea mari in ceea ce priveste acceptarea, ascultarea, suportabilitatea, subaprecierea de sine si supraaprecierea altora. Tendinta spre sociabilitate se situeaza la nivel minim, cu puternice tendinte spre opusul sau. Tendinta spre conformism a inregistrat cote destul de mari, ceea ce dovedeste ca studentii sunt interiorizati, respecta traditiile si obiceiurile grupului, dar intr-o prea mare masura, motiv pentru care ar fi necesara corijarea sa. Tendinta spre activism se situeaza la nivel mediu, fapt care ne permite sa previzionam o atitudine corespunzatoare in viitor. Tendinta spre facilitarea relatiilor este aproape absenta la studentii din anul terminal la kinetoterapie, fapt care ridica mari semne de intrebare vis--vis de interactiunile viitoare, deoarece, la nivelul la care a fost inregistrata aceasta tendinta in randul studentilor, exista riscul unei incompatibilitati viitoare cu insasi profesia de kinetoterapeut. Tendinta spre altruism s-a regasit bine reprezentata. Consideram salutar acest aspect deoarece altruismul face parte din gama atitudinilor morale care constituie profilul ideal al kinetoterapeutului.

Tendinta spre creativitate s-a constatat a fi bine reprezentata, cu toate caracteristicile sale care presupun interesul fata de noutate, originalitate, acceptarea unor sugestii noi si a unor noi obiective. Tendinta spre obiectivitate, care presupune impartialitate, principialitate, detasarea de impresiile personale, s-a inscris intre cote medii si inalte. La tendinta spre cooperare, cei mai multi dintre studenti au inregistrat valori peste cotele medii. La o privire de ansamblu a rezultatelor obtinute la chestionarul de evaluare a comportamentului interpersonal, urmarind ponderea procentajelor calculate, cat si distributia acestora pe cele doua nivele valorice, se poate concluziona ca esantionul investigat este caracterizat de urmatoarele tendinte: altruism, cooperare, conformism, creativitate, supunere, predispozitie spre tensionarea relatiilor, nonconformism, pasivitate, subiectivitate. Diferentele care apar pot fi puse pe seama unui anumit grad de subiectivitate in aprecierile studentilor asupra colegilor lor, stiut fiind faptul ca exista aceasta tendinta. Acest lucru nu ne impiedica sa concluzionam faptul ca in momentul de fata conform studiului facut exista perspectiva unei capacitati optime de colaborare in echipa, cu conditia reevaluarii si reechilibrarii tendintelor spre tensionarea relatiilor, nonconformism, pasivitate si subiectivitate. Problematica poate capata un alt fond, insa, odata cu schimbarea reperelor sociale, culturale, de atitudini, sistem de valori, optiuni, motivatii. In concluzie, cele mai bune premise pentru reusita le ofera o buna cunoastere de sine, pe linia posibilitatilor rezolutive si aptitudinilor personale, a capacitatii de efort si focalizare pe sarcina, pe fondul unei atitudini realiste, critice si flexibile fata de sine, fata de cei din jur si fata de caracteristicile mediului social in care persoana evolueaza.

Abstract The social systems (at all their levels and in all their forms of organization) involve a complex network of relationships between persons, groups, organizations and institutions, which represent the fundamental condition of structures functioning. Within in the framework of social philosophy, sociology and social psychology, it makes an obvious distinction between social and human. Thus, as L.v.Weise germane rationalism founder said, the society is a totally of inter human relationships; the distinction between social and inter human consists in the difference between personal Self (with which we born) and social Self (get in ontogenesis, through socialization) (D.Cristea, w. y.).

Bibliografie 1. CRISTEA, D., Tratat de psihologie sociala. Bucuresti, Edit. Pro Transilvania 2. EPURAN, M., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Edit. FEST, 2001 3. GRAMA, D., Preferinta interpersonala. Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1974

4. MAMALI, C., Balanta motivationala si coevolutia. Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1981 5. MARZA DANILA, D., Ameliorarea actului recuperator kinetoterapeutic prin implicarea factorilor de personalitate si aplicarea legitatilor psihologice ale relatiilor terapeut-pacient. Teza de doctorat. ANEFS, Bucuresti, 2002 6. MARZA DANILA, R., Stima de sine, comportamentul interpersonal si performanta la sportivi. Lucrare de licenta. Universitatea Petre Andrei, Iasi, 2003 7. MOSCOVICI, S., Psihologia sociala relatiilor cu celalalt. Iasi, Edit. Polirom, 1998 8. NECULAU, A., Psihologie sociala (Aspecte contemporane). Iasi, Edit. Polirom, 1996 9. RUDICA, T., Eu si celalalt. Iasi, Edit. Junimea, 1979 10. SCHIOPU, U., Dictionar de psihologie. Edit. Babel, Bucuresti, 1997 11. ZAMFIR, E., Cultura relatiilor interpersonale, Edit. Politica, Bucuresti, 1982 12. ZLATE, M., Psihologia muncii relatii interumane. Bucuresti, Edit. Didactica, 1981 13. ZLATE, M. SI ZLATE, C., Cunoasterea si activarea grupurilor sociale. Bucuresti, Edit. politica, 1982 14. ZLATE, M., Eul si personalitatea. Bucuresti, Edit. Trei, 1999