NEGOCIEREA SI MEDIEREA CONFLICTELOR Note de curs

C.Loghin

A. COMUNICARE COMUNICAREA INTER-UMANA Definitii Comunicarea inter-umana este: - un proces tranzactional de transmitere si/sau transformare a informatiilor care au ca obiectiv producerea unei modificari asupra partenerului de proces sau/ si a mediului in care are lor procesul; comunicarea poate avea loc si in scopul stabilirii de relatii intre indivizi si/sau grupuri; - un proces de interactiune psihosociala prin care un individ emitator / vorbitor / scriitor transmite in mod voluntar si / sau involuntar mesaje altor indivizi receptori / ascultatori / cititori, cu scopul de a produce / care produc modificari la nivelul cunostintelor, comportamentelor / deprinderilor si sentimentelor / atitudinilor. Comunicarea este un proces complex de modificare a mediului cognitiv, afectiv si social , care se realizeaza prin schimburi de mesaje, alcatuite din stimuli organizati in grupuri, care transmit informatii complexe (semnificatii, energii, emotii, sentimente, afecte, opinii, fapte, valori, etc.). Comunicarea este un proces - ireversibil mesajele transmise nu pot fi retrase sau sterse (inlocuirile, revenirile pot doar nuanta, explica, completa, preciza sau adinci efectul produs initial); - irepetabil conjunctura in care are loc procesul nu poate fi replicata;

NIVELE ALE COMUNICARII UMANE 1. COMUNICAREA INTRAPERSONALA comunicarea purtata de individ cu sine (emitatorul este propriul sau receptor); 2. COMUNICAREA INTERPERSONALA - comunicarea efectuata de individ in/cu mediul sau exterior si se face: > cu un singur interlocutor procesul de comunicare este direct si are loc intre un emitent si un receptor; > in grup procesul de comunicare este direct si are loc intre mai multi emitatori si receptori; (procesul poate avea loc la nivel interpersonal si/sau inter si intraorganizational) > in public procesul de comunicare este direct si are loc intre un emitent si mai multi receptori; > in masa procesul de comunicare este indirect si se face prin intermediul unor mijloare tehnice, mijloace audiovizuale, presa, carte, etc. > constient procesul de comunicare este urmare a unei decizii a emitatorilor si raceptorilor; > inconstient / subconstient transmiterea de mesaje se face fara ca emitatorii sa fi decis transmiterea de informatii; > - uni / multi directional comunicarea se face cu unul sau mai multi parteneri de proces; Orice tip de interactiune de comunicare se desfasoara la nivele de: 1. continut -mesajele transmise in cursul interactiunii; 2. proces -structurarea functionala a sistemului de comunicare; 3. mediu si conjunctura-suma a caracteristicilor statice si dinamice specifice elementelor care influenteaza procesul de comunicare (ex. locatie, durata, perioada, etc. , respectiv istoric si stare a relatiilor dintre parti, stare de spirit, elemente de zgomot ce influenteaza relatia, factori exteriori partilor care afecteaza fenomenul etapa istorica, stare economica, sociala, educationala, etc.); Comunicarea este determinata de satisfacerea sau dermina satisfacerea de nevoi biologice, fizice, psihologice (de baza conservare personala si a speciei; de afectiune in dimensiune sociala; de identitate si confirmare personala in mediul social includere, recunoastere; de putere in cadrul structurilor sociale autoritate, etc.).

MESAJELE sunt formate din pachete de stimuli care sunt codate / decodate in vederea transmiterii/primirii de informatii si reprezinta continutul si seminificatia alocata acestuia, emise de partenerii de comunicare. Mesajele pot fi - de adresare complex de stimuli transmis in mod voluntar si / sau involuntar de catre emitator si care produce modificari la nivelul receptorilor; - de raspuns complex de stimului transmis in mod voluntar si / sau involuntar de catre receptor, ca reactie la stimulii pe care i-a primit (in etapa de raspuns, rolurile se schimba, receptorul devine emitator iar emitatorul devine receptor in practica rolurile nu pot fi distinse, fiecare dintre partenrii de proces fiind simultan emitator si receptor); INFORMATIE - este transmisa prin grupuri structurate de stimuli si este codata prin utilizarea de limbaje naturale (semnale) si conventionale (simboluri si semnale universale, nationale, culturale, de grup, individuale); - exercita influente de transformare asupra receptorilor si emitatorilor la nivelul sferei cunostintelor, comportamentelor / deprinderilor si sentimentelor / atitudinilor, concretizate in rezultatul / efectul comunicarii; PUTERE capacitate de a produce modificari asupra interlocutorului si mediului/contextului, care nu ar fi fost produse in absenta actului de comunicare; -partenerii de proces au niveluri de putere diferite, care se manifesta ca rezultat a individualitatii (la nivel fizic, psihic, cognitiv, emotional, competente, conjunctural, etc.) si pe care acestia o utilizeaza in scopul atingerii obiectivelor personale; STIMULI - mesajele sunt formate din grupuri/pachete de stimuli (vizuali, tactili, auditivi, de miros), carora - in functie de cultura aplicabila procesului de comunicare - li se atribuie: - denotatie sensul propriu dat elementelor constitutive ale mesajului; - conotatie sensul insotitor si / sau atribuit elementelor constitutive ale mesajului: exemple: - in comunicarea scrisa: suport, corp si dimensiune litere, format, paginatie, suport, etc.; - in comunicare vizuala: culoare, forma, prezenta / absenta, durata, temporalitate, postura, mimica, gestica, inaltime, pozitie relativa, etc.; - in comunicare auditiva: ton, durata, timbru / impedanta-frecventa, ritm, debit, accent, etc.; - in comunicare senzoriala: miros, gust, temperatura, luminozitate, miscare, forma, suprafata, forta de interactiune, etc. -conotatiile ofera o cantitate si o calitate mai mare de informatii decit denotatiile, permitind interpretarea

complexa a mesajelor transmise, pe baza sensurilor multiple, comportamentelor si afectivitatii interlocutorilor. Mesajele sunt de tip: a. verbal b. - informatiile cuprinse in cuvinte, conform denotatiei acceptate cultural si sensului frazei; para-verbal - informatiile cuprinse in prezenta sau absenta comunicarii verbale, ton, timbru, cadenta, volumul vocii; c. non-verbal - informatii corporale statice - forma si starea corpului, postura, pozitia elementelor componente ale corpului, fizionomie (initiala si dobindita-riduri, cicatrici), imbracaminte, incaltaminte, accesorii, tunsoare/coafura, miros, machiaj, etc.; - informatii corporale dinamice miscari (voluntare, involuntare) ale corpului, membrelor, mimica - informatii legate de relationare / interdependenta contact fizic si vizual : -tip contact sau privire : oficiala, de anturaj, personala, intima); -durata contact; -factori fiziologici variabili (gestica, distante interpersonale si fata de elemente ale mediului natural si artificial (ex. pereti, mobilier, etc.). Nivelul de transmitere a informatiei este de aprox.: 7% - pe cale verbala; 38% - pe cale paraverbala; 55% - pe cale nonverbala;

Procesul de comunicare este ireversibil si se realizeaza in planul: - continutului (se transmit informatii cuprinzind cunostinte, date); - relatiei (se transmit informatii cuprinzind semnale sociale, sentimente). Mesajele sunt transmise prin limbaje si metalimbaje: - in forma grafica scriere, simbolistica, arta; - verbale: continutul este transmis prin cuvinte; - paraverbale: continutul este transmis prin volumul vocii, intonatie, cadenta;

- non-verbale: continutul este transmis prin postura, expresie a fetei, mimica, privire, distante. Limbajele utilizate pot fi explicite mesaje in clar; - implicite (metalimbaj) mesaje incifrate, la care sensul real poate fi diferit fata de cel aparent;

Metalimbaj complex de mesaje care insotesc si completeaza limbajul explicit (denotatia limbajului) si care presupun sau impun interpretare la nivelul receptorului; Utilizarea metalimbajului poate fi: - involuntara; - voluntara, in vederea obtinerii de rezultate (declarate / ascunse, licite / ilicite);

Mediul de comunicare este comunicare caracteristicile mediului, vehiculului, conjuncturii in/prin care are loc procesul de comunicare transmite stimuli su informatii ce pot si trebuie sa fie interpretate. Canal de comunicare este calea prin care se transmite mesajul; acesta poate fi: - direct (nemijlocit); - indirect (mijlocit) -mijloace tehnice; -prin produse /in forma scrisa; la nivel: - constient; - vizuali; - subconstient; - senzoriali; -prin intermediul unor evenimente; - extrasenzoriali;

Vehicul de comunicare este vectorul/mijlocul prin care se transmit mesajele (voce, radio, tv, etc.).

OBIECTIVELE PROCESULUI DE COMUNICARE Procesul de comunicare are ca obiectiv producerea de modificari la nivelul cunostintelor, comportamentelor/ deprinderilor si sentimentelor / atitudinilor partenerilor de proces. Una dintre metodele de determinare a obiectivelor de comunicare se bazeaza pe aplicarea de intrebari generice:

cine determina subiectul avut in vedere obiect al interactiunii / schimbarii (grupul / publicul tinta); ce determina tipul si continutul interactiunii / schimbarii sau/si forma si continutul mesajului; cum determina modul in care se intentioneaza producerea interactiunii / schimbarii si/sau mijloacele si /sau canalele avute in vedere; cit determina intensitatea / valoarea / durata interactiunii / schimbarii dorite; cind - determina momentul cind are/a avut / va avea loc interactiunea / schimbarea dorita; de ce determina motivul pentru care are /a avut/ va avea loc interactiunea / schimbarea dorita; cu ce scop / efect determina obiectivele avute in vedere pentru interactiune / schimbare sau/si rezultatele obtinute in urma procesului de comunicare.

EFICIENTA PROCESULUI DE COMUNICARE Eficienta procesului de comunicare poate fi definita ca grad de corespondenta dintre obiectivul de comunicare si rezultatele / efectele obtinute. DOMENII ALE COMUNICARII a. comunicare reala efectuata in spatii -culturale; -artistice; -stiintifice; -estetice; b. comunicarea ipotetica-efectuata - prin telepatie; -prin spiritism; -intre om-pante; -intre om-animale; c. comunicare mistica efectuata in sfera credintei; -etice; -economice; -politice; -pedagogice; -tehnice; - etc.

Comunicarea poate fi de tip : -informativ; -expresiv (exprimare de ginduri, etc.); -artistica/poetica;

-obiectiv (realizare de schimbari); -ludica (joc);

Comunicarea poate fi de tip: Comunicarea poate fi facuta:

-natural (nu exista reguli de codificare, pot exista reguli de decodificare); -voluntar (exista reguli de codificare si decodificare a mesajelor); - cu intentie; -fara intentie;

AXIOME ALE COMUNICARII1 1. Non-comunicarea este imposibila orice comportament are continut de comunicare; 2. Comunicarea se desfasoara la nivel informational si relational are loc transmiterea de informatii si informatii oferind indicii asupra modului cum trebuie interpretate informatiile; 3. Comunicarea este un proces continuu care nu poate fi interpretat in termeni de cauza-efect sau stimul raspuns (abordare didactica) procesul de comunicare este continuu, multinivel si interconditionat; 4. Comunicarea are forma digitala sau analogica - forma digitala este data de operarea cu sisteme de logica binara (0/1; da/nu, corespunzind intrebarilor inchise); forma analogica este data de operarea cu sisteme de logica care permit o infinitate de posibilitati de raspuns (corespunzind intrebarilor deschise); 5. Comunicarea este ireversibila conditiile existente in momentul producerii actului de comunicare nu pot fi recreate; 6. Comunicarea presupune raporturi de putere si implica tranzactii simetrice si complementare - nivelul de putere al partenerilor de comunicare nu este egal (datorita individualitatii); - in procesul de comunicare au loc interactiuni tranzactionale (rolul partenerilor ramine neschimbat pe parcursul procesului) si personale (rolurile partenerilor se schimba); - actul de comunicare in care raspunsul este de acelasi tip cu mesajul initial sunt numite simetrice, celelalte fiind numite complementare; 7. Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare individualitatea partenerilor de proces determina diferente intre continuturile avute in vedere, codate, decodate, intelese; in vederea eficientizarii procesului de comunicare, parenerii trebuie sa faca eforturi de ajustare si acomodare la caracteristicile culturale, experentiale, fizice, psihologice ale interlocutorului.
1

Scoala de la Palo-Alto

SITUATIA DE COMUNICARE (SEMIOZA) MEDIU - procesul de comunicare are loc intr-un context (suma a factorilor cu stabilitate in timp) si o cunjunctura (suma a factorilor ce sufera transformari in timp) determinate de suma conditiilor in care are loc procesul si care determina conditiile in care se desfasoara procesul de comunicare. Mediul este determinat de factori: -de gen, fizici si senzoriali - mesajul capata sens in functie de parametrii caracteristicilor senzoriale ale partenerilor din procesul de comunicare (auz, vaz, tactil, olfactiv, gustativ); -competenta personala si profesionala (cunostinte, deprinderi, atitudini); -psihosociali - mesajul capata sens in functie de caracteristicile pozitiei/starii sociale si efectelor produse de acestea asupra partenerilor de proces de comunicare; -spatiali mesajul capata sens in functie de parametrii locatiei/amplasamentului in care are loc comunicarea; -temporali - mesajul capata sens in functie de parametrii timp, durata, ordine; -relationali - mesajul capata sens in functie de parametrii relatiei dintre participantii la procesul de comunicare sidintre acestia si mediul inconjurator (fizic, social, cultural, profesional, etc.); -normativ culturali si profesionali mesajul capata sens in functie de continutul si parametrii normelor acceptate sau impuse; - culturali, informationali, etc. Mediul poate fi de tip: -cultural; -istoric; -social (aici si acum); -profesional; -temporal; -emotional; -medical; -etc. sunt neliniare (cauza+

RELATIILE stabilite in cadrul procesului de comunicare nu sunt de tip liniar (cauza efect) ci interconditionari determinate de conjunctura si context=efect). Studiul procesului de comunicare trebuie sa tina seama de caracteristicile si nuantele introduse de context.

MODEL DE COMUNICARE Comunicarea este afectata la nivelul partenerilor de comunicare de factori -interni (personali); -exteriori (de mediu si conjunctura);

In procesul de comunicare, indivizii se afla concomitent si simultan in pozitia de emitatori si receptori. -emitatorii (ofertanti) isi traduc in mesaje gindurile, sentimentele pe care doresc sa le transmita-codificarea mesajelor. -receptorii (primitorii), receptioneaza si traduc mesajele pe care le primesc decodificare a mesajelor. In procesul de comunicare atitudinile, afectele, emotiile, sentimentele, conceptele, ideile, deprinderile, cunostintele, imaginile sunt traduse in sunete, imagini, cuvinte, simboluri, semne, semnale si invers. In procesele de codificare-decodificare a mesajelor apar erori datorate: - caracteristicilor fizice si psihosociale a partenerilor de comunicare; - eficacitatii si competentei in comunicare a celor aflati in comunicare; - perturbatiilor (zgomotului) care altereaza calitatea comunicarii, acesta putind fi: ~ de tip fizic zgomote care se suprapun intre emitator si receptor, peste mesajul transmis (zgomotul strazii, al radioului, al vederii imperfecte, etc.); ~ de natura psihologica altereaza continutul mesajului initial prin interferente aparute in plan mental, la nivelul traducerii, datorate individualitatii partenerilor de proces (experienta de viata, cultura, formatiei profesionale, prejudecatilor, etc. ~ datorate diferentelor semantice - de limba, limbaj dintre emitator si receptor. Procesul de comunicare produce efecte asupra emitatorilor si receptorilor, acestea putind fi: - la nivelul volumului si a calitatii informatiilor si cunoasterii; - la nivelul comportamentelor si deprinderilor / abilitatilor; - la nivelul sentimetelor, atitudinilor, emotiilor;

MODEL DE COMUNICARE INTERUMANA (model didactic) MEDIUL DE COMUNICARE=context+conjunctura MODIFICARI

STIMULI

EMITATOR

CANAL DE COMUNICATIE

RECEPTOR

PERTURBATII / ZGOMOTE DECODIFICARE A MESAJELOR IN INFORMATII

CODIFICAREA INFORMATIILOR IN MESAJE

RASPUNS
DECODIFICAREA MESAJELOR IN INFORMATII STIMULI MODIFICARI CODIFICAREA INFORMATIILOR IN MESAJE

10

DIMENSIUNILE PROCESULUI DE COMUNICARE La elaborarea si interpretarea mesajelor trebuie avute in vedere dimensiunile procesului de comunicare: -dimensiunea cognitiva cuprinde informatii; -dimensiunea afectiva - cuprinde sentimente/atitudini; -dimensiunea comportamentala cuprinde deprinderi REALITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE -realitatea procesului de comunicare este numai o parte din potentialul de rezultate posibile de realizat ca urmare a desfasurarii procesului si este constituita din: -ceea ce percep partenerii din cea ce se comunica; -efectele produse de procesele de comunicare (non-tangibile- actiuni, sentimente, modificari de abilitati, cunostinte, atitudini, sau tangibile lucruri, produse); -realitatea procesului de comunicare este determinata de particularitatile individuale (fizice si psihosociale) precum si de premise (conjunctura, mediu); -realitatea procesului de comunicare este constituita din fapte (ce se vede, aude, percepe), sentimente si relatii dintre fapte si sentimente; -realitatea comunicarii este transformata de procesul de comunicare intr-o noua realitate; BLOCAJE IN PROCESUL DE COMUNICARE Blocaje in comunicare pot apare datorita intreruperii procesului de comunicare datorita receptorului, prin: -existentei de bariere intre interlocutori -bariere fizice (de mediu, context sau personale) care perturba procesul; -bariere mentale si comportamentale; -bariere lingvistice partenerii nu vorbesc aceeasi limba; -bariere culturale, experentiale, motivationale, etc.;

11

-acordarea de semnificatii diferite acelorasi semnale si simboluri diferente datorate interpretarii diferite datorate diferentelor culturale, experentiale si/sau de competenta ale partenerilor de dialog; -emiterea de judecati concentrarea receptorului asupra judecarii unor elemente din continutul mesajului primit, inainte de finalizarea acestuia; -proiectare-atribuirea de idei, valori, sentimente, dorinte proprii partenerului de comunicare (desi acesta nu le are); -efectuarea de comparatii efectuara de comparatii intre persoana sau/si mesajul emitatorului cu alte persoane/idei cu care se fac asociatii de idei; -filtrare ascultarea numai a partilor considerate de interes sau a celor care sunt in concordanta cu ceea ce ascultatorul este dispus sa asculte; -identificare recunoasterea in mesajele trimise a experientelor personale si comutarea interesului de la emitator asupra prorpiei experinte si persoane; -distragere scaderea nivelului de atentie acordat emitatorului prin efectuarea de activitati voluntare sau involuntare (rasfoit de hirtii, jocul cu diferite obiecte, privire translata de la emitator spre alt obiectiv, etc.); -concentrarea asupra raspunsului pe care receptorul intentioneaza sa-l dea emitatorului; -asumare concentrara asupra ceea ce receptorul considera ca transmite/ca doreste sa transmita emitatorul; -deraiere schimbarea liniei / subiectului discutiei; FACTORI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE Pentru ca procesul de comunicare sa fie eficient, informatia transmisa trebuie sa fie: -completa; -exacta; -oportuna; a. 1. 2. 3. Factori de continut si proces Credibilitatea partenerului de proces, continutului, canalului si formei mesajului; Contextul in care se produce actul de comunicare trebuie sa fie favorabil desfasurarii procesului si intelegerii mesajului; Continutul mesajului trebuie sa fie formulat, structurat, codat si transmis cu respectarea normelor aplicabile si recunoscute, valorilor comune partenerilor de proces; 4. Claritatea mesajului este o conditie de baza pentru realizarea obiectivelor de comunicare; 5. Complexitatea mesajului este invers proportionala cu eficienta procesului de comunicere; 6. Consistenta si consecventa mesajul trebuie sa contina suficiente informatii, care trebuie sa fie consecvente cu obiectivul

12

comunicarii si tema comunicarii; 7. Canalele de comunicare trebuie sa fie adaptate obiectivelor comunicarii, partenerilor si normelor acceptate; in functie situatie, procesul de comunicare se poate eficientiza prin utilizarea mai multor canale de comunicare; 8. Competenta partenerilor de proces structura si continutul procesului de comunicare trebuie adaptate caracteristicilor partenerilor de proces (tip, nivel de cultura, informare, experienta de viata, atitudini, (dis)abilitati, etc.; b. Factori personali COGNITIVI competente personale si profesionale; nivel de dezvoltare personala; dorinte/intentii exprimate sau latente; competenta in comunicare AFECTIVI sentimente/atitudini generale; sentimente/atitudini fata de obiectul si subiectul comunicarii; imagine de sine; interese; motivatii; gusturi COMPORTAMENTALI personalitatea; caracterul; experienta generala; experineta in comunicare; caracteristici personale (talie, fizionomie, voce, virsta, gen, etc.); SOCIAL/ECONOMICI statut/pozitie; nivel de putere;

13

recunoastere; rol;

CONTEXTUALI SI CONJUNCTURALI (DE MEDIU) obiectivele procesului de comunicare; obiectul comunicarii; coduri si norme aplicabile; stil si forme de comunicare si formulare; spatiul si timpul in care are loc comunicarea (locatie, timp, conditionari, etc.); caracteristici de comportament a partenerilor; canale si vehicule de comunicare; zgomote; numar parteneri;

c. Factori psihosociali care influenteaza comunicarea diferentele culturale mesajele sunt influentate de caracteristicile culturale ale partenerilor de comunicare; rationalizarea mecanismul de decodare a mesajului primit, atribuindu-i acestuia o logica definita de coerenta si rationalitate proprie, bazata pe competentele receptorului, care insa sunt deosebite de cele ale emitatorului mesajului initial; proiectia atribuirea de sensuri si continuturi proprii mesajelor primite, fara ca acestea sa fi fost continute in mesajul original;

-transferul - folosirea de sabloane cognitive sau comportamentale folosite anterior, pentru decodarea mesajelor nou primite; -proiectia auto-realizabila utilizarea in decodarea de mesaje de sabloane - sensuri si continuturi pre-concepute (ex. prejudecati), pe baza carora se creaza la nivelul sistemului de comunicare un tip de comportament (de rezonanta), care conduce la materializarea proiectiilor realizate in faza de decodare; -distorsiunea mesajului retransmis datorita proceselor de: - egalizare a datelor prin eliminarea detaliilor; - accentuarea elementelor familiare; - asimilarea unor elemente cu grad scazut de familiaritate cu alte elemente, cu grad ridicat de familiaritate pentru receptor;

14

RESPONSABILITATEA COMUNICARII -in procesul de comunicare: -responsabilitatea comunicarii decurge din relatia cu sine si dintre sine si ceilalti (parteneri de comunicare sau nu); -prezenta sau absenta comunicarii produce efecte (modificari) asupra emitatorului, receptorului si asupra mediului; -comunicarea produce consecinte controlate, controlabile sau necontrolate asupra si/sau dincolo de partenerii de comunicare, ca urmare a proceselor realizate in mod voluntar si involuntar consecintele pot fi pozitive/constructive sau negative/distructive; -comunicarea angajeaza responsabilitatea partenerilor de proces fata de efectele procesului, indiferent daca rolurile partenerilor de comunicare sunt asumate sau atribuite, cerute sau oferite;

TEHNICI DE EFICIENTIZARE A PROCESELOR DE COMUNICARE 1. PREGATIREA PROCESULUI DE COMUNICARE Obiectivul majoritatii proceselor de comunicare constiente este obtinerea unui anumit comportament din partea partenerului. In vederea eficientizarii procesului de comunicare, acesta trebuie pregatit in functie de obiectivele de atins, subiect, parametrii relatiei dintre parti, caracteristicile partenerilor de comunicare si ale contextului / mediului in care are loc comunicarea. Etape: -definirea obiectivului de atins prin procesul de comunicare; -crearea strategiei de actiune si implementarea sa; -monitorizarea si evaluarea rezultatelor obtinute; -efectuarea de schimbari bazate pe concluziile obtinute prin evaluari; 2. COMUNICARE VERBALA EFICIENTA Un element de baza in cadrul procesului de comunicare il constituie cuvintele, elemente ale limbajului.

15

Maximizarea sanselor de a atinge obiectivele propuse in procesul de comunicare se face si prin alegerea cuvintelor si pozitionarea lor in cadrul propozitiilor si al frazelor. -cuvintul este un simbol care trebuie sa aiba un continut / inteles pentru partenerii de proces, care este in general-comun in limitele unei anumite culturi; -fiecare cuvint transmite informatii complexe; -cuvintele au o semnificatie uzuala (denotatie); -in functie de parametri specifici, cuvintele pot capata intelesuri si valori distincte fata de semnificatia uzuala a cuvintului (conotatie); conotatia este definita de vointa emitatorului, de caracteristicile, competentele partenerilor de comunicare, de tema de comunicare, de contextul in care are loc comunicarea, etc.; -fiecare cuvint este asociat unei imagini mentale reproducerea cuvintului declanseaza aparitia imaginii mentale ce ii corespundemecanism verbal; (ex. in cazul in care cuvintul se refera la o stare emotionala, acestuia i se asociaza o stare mentala care se afla si la baza producerii starii emotionale respective mecanism utilizat in manipulare); -mecanismele de gindire sunt bazate pe modelul verbal si actioneaza la nivel constient si subconstient; -prin semnificatia alocata unor cuvinte, acestea pot provoca reactii (legatura intre cuvinte, imagini, stari mentale); reactiile pot avea un anumit grad de previzibilitate (tipul si nivelul reactiilor variaza in functie de parteneri, mediu); -cuvintele, prin semnificatia alocata lor, produc imagini mentale, stari emotionale si efecte la nivelul tuturor partenerilor din cadrul procesului de comunicare (emitator, receptor) efectele sunt produse la nivel constient si subconstient (aplicatii in cadrul auto/proramarii neuro lingvistice); a. Cuvint -este instrument de transmitere a informatiilor si mijloc de relationare cu partenerul de proces de comunicare; -transmite informatii despre continut dar si despre emitator (prin conotatiile sale); De evitat: -cuvinte cu conotatie negativa induc stari negative (ex. violenta, lovire, pedeapsa, pierdere, pericol, etc.) -expresii, formulari care contin negari - chiar daca la nivel constient mesajul este inteles, la nivel subconstient creierul face eforturi pentr a intelege negarea si va forma o imagine contrara sensului initial al mesajului (ex. nici o problema induce senzatia existentei unui probleme, nici o grija induce senzatia existentei unei amenintari, etc.); -cuvinte si expresii agresive provocari, verdicte, evaluari cu rezultat negativ legate de persoana, de valorile sale, de mediul din care provine, de performantele sale, orientari, etc. (ex. ai curaj?, nu stii nimic, needucat, limitat,etc.); -cuvinte si expresii defensive - de natura a pune la indoiala calitatea procesului aflat in desfasurare, competenta, onestitatea, scopurile sau rezultatele procesului, etc. (ex. nu sunt sigur/a, nu am mai intilnit ceva asemanator, voi incerca, etc.);

16

-cuvinte si expresii ezitante - de natura a pune la indoiala calitatea procesului aflat in desfasurare, competenta, onestitatea, scopurile sau rezultatele procesului (ex. paisa vedem, nu stiu acum, sa mai vedem, etc.); De utilizat: -cuvinte si expresii pozitive cuvinte si formulari cu inteles clar/cu clarificari acolo unde este cazul, sa se faca referiri la prezent si viitor, utilizarea de exemple si probe pozitive, pozitivare prin oferirea de incurajari si de observatii constructive; b. Limbaj Limbajul este un sistem utilizat pentru a comunica, format din seturi de simboluri / stimuli si seturi de reguli cu ajutorul carora prin pozitionarea si combinarea simbolurilor/stimulilor se creeaza mesaje (informatii). Exista limbaje umane si non-umane precum si situatii in care limbajul poate transcede speciile (ex. comunicare naturala cu semnificatii comune sau prin prin sisteme de semne bazate pe American Sign Language; in primul caz gesturi de individualizare si indicare a sursei de putere in cadrul unei relatii in cazul primatelor -cimpanzei/gorile si oamenilor prin batutul cu pumnul in piept/). Limbajul uman Exista limbaje: -naturale (dezvoltate in mod natural in cursul etapelor de evolutie)-create pentru comunicarea in interiorul unui grup; -artificiale /auxiliare/formale (limbaje construite ex. Esperanto/Interlingua*, limbaje de programare/coduri masina, limbaje matematice, etc.) create pentru comunicarea dicolo de barierele de grup (nationalitatile, grupurile ocupationale Limbajul uman utilizeaza modele de simboluri/stimuli : -auditivi (cuvinte, emisii vocale, sunete); -vizuali (litere, ideograme, note muzicale, simboluri tehnice, desene, iconuri, litere, gesturi, prezente); -de contact tactili; -olfactivi (mirosuri); Simbolurile/stimulii pot fi utilizati pentru exprimarea oricarui concept (limitari exista in cazul limbajelor iconorafice, in care iconul-simbol poate reprezenta un singur concept- ex. scriere egipteana). Modelele de simboluri pot fi convertite in forma scrisa (litere si/sau simboluri organizate in cuvinte) in mod: -direct (sunetele si unele gesturi pot fi convertite in litere si cuvinte); -indirect (semnificatia simbolurilor poate fi cuprinsa in formulari combinatii de litere si cuvinte); Reguli aplicabile actului de limbaj Actul de limbaj (comunicarea) trebuie sa respecte reguli referitoare la: - interpretare - intelesuri/semnificatii alocate cuvintelor;

17

formulare constructia/gramatica folosita la constructia mesajelor transmise; modele de comportament seturi de comportamente si reactii tipice asociate actelor de limbaj.

Regulile aplicabile actelor de limbaj au caracter tehnic si sistemic. Limbajul si cultura -limbajul este un element specific unei culturi/subculturi; -limbajul transcede nivelul comunicarii de baza (obtinerea de rezultate directe-a face pe cineva sa faca ceva), putind oferi suport pentru comunicarea la nivel spiritul, afectiv, filosofic, artistic, etc.; -elemente de limbaj si/sau unele limbaje transcend limitele unei culturi, avind aceleasi forme si interpretari indiferent de specificul cultural al grupului initiator (ex.cuvinte asimilate; limbaje artificiale/ formale limbaje tehnice, limbajul matematic, etc.). 3. ASCULTAREA ACTIVA metoda de eficientizare a procesului de comunicare, in care receptorul creaza un cadru permisiv pentru emitator si pentru desfasurarea procesului de comunicare; -metoda influenteaza parametrii de conjunctura si/sau mediu in care are loc procesul de comunicare; -sunt de natura a creste nivelul de credibilitate al mesajelor-raspuns fata de emitator; -evidentiaza legatura intre mesajul initial si mesajul raspuns; -indica mesajul/ideea asupra careia emitatorul formuleaza judecati de valoare; -evidentiaza mesaje/idei continute in comunicarea emitentului, relevante pentru procesul aflat in desfasurare (sustinere, infirmare, argumentare, etc.); -pune in evidenta apropierea sau distanta in planul ideilor dintre emitator si receptor; - metoda utilizeaza tehnici specifice comunicarii si programarii neuro-lingvistice; a. citare reproducerea de secvente lingvistice/idei/cuvinte din mesajul emitatorului; reproducerea trebuie sa fie exacta si sa fie atribuita in mod formal autorului sau; b. parafrazare traducerea/reformularea ideilor continute in mesajul original prin utilizarea cuvintelor proprii receptorului; ideile parafrazate trebuie atribuite in mod formal autorului lor; de cele mai multe ori mesajul parafrazat este mai scurt decit cel original;

18

c. sumarizare selectarea si traducerea/reformularea ideilor principale continute in mesajul original prin utilizarea cuvintelor proprii receptorului; ideile sumarizate trebuie atribuite in mod formal autorului lor; d. recadrare selectarea si traducerea/reformularea unor idei continute in mesajul original prin utilizarea cuvintelor proprii receptorului si modificarea contextului in care, initial, aceste idei au fost incadrate; se recomanda ca ideile recadrate sa fie atribuite in mod formal autorului lor; e. mesaje de tip eu formularea inofensiva a mesajelor (mai ales a celor de tip evaluativ, normativ si emotional) prin formularea lor la persoana intii (efectul situatiei asupra mea este) si nu la persoana a doua (tu ai facut si prin asta ai determinat.); 4. ASCULTARE EFICIENTA 50 cuvinte/min. in cazul unei efectuarii unei prelegeri/curs; 70 cuvinte.min.-valoare medie, in cazul vorbirii relazate; 150 cuvinte/min. valoare de limita, in conditii de implicare emotionala, performanta; -viteza de procesare mentala este de aporix. 500 cuvinte/min. Pentru obtinerea unei ascultari eficiente se poate urma urmatorul algoritm: -ascultarea concentrata asupra mesajelor emise nu se emit mesaje in timpul ce partenerul comunica; -ascultarea empatica a emitatorului (depunerea de eforturi de pozitionare in rolul si situatia emitatorului) impune; -facilitarea comunicarii in sensul transmiterii catre emitator de semnale de interes si incurajare, expresii ale interesului fata de emitator si continutul transmis; -verificarea corectitudinii receptiei verificarea intelesurilor si interpretarilor alocate unor notiuni, cuvinte, informatii, stari; prin aceasta se transmit si informatii privind nivelul de interes cu care se face receptia; -reflectarea sentimentelor emitatorului afirmarea faptului ca starea sa afectiva este inteleasa, in vederea echilibrarii tensiunilor emotionale simtite si exprimate de emitator; -clarificarea informatiilor transmise in mod explicit si (eventual) implicit, in scopul inlaturarii riscurilor de interpretare eronata, obtinerea de informatii suplimentare, explorarea de alte aspecte ale problemelor; -listarea si sumarizarea secventelor si elementelor discursive, ideilor, faptelor, problemelor, etc. continute in mesajul transmis de emitator, in scopul de a verifica deca actul e comunicare a fost clar, complet, corect transmis si inteles, precum si pentru a constitui un suport pentru analizarea informatiilor primite si pentru formularea mesajelor de raspuns; -controlul sentimentelor in timpul receptionarii mesajelor transmise se exercita control de diminuare a volumului si intensitatii reactiilor afective ale receptorului; -viteza de vorbire este de:

19

-monitorizarea, evaluarea si interpretarea permanenta a continutului transmisiei comunicare verbala, paraverbala, non-verbala, a denotatiilor si conotatiilor simbolurilor / stimulilor transmisi de emitator; se judeca mesajul si continutul sau nu emitatorul ca persoana; -monitorizarea, evaluarea si interpretarea factorilor de mediu si conjuntura in care are lor procesul de comunicare, evaluarea impactului acestora asupra mesajului si emitatorului; in masura in care este posibil se actioneaza in sensul indepartarii/diminuarii surselor de zgomot; -evitarea formularii de judecati de valoare in timpul receptiei: -formularii de raspunsuri mentale la mesajele transmise -judecarii rapide pe baza de presupuneri, prejudecati, calsificari; -(in masura in care este posibil/eventual dupa obtinerea acordului emitatorului) se face integistrarea / se fac insemnari cu privire la continutul si mediul/conjunctura in care are loc procesul de comunicare; 5. TEHNICA INTREBARILOR Eficientizarea procesului de comunicare prin adresarea de: -intrebari inchise raspunsul este scurt, fara interpretari si comentarii; folosirea intensiva poate duce la disconfort; -intrebari deschise se ofera spatiu si timp pentru raspnsuri elaborate, comentarii, interpretari; poate duce la scaderea eficientei schimbului de informatii, dar poate creste calitatea informatiei si relatiei; -intrebari sugestive ofera sprijin in formularea raspunsului dar poate denatura calitatea informatiei de raspuns; -contra-intrebari ofera timp de gindire in formularea raspunsului solicitat in prima instanta si poate oferi cadrul necesar obtinerii de noi informatii; folosirea poate genera o imagine negativa persoanei care o foloseste si poate produce disconfort partenerului de comunicare; -intrebari alternative raspunsul este scurt, ajuta la eficientizarea procesului de comunicare/decizie dar poate denatura calitatea informatiei de raspuns si aduce prejudicii relatiei dintre partenerii de dialog; -intrebari de baza: ce, de ce, cine, cind, cum, unde, care; 6. COMUNICAREA NON-VERBALA SI PARA-VERBALA Interpretarea mesajelor trebuie facuta prin observarea, evaluarea si interpretarea cit mai multor informatii transmise voluntar si involuntar de partenerii implicati in procesul de comunicare. Este obligator sa se acorde atentie tuturor limbajelor verbal, nonverbal si paraverbal.

20

Procesul de interpretare a mesajelor si emitere a mesajelor raspuns se face la nivel constient, subconstient si inconstient. Calitatea interpretarii variaza proportional cu numarul, complexitatea, calitatea informatiilor procesate precum si calitatea procesarii. Calitatea procesarii este in functie de cunostintele, abilitatile, deprinderile, experientele si atitudinile participantilor la procesul de comunicare. Informatii de confirmare/infirmare, identificare etc. pot fi obtinute prin decodarea indicatorilor non-verbali si para-verbali: - mimica expresia faciala comunica permanent (frunte incruntata-preocupare, furie, frustrare; sprincenele mirare, surpriza; nas incretit neplacere; nari marite furie, incordare; buze strinse ezitare, nesiguranta, minciuna; gura zimbet de satisfactie, bucurie, cinism, jena sau rictus de furie, dezaprobare, nemultumire, etc.); - orientarea si focalizarea privirii poate indica nevoia de aprobare, acceptare, incredere, gradul de apropiere dorit/perceput de partenerii de comunicare (privire de intima, personala, de afaceri, de anturaj, oficiala); lipsa contactului vizual transmite informatii privind nesiguranta, denaturarea adevarului, refuzul de a comunica); contactul vizual scurt si repetat poate seminifica ostilitate, cel lung si fix poate indica sfidare; miscarea globului ocular in sus indica incercarea de a reaminti, in jos tristete, timiditate, incercarea de a ascunde ceva; pupilele dilatate indica emotii puternice, de obicei pozitive, cel micsorate pot indica nesinceritate, neplacere; clipitul frecvent poate indica nesiguranta, teama; interlocutorii aflati in situatii negative au tendinta de a ocoli privirea interlocutorului, si o cauta in situatii favorabile; - postura poate indica statutul social pe care o persoana il are /doreste, in mediu sau in relatie cu interlocutorul, ofera indicii asupra atitudinii, emotiilor, temperamentdominare/supunere, grad de interes, detasare, plictiseala, etc; - de includere/neincludere - fata de grup, interlocutor, subiect; - de orientare fata in fata (confruntare, comunicare) , in unghi, paralel (colaborare); - congruneta/noncongruenta tip si grad de raspuns fata de partener (postura congruenta-abordare similara cu a partenerului, postura noncongruenta divergente fata de pozitia, statutul, prezenta partenerului); -aparenta - sunt transmise informatii prin intermeniul formei corpului (ectomorf-fragil, inalt; endomorf rotund, scurt, mezomorf atletic, inalt), fetei, aspectul exterior (imbracaminte, accesorii), miros. -prezenta sau absenta comunicarii verbale, ton, timbru, cadenta, volumul vocii pot oferi indicii importante pentru decodificarea mesajelor receptionate, oferind informatii de sine-statatoare sau/ si de confirmare/infirmare, sublinire a continutului trnsmis pe cale verbala; -tipul de contact dintre interlocutori (vizual/tactil) poate oferi indicii importante pentru determinarea naturii relatiei propuse / dorite / stabilite intre interlocutori: -sinceritate/asigurare/protectie/nivel de siguranta/tip de caracter prin tipul, durata, forta stringerii de mina; -sinceritate prin etalarea palmelor, desfacerea bratelor, ridicarea umerilor si/sau sprincenelor; -siguranta/dominare/incredere in propriile forte prin postura dreapta, fata si privire indreptata spre interlocutor, palma cu fata in jos, miini tinute la spate, deget mare indreptat in sus, deget aratator indreptat spre interlocutor, miini in pozitie de

21

coif, etc.); -teama, nemultumire, timiditate, respingere, inconfort, prin incercarea de ascunderea a trupului sau fetei in spatele unor bariere simbolice (obiecte, mobilier, accesorii, miini incrucisate, pozitie oblica a corpului, etc.); -nesiguranta/posibila denaturare a adevarului prin ascunderea miinilor, lipsa a contactului vizual, ascunderea gurii, schimbare a pozitiei corpului, etc.; -pozitia relativa fata de interlocutor si/sau de elementele de mediu pot indica/influenta tipul de relatie dorita sau stabilita de interlocutori, bazata pe nivelul de confort psihologic oferit de distantele intepersonale (zona intima, personala, sociala, publica, etc.);

COMUNICARE EFICIENTA sfaturi practice de eficientizare a procesului de comunicare2 -comunicarea eficienta implica planificare, concentrare si permenenta adaptare la caracteristicile temei, a partenerilor de proces si a mediului/conjuncturii in care a re loc procesul de comunicare; 1.incetati sa vorbiti si ascultati - prima conditie pentru a fi un bun comunicator este de a fi bun ascultator/observator; - acordati partenerului de comunicare intreaga dvs. atentie (nu va ginditi la raspuns in timp ce ascultati); - comunicarea impune ascultarea activa; 2. ginditi inainte de a vorbi - trebuie sa stiti bine ce doriti sa comunicati;mesajele trebuie sa fie formulate clar, concis, la obiect, utilizind cuvinte cunoscute de interlocutor; - daca este posibil, inainte de prezentarea completa a comunicarii, prezentati in mod succint partenerului de comunicare tema si cuprinsul comunicarii pe care doriti sa o faceti respectati ordinea si continutul sumarului prezentat; 3. adresati intrebari de clarificare- adresati intrebari deschise, care pot determina obtinerea de informatii suplimentare privind tema comunicarii, gindurile si sentimentele interlocutorului; este recomandat sa adresati intrebari care sa confirme acuratetea receptionarii si intelegerii mesajelor; 4. anticipati posibilele surse de zgomot planificati si desfasurati procesul de comunicare intr-un mediu si intr-o conjunctura avorizanta; inlaturati pe cit posibil orice sursa perturbatoare;
2

* adaptare dupa Jo Condrill Communicate with Power

22

5. controlati propriul comportament paraverbal aceste comportamente ofera informatii importante referitoare la starea emotionala generata de relatia cu partenerul de proces, cu tema si continutul comunicarii; controlul propriului comportament ofera posibilitatea de a influenta comportamentul partenerului de comunicare (coborirea tonului in cazul cresterii intensitatii emotionale din timpul unei discutii poate dez-escala conflictul); 6. abordati dezacordurile cu tact - dezacordurile sunt inevitabile si ele trebuie rezolvate/depasite si nu adincite; - punctele de vedere pot fi intelese, acceptate fara a fi de acord cu ele; - fiecare are dreptul la propria opinie iar solutionarea dezacordurilor poate pleca de la gasirea punctelor de vedere comune; - dezacordurile pot fi asupra unor subiecte cu diferite grade de importanta; abordarea si comportamentul trebuie sa fie adaptat gradului de importanta atasat subiectului; dezacordul poate fi ignorat, se poate actiona in sensul realizarii unui compromis, a unui acord sau se poate intrerupe relatia (ex. grave diferente de principii); - tactul inseamna a asculta ce are partenerul de spus, a-i observa comportamentul, de a interpreta informatiile obtinute, a adapta propriul comportament in conditiile intelegerii dezacordurilor ca fiind diferente de opinii si nu atacuri personale; 7. fiti permanent deschisi catre noi idei nu plecati de la premiza ca detineti adevarul absolut asupra unui subiect; -evaluati modul in care informatiile primite pot raspunde nevoilor pe care la aveti; 8. consemnati datele primite - consemnati informatiile relevante privind tema de discutie, persoana si mediul /conjunctura in care a avut loc procesul de comunicare; 9. controlati propriul comportament non-verbal retineti ca 93% din comunicare este para si non-verbala; in cazul in care limbajul 10. para si non-verbal contrazice mesajele transmise pe cale verbala, acestora li se va acorda credibilitate; -comunicarea este facilitata de contactul vizual, postura demna; pe cit posibil, este recomandat sa reproduceti postura si gesturile partenerului; verificati ca mesajele verbale transmise sa fie in concordanta cu cele para si non-verbale; nu incrucisati bratele sau picioarele, nu va indepartati corpul din fata partenerului de comunicare; 11. eliminati automatismele verbale si sunetele de natura a umple pauzele in alocutiune repetarea involuntara sau voluntara a cuvintelor si/sau a unor sunete (ex. ma intelegi, stii, aaaa, eee, etc.) este de natura a influenta in mod negativ calitatea si credibilitatea emitatorului si a mesajului transmins; in cazul in care realizati ca suntei pe cale sa folositi un astfel de automatism, opriti alocutiunea, respirati adinc si continuati discursul, evitind astfel efectele nedorite; -pentru a evita automatismele verbale, folositi propozitii si fraza scurte si introduceti pauze de respiratie pe parcursul frazelor; buna cunoastere a subiectului este de natura a conduce la evitarea automatismelor verbale;

23

12. evitati generalizarile si absolutizarile generalizarile sunt dificil de explicat si sustinut si slabesc puterea argumentarii; -absolutizarile sunt declaratii dogmatice care, de obicei, nu pot fi/sunt dificil de demonstrat; -constituie bariere in calea comunicarii eficiente (eu, niciodata, intotdeauna); -utilizarea acestor termeni poate indica lipsa de intelegere sau slaba pregatire a unei teme; -in cazul in care este necesar sa utilizati generalizari si absolutizari: -explicati motivul care va determina sa faceti acest lucru-demonstreaza ca le utilizati in mod constient; -evitati sa considerati ca receptorul este de acord cu cuntinutul acestora; (ex. absolutizare: romanii sunt primitori ; generalizare: toata lumea este de acord ca romanii sunt deosebit de inventivi); 13. utilizati imagini verbale sugestive ajutati-i pe interlocutori sa inteleaga-auda/vada/simta ceea ce le comunicati (fiecare persoana are un canal preponderent de captare a informatiei: imagine, sunet, senzatie prin utilizarea mai multor canale maximizati sansele de a fi inteles); utilizati: -descrieri de imagini, sunete, culori, suprafete, actiuni, mirosuri, sentimente; -metafore si exemple; -povestiri si anecdote; 14. utilizati cuvinte evocatoare si verbe active ofera claritate, dinamism, putere si energie comunicarii; -enuntati subiectul comunicarii si alocati responsabilitati pentru efectele sale (ex. activ:Vasile pregateste prezentarea;pasiv: prezentarea este pregatita de Vasile; prezentarea este pregatita de cineva); 14. utilizati un suport pentru comunicare atunci cind este posibil utilizati un cuprins/notite/prezentare schematica pentru organizarea gindurilor inainte / in timpul sustinerii discursului sau scrierii; -realizati un cuprins al ideilor, subiectelor pe care doriti sa le comunicati; -alcatuiti o lista continind argumente; -furnizati detaliile necesare si oferiti exemple si anecdote; -prioretizati ideile, subiectele in functie de criterii (ex. obiective importanta); -alcatuiti un discurs care sa aiba o inlantuire logica.

24

B. DISPUTA- NOTIUNI GENERALE FACTORI CARE INFLUENTEAZA DISPUTA 1. Partile Comportamentul fiecarei parti in cadrul conflictului este influentat de: -rolul fiecarei parti (parte implicata -ex. faptuitori; afectata- ex. victime; interesata-membri, functionari institutionali ai comunitatii/administratiei locale sau centrale); -caracteristicile fizice si psihosociale ale partilor (cunostinte, deprinderi, atitudini, experienta si cultura personala si de grup, etc.; relevante sunt cele generale, profesionale, fata de disputa si fata de solutionarea disputelor cultura comunicarii si a disputei); -caracteristicile mediului si conjuncturii in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionare; -numarul partilor din disputa (in disputa pot fi angajate doua sau mai multe parti; fiecare dintre parti poate fi constituita din doua sau mai multe persoane); -tipul si sistemul de relatii dintre parti (istoric si prezent al relatiilor); -nevoile si interesele personale si de grup ale partilor; -resursele necesare sustinerii disputei si procesului sau de solutionare (umane-numar, competente; materiale, timp, etc.); -nivelul de interes al partilor fata de disputa; -nivelul relativ de putere al fiecarei parti; -disponibilitatea partilor de a investi resurse in disputa si in procesul sau de solutionare; -istoricul disputei si momentul (etapa din viata disputei) in care are loc procesul de solutionare;

25

2. Mediul in care se desfasoara disputa este definit de contextul si conjunctura in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionare Conceptul de: -context suma a caracteristicilor statice care definesc cimpul/spatiul exterior in care se desfasoara, disputa (ex. locatie, durata, perioada, etc.); -conjunctura suma a caracteristicilor dinamice care definesc elementele care afecteaza relatiile dintre parti, in cadrul disputei (istoric si stare a relatiilor dintre parti, stare de spirit, elemente de zgomot ce influenteaza relatia, factori exteriori partilor care afecteaza fenomenul etapa istorica, stare economica, sociala, educationala, etc.);

Disputa, efectele sale precum si modul sau de solutionare depind de caracteristicile mediului si conjuncturii in care acestea se desfasoara; acestea pot fi de tip: -cultural (sistem cultural, cu preponderenta cultura disputei si a solutionarii sale); -social (normativ, institutional, administrativ, politic, juridic/judiciar, resurse, etc.); -economic (resurse-existenta si potential); -relational (relatii existente intre factorii ce pot influneta disputa si procesul sau de solutionare); -mediu fizic (natural si artificial - locatie, amplasament, caracteristici, etc.). STRATEGII DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR 1. strategii bazate pe putere 2. strategii bazate pe drept 3. strategii bazate pe interes cele mai vechi si des folosite proceduri, in care partea cea mai puternica determina finalitatea conflictului, folosind mijloace si metode agresive, fizice si psihice, violenta (ex. tip relativ cistigpierdere); proceduri si procese bazate pe drept scris sau cutumiar, norme si valori (rezolvarea conflictelor in instantele de judecata, instante de arbitraj, etc.); proceduri si procese care urmaresc realizara reconcilierii, echilibrului si optimizarea relatiilor dintre parti, bazate pe nevoi, interese, posibilitati, optiuni (ex. tip cistig-cistig, pierdere-cistig relativ, cistig relativ).

26

ROLURI ALE PARTILOR IMPLICATE IN DISPUTA -observator; pasiv - activ; -parte implicata in conflict: - emitator receptor, faptuitor victima, etc.;

-reprezentant al uneia dintre partile implicare in disputa reprezentant, imputernicit, avocat; -parte afectata si / sau interesata de conflict si de finalitatea acestuia membri ai familiei, comunitatii, reprezentanti ai administratiei, persoane constituite in forme de asociere; - a treia parte profesionisti in domeniul solutionarii disputelor prin metode clasice si /sau alternative;

ANALIZA DISPUTEI Pentru administrarea eficienta a disputelor este necesara intelegerea cit mai realista a situatiei conflictuale, realizata prin analiza cantitativa si calitativa a fenomenului avut in vedere. Analiza se face din toate punctele de vedere relevante pentru scopul demersului de interventie/asistare (ex. parti, evenimente, consecinte, sisteme si relatii, istoric, oportunitati si pericole, etc.). Analiza cuprinde activitati de cercetare (identificare, diagnoza, monitorizare, evaluare, prognoza, planificare), implementare (interventie si/sau asistare) si de adaptare a demersurilor pe baza rezultatelor de monitorizare. Pentru eficientizarea desfasurarii activitatilor specifice se utilizeaza proceduri si instrumente standardizate. Datele obtinute se utilizeaza la intocmirea de modele vizuale si conceptuale a sistemelor, structurilor si proceselor sociale evaluate si/sau asupra carora se intervine sau sunt asistate genograma, ecograma, harta disputei. Cea mai simpla metoda de realizare a hartii disputei are la baza raspunsuri date la o serie de intrebari de determinare si evaluare a situatiei si a partilor implicate / interesate in disputa). CE s-a intimplat, care sunt cauzele care au determinat crearea situatiei conflictuale, care este starea actuala a conflictului, care este istoricul acestuia? CINE este implicat, afectat, interesat - care sunt partile implicate si interesate in disputa, caracteristicile si rolul fiecareia? Cine poate determina solutionarea disputei sau agravarea sa? UNDE a avut loc disputa, care sunt caracteristicile amplasamentului sau?

27

DE CE a aparut disputa, care sunt interesele partilor, gradul de implicare si interes pe care il au in disputa CE este de facut pentru solutionarea disputei, care sunt strategiile, metodele, activitatile, instrumentele eficiente in solutionare, care sunt posibilitatile de solutionare si care sunt avantajele si dezavantajele lor?CARE sunt obiectivele, pozitiile, interesele, nevoile partilor? CUM trebuie actionat pentru solutionarea conflictului?

C. SOLUTIONAREA DISPUTELOR -pentru intelegerea disputei este necesara o abordare interdisciplinara, integrata, wholistica, sistemica, in care intregul si partile constitutive nu se gasesc intr-o relatie strict liniara ci fac parte dintr-un context si sunt influentate si influenteaza la rindul lor; -disputa este un proces complex datorita faptului ca este conditionata de influentele reciproce, permanente, in continua transformare a elementelor ce definesc disputa (parti, context, forte, procese, etc.); -in vederea controlului disputei si rezultatelor sale, se pot realiza demersuri de tip: -preventie - monitorizarea, evaluarea si interpretarea unor parametri (ex. EWI -Early warning indicators); -realizarea de actiuni/activitati in vederea controlului/indepartarii factorilor care pot genera declansarea de dispute (triggers); -interventie activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului; in general interventia se face fara participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa rolul preponderent eeste sumat de entitatea care intervine in disputa; -asistare - activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului; in general interventia se face cu participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa- rolul partii care intervine este de a oferi sprijin partilor implicate si afectate de disputa, prin oferirea de suport, ajutor si crearea de context si oportunitati favorabile controlului si solutionarii disputei (ex. ridicare a nivelului de competente a partilor, modificarea factorilor care au contribuit la declansarea disputei, etc.);

28

A TREIA PARTE IN DISPUTA -intervine in masura in care Partile implicate in conflict nu il mai pot gestiona sau cind efectele acestuia sunt de natura a afecta comunitatea sau ordinea de drept. ROLUL CELEI DE A TREIA PARTI IN DISPUTA - de cercetare, instrumentare, anchetare, judecare, solutionare si impunerea punerii in practica a unei solutii, fara a tine seama de asteptarile, vointa, posibilitatile partilor implicate in conflict; atributiile sunt exercitate de forte de interventie de prim nivel (armata, jandarmerie, forte speciale, politie), parchet, instante de judecata, instante de arbitraj; - de sprijin, asistare, consiliere, indrumare a partilor in construirea solutiilor si cailor de urmat pentru aplanarea, solutionarea conflictului si inlaturarea consecintelor asupra relatiilor dintre parti; atributiile sunt exercitate de facilitatori, conciliatori, negociatori, mediatori. MANAGEMENTUL DISPUTEI Procesul de solutionare a disputelor are ca prioritate obtinerea de solutii aplicabile, sustenabile pe termen lung; dificultatea de a atinge acest obiectiv precum si costurile sporite de resurse sunt justificate prin efectele benefice pe termen lung. In cazul disputelor care au forme agravate (iminenta aparitiei sau prezenta efectelor grave si/sau a violentei inclusiv conflictele armate), se impune realizarea de interventii de dez-escalare a conflictului, menite a stopa agravarea disputei si aparitia de noi pierderi la nivel relational si material. TIPURI DE INTERVENTIE In aceasta situatie obiectivele interventiei sunt de: -impunere a pacii, stoparea violentelor (enforcing) cea de a treia parte (constituita din persoane interesate sau forte special pregatite si/sau abilitate) intervine prin metode bazate pe putere, obiectivele principale fiind de a desparti entitatile beligerante si a asigura incetarea violentelor prin mijloacele necesare (interventie de prim nivel); -(re)construire a pacii, echilibrului relational (building) partile sau/si cea de a treia parte fac eforturi de a solutiona problemele majore care au generat violentele si constituirea cadrului favorizant pentru reconstructia relationala si a pierderilor generate de conflict (interventie secundara);

29

-mentinere a pacii, preintimpinarea reizbucnirii violentelor (keeping) partile sau/si cea de a treia parte asigura cadrul, metodele, mijloacele si resursele necesare monitorizarii, evaluarii si mentinerii starii de non-beligeranta OBIECTIVE ALE PROCESULUI -restaurare/reabilitare/reconstructie

nivel -relational (personal, familie restrinsa, largita, grup, comunitate, societate); -psihologic -internalizare (asumare fapta si efecte); -responsabilizare; -echilibrare si recuperare traume; -material restaurare pierderi suferite; -de statut (juridic/legal, social, economic, cultural -restructurare nivel de relatii (inter)nationale, administrativ-institutionale, economice, sociale, interpersonale, etc. -reconciliere bazata pe -de-culpabilizare institutionala, societala si personala; -coresponsabilizare si indicarea culpabiliatatilor (fapte si persoane); -intelegere / iertare; -colaborare in -solutionarea conflictelor si preintimpinarea aparitiei altora; -implementarea solutiilor convenite; -reconstructie relatii, valori, bunuri materiale; -restaurare a daunelor materiale si emotionale produse; -schimbare paradigma schimbarea modului de abordare comprehensiva a fenomenului, care fundamenteaza teoretic si propune instrumente de intelegere si lucru (inglobeaza legi, teorii, aplicatii, instrumente, etc.); schimbarea poate avea loc la nivel personal, familial, de grup, comunitate, social; -reculturalizare trecerea de la o cultura a violentei la o cultura a coexistentei, respectului reciproc, tolerantei, intelegerii, colaborarii, dezvoltarea de competente orientate spre conservarea echilibrului relational; POZITII, INTERESE, NEVOI -una dintre abordarile in studiul disputelor are la baza analiza evenimentelor si originilor fenomenului din perspectiva pozitiilor, intereselor si nevoilor partilor angajate, afectate si interesate; -abordarea are in vedere diferentele dintre: -pozitie ansamblu de cereri ale fiecarei parti (ce doresc sau/si mod in care doresc sa solutioneze disputa); -interes obiective pe care fiecare parte doreste sa le realizeze;

30

-nevoi aspiratie naturala (constienta sau inconstienta), necesitate in realizarea unor obiective de importanta majora sau absoluta pentru individ sau grup (motivul pentru care doresc un anumit lucru); -exista teorii conform carora nevoile de baza se afla la baza nevoilor generale, intereselor si pozitiilor, fiind elemente de a caror satisfacere depinde insasi existenta si calitatea existentei individului; - nevoile de baza sunt de tip: -fiziologic vitale - hrana, apa, apost, odihna, securitate; -siguranta si protectie impotriva oricarir pericole; -social acceptare, respect de sine, includere; -recunoastere respect, apreciere, importanta sociala; -autorealizare personala -valorificare a propriului potential; -stimulare senzoriala varietate, non- monotonie; -cunoastere: nevoia de a sti, de a ntelege, de a explora; -estetic-frumos, de simetrie, ordine; -afirmare sociala: ambitia, dorinta de a depasi pe altii, de a-i conduce; -complianta fata de regulile sociale: ascultarea fata de regulile culturale, pastrarea convieneelor; -dependena - de dragoste, afectiune, atasament social, nevoia de experiente senzoriale si estetice;

ETAPE CADRU IN PROCESUL DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR -pregatirea procesului -obtinerea informatiilor necesare si pregatirea instrumentelor necesare (date referitoare la disputa, parti, conjunctura, resurse implicate si necesare; strategii, planuri, instrumente, etc.)- etapa de cercetare; -pregatirea partilor pentru participarea la proces recunoasterea existentei disputei si acordul de angajare in procesul de solutionare, dezvoltare competente, realizarea cadrului si atmosferei necesare (securitate, colaborare, suport material si emotional, etc.), punerea in legatura a partilor; -realizarea procesului -obtinerea acordului partilor pentru participarea la procesul de solutionare;

31

-realizarea cadrului de interes, securitate, incredere si respect reciproc, colaborare necesare procesului; -realizarea cadrului tehnic in care urmeaza sa se desfasoare procesul (logistica, norme, principii, proceduri, aplicabile, instrumente, termene, resurse, responsabilitati, limite, etc.)- este necesara participarea si acordul partilor; -identificarea problemelor si acordul partilor asupra problemelor de solutionat; -definirea obiectivelor de realizat in cadrul procesului; -crearea, evaluarea si prioretizarea optiunilor de solutionare a problemelor identificate (se au in vedere seturi de criterii obiective aplicabilitate, eficienta, grad acoperire a nevoilor comune, avantaj reciproc,etc); -construirea variantei optime de solutionare a disputei; -planificarea implementarii solutiei convenite; -monitorizare, evaluare a procesului si rezultatelor acestuia; interpretarea datelor si efectuarea modificarilor necesare;

32

CAI / METODE DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR a. STANDARD / CLASICE - comunicare eficienta; - controlul direct al disputei, realizat de Partile implicate; - sprijin neprofesional din partea familiei, comunitatii; - interventia organelor, instantelor, forurilor abilitate prin lege in rezolvarea disputelor (politie, parchet, instante de judecata, etc.); - interventia instantelor de arbitraj; b. ALTERNATIVE Metodele Alternative de Solutionare a disputelor cuprind o categorie de mijloace si proceduri de interventie pentru prevenirea si rezolvarea disputelor /conflictelor in afara instantelor de judecata, aceste metode incluzind: facilitarea, negocierea, medierea, concilierea. Elementele comune acestor metode sunt: rapiditatea, relativa lipsa de formalism, costurile scazute (emotionale, financiare, timp, etc.) si atentia fata de calitatea relatiei dintre partile implicate in conflict.

FACILITARE

NEGOCIERE ASISTATA MEDIERE

CONCILIERE

INSTANTA DE JUDECATA ARBITRAJ IMPUNEREA SI PASTRAREA ORDINII

VIOLENTA

NEGOCIERE DIRECTA

MAXI

GRADUL DE PUTERE AL PARTILOR IMPLICATE IN CONFLICT GRADUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PARTI

MAXI

33

D. FACILITARE Metoda alternativa de solutionarea conflictelor prin care o a treia parte special pregatita, neutra, impartiala, obiectiva fata de membrii grupului si probleme, asista un grup in realizarea obiectivelor pe care si le-a propus, tinind seama de punctele de vedere ale participantilor. Facilitatorii sunt profesionisti care au cunostinte si deprinderi aprofundate privind dinamica si procesele specifice grupurilor precum (cunostinte si abilitati de proces) si cunostinte si deprinderi in domeniul specific de interes in care grupul asistat isi desfasoara activitatea (cunostinte si abilitati de continut). Metoda de asistare poate fi directiva sau deschisa, in functie de criterii obiective impuse de interese, constringeri specifice tipului de proces sistat, precum si de stilul facilitatorilor. Facilitatorul: - organizeaza sesiunile de lucru; - construieste si coordoneaza relatiile dintre membrii grupului si manageriaza dinamica acestuia; - ii asista pe membrii grupului in pregatirea si parcurgerea etapelor necesare atingerii scopurilor propuse; - manageriaza timpul si resursele alocate procesului; - stimuleaza si coordoneaza participarea si creativitatea membrilor grupului, ajutindu-i sa construiasca solutiile necesare atingerii obiectivelor propuse ; - conduce procesul de atingere a obiectivelor propuse si nu impune solutii proprii: detine controlul asupra procesului, nu asupra rezultatului sau; - mentine in cadrul grupului relatii de colaborare eficienta, obiectivitate, respect reciproc, integritate; - consemneaza, sumarizeaza, elaboreaza si editeaza documentatiile de lucru - de etapa si finale.

34

E. NEGOCIERE -metoda Alternativa de Solutionare a Conflictelor, prin care Partile angajate in conflict incearca sa ajunga la un acord de rezolvare a neintelegerilor, utilizind tehnici de comunicare, aplicate intr-un dialog direct. DOMENII DE APLICARE Negocierea se foloseste in orice domeniu al activitatii umane care cuprinde forme de comunicare. TIPURI DE NEGOCIERE - curenta / informala / nestructurata / aplicata mai mult sau mai putin constient; - cu scop pre-determinat / formala / structurata / profesionista; directa Partile sunt in comunicare directa, fata-in-fata; intermediata Partile comunica prin utilizarea de mijloace de comunicare (fax, email, web, scrisori, etc.); asistata - Partile sunt reprezentate sau asistate de persoane cu / fara pregatire speciala care le asista in demersul lor de atingere a obiectivelor propuse;

- clasica - pozitionala / competitionala - bazata pe interese si principii / cooperare (vezi anexa 1 cuprinzind principiile ce stau la baza negocierii bazate pe principii si Anexa 2 cuprinzind un model de negociere bazata pe interese).

35

F. MEDIEREA DISPUTELOR -este un proces de solutionare a disputelor prin metode alternative, relativ informal si structurat, in care unul sau mai multi profesionisti special pregatiti, asista Partile in solutionarea conflictului, avind in vedere nevoile si interesele acestora. Mediatorii nu impun solutii iar participarea la proces este de obicei voluntara. OBIECTIVELE PROCESULUI DE MEDIERE -solutionare a conflictului in conditiile ameliorarii / conservarii calitatii relatiei dintre partile implicate; -echilibrarea situatiei partilor si relatiei dintre acestea; - intreruperea amiabila a relatiei dintre Parti, in conditiile in care acestea nu reusesc sa ajunga la o intelegere; CARACTERISTICI ALE PROCESULUI mediatorii sunt neutri si echidistanti fata de parti si de interesele lor; mediatorii nu au interes in cauza sau in rezultatele sale; colaborarea permanenta intre Partile aflate in conflict si echipa de mediere, de-a lungul intregului proces; asigurarea confidentialitatii intregului proces; mediatorii nu ofera solutii; partile exercita deplin control asupra finalitatii procesului de mediere, in care mediatorii controleaza doar procedurile;

Medierea proces relativ informal, privat, confidential, care ofera Partilor aflate in conflict posibilitatea de a decide, construi solutii mutual acceptabile, sub indrumarea directa a specialistilor. MODUL DE FUNCTIONARE - realizarea de intaniri comune/separate de evaluare a situatiei si lucru pe caz; - schimburi permanente de informatii relevante;

36

- transmitere de informatii, cunostinte si formare de abilitati (rol educativ); - formulare, redactare acord final; - monitorizare rezultate si conditii de aplicare a acordului final. ETAPELE MEDIERII 1. Contact initial cu partile; 2. Elaborarea srtategiei de interventie; 3. Obtinerea si analiza datelor necesare; 4. Elaborarea planului de interventie; 5. Construirea cadrului de incredere, siguranta si cooperare; 6. Realizarea procedurilor specifice: - definirea problemelor si organizarea programului; - descoperirea intereselor si nevoilor partilor; - generarea de optiuni de solutionare a conflictului; - evaluarea optiunilor de solutionare; - negocierea finala; - realizarea acordului final (formal/informal); 7. Monitorizarea aplicarii acordului final. ROLUL MEDIATORULUI - asigura asistenta permanenta in beneficiul Partilor; - indruma activ Partile in vederea solutionarii conflictului, intr-o forma mutual acceptata; - sprijina Partile in crearea unui pachet de posibile solutii, care stau la baza construirii solutiei finale; - coordoneaza procesul de solutionare a conflictului, ofera asistenta in alegerea solutiei, cailor de urmat si redactarea Acordului final; MEDIATORII trebuie sa fie: - impartiali; - liberi de orice interes personal;

37

- echidistanti; - profesionisti, avand cunostinte si abilitati specifice. DURATA PROCEDURILOR DE MEDIERE - in functie de coomplexitatea cazului; - incomparabil mai mica fata de procedurile clasice. AVANTAJELE MEDIERII - costuri (timp, financiare, emotionale) mult mai mici decat in procedurile clasice); - inlatura posibilitatea de deteriorare a relatiilor dintre parti; - ofera flexibilitate maxima procesului si solutiilor de rezolvare a conflictului; - satisfactia tuturor partilor implicate; - asigura confidentialitatea asupra procedurilor, informatiilor si rezultatului procesului; - acorda Partilor putere in cadrul Procesului; - sistem de maxima creativitate in solutionarea problemelor; - grad ridicat de predictibilitate a solutiilor si rezultatelor in timp; - deciziile luate de parti (si consemnate in Acordul final) au mare stabilitate in timp;

38

SISTEM

DISPUTA

SESIZARE DIN OFICIU

POLITIE

PARCHET

PARCHET

POLITIE

PARCHET PROBATIUNE INSTANTA

INSTANTE DE

P2
POLITIE
PLINGERE

PARCHET

JUDECATA

Pn

PARCHET

POLITIE

PARCHET

SISTEM JUDICIAR SESISARE DIN OFICIU

REFERIRE

INSTITUTII SPECIALIZATE

RECOMANDARE

ONG/ONP SPECIALIZATE AUTOREFERIRE

FURNIZORI ASISTENTA SOLUTIONARE DISPUTE

39

INCHIDERE DISPUTA

P1

PARTILE NU SUNT SATISFACUTE DE DE FINALIZARE

PROCEDURA DE MEDIERE

SOC. CIVILA PROFESIONALA / BIROU / FORMA DE EXERCITARE PROFESIE 2. SISTEM SOLUTIONARE DISPUTE PARTEA 1 PARTEA 2
- informare parti CONTACTARE CELELALTE PARTI termen 15 zile CERERE ASISTARE

MEDIATORI / SECRETARIAT

CONTRACT DE MEDIERE

PROCES DE MEDIERE

Continut:

Caracteristici: -cooperarea partilor; -demersul de asistare serveste exclusiv intereselor partilor; -mediatorii nu impun solutii; -partile hotarasc asupra finalitatii procesului; -partile pot fi asistate de avocat, experti; -partile pot fi reprezentate care pot face acte de dispozitie; -sustinerile facute de parti in timpul procesului au caracter confidential si nu pot fi folosite ca probe in cadrul procedurilor judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului in care partile convin altfel; -mediatorul poate silicita consultanta din partea expertilor

MEDIEREA

PARTEA N

ENTITATE DE

DOCUMENT DE REFERIRE

REFERIRE

-identitate parti; -obiectul conflictului; -obligatiile mediatori de informare; -declaratia partilor de angajare si cooperare in proces; -angajamentul de respectare a conditiilor de process; -onorariul negociat, cheltuieli acceptate si angajamentul si forma de participare a partilor la cheltuieli; -intelegerea partilor cu privire la clauze de desfasurare a medierii; -nu cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice; -daca apar modificari de costuri, conditii se incheie annex la contract; -constituie titlu executoriu cu privire la obligatia partilor de a achita onorariu si cheltuieli;

PROCES VERBAL DE INCHIDERE A PROCEDURII

INCHEIERE INTELEGERE (INTEGRALA / PARTIALA)

ACORD DE MEDIERE
MEDIATORUL CONSTATA ESUAREA PROCESULUI PARTILE DENUNTA CONTRACTUL DE MEDIERE

INCHIDERE PROCES

40

G. CONCILIEREA Concilierea este o metoda alternativa de solutionare a disputelor prin care partile aflate intr-o disputa (iminenta sau in derulare) sunt de acord sa utilizeze serviciile unui conciliator profesionist, care urmeaza sa se intilneasca separat cu Partile in incercarea de a solutiona disputa. Concilierea nu implica demersuri de natura legala, iar conciliatorul (de cele mai multe ori) nu este investit cu autoritatea de a face cercetari, de a instrumenta cazul, de a convoca si audia martori, nu redacteaza decizii si nu emite hotariri. Concilierea aplica in principal strategia de solutionare a conflictului prin compromis (spre deosebire de Mediere, in care mediatorul vizeaza construirea prin colaborare a unei solutii optime, care sa raspunda nevoilor intereselor tuturor partilor implicate in disputa). In conciliere partile se gasesc fata-in-fata foarte rar, si atunci sunt descurajate discutiile directe, procedurile fiind indeplinite prin intermediul conciliatorului. In conditiile in care procesul de conciliere este finalizat cu succes, se elaboreaza un document care cuprinde acordul Partilor, purtind semnaturile acestora. Prin semnarea acordului de conciliere de catre parti, acestui document i se confera statutul de contract, din care decurg obligatii pentru Partile semnatare si care cade sub incidenta legilor care reglementeaza contractele. In timpul procesului de conciliere Partile sunt incurajate sa fie asistate de specialisti in domenii relevante pentru cauza aflata in conciliere. Conciliatorul: - asista Partile separat, pentru a dezvolta si prioretiza independent o lista de obiective / rezultate de obtinut; - are discutii separate, consecutive cu fiecare dintre Parti pina la realizarea unui acord final; - redacteaza documentatia de conciliere (procese verbale de intilnire, propuneri, procese verbale de conciliere, etc.). In acceptiunea unor practicieni concilierea este activitatea de mediere in care: - partile nu se gasesc niciodata in contact, procesul desfasurindu-se numai prin intermediul mediatorului; - etapa a procesului de mediere in care partile sunt evaluate si pregatite pentru participarea la etapa de mediere propriu-zisa-in cazurile de dezechilibre puternice de putere care presupun riscuri, in etapa de pregatire a procesului de mediere;

41

H. ARBITRAJUL Arbitrajul este o procedura de solutionare a disputelor prin metode alternative, privata, care implica participarea unei a 3-a Parti profesionist independent si neutru care conduce procesul, audiaza partile, administreaza probele/dovezile in cauza si evalueaza faptele si datele problemei aflate in disputa, in finalul procesului emitind o hotarire finala si de obicei - obligatorie pentru Parti. Spre deosebire de procesul de mediere, arbitrajul este un proces adversarial, bazat norme predefinite, pe administarea de probe si judecarea cauzei de o persoana avind putere de decizie asupra finalitatii procesului si disputei. In cadrul procesului de arbitraj, Partile isi aleg de comun acord arbitrul si maniera in care urmeaza sa se desfasoare procesul, precum si modul in care urmeaza sa fie implementata decizia arbitrului. In general procesul de arbitraj cuprinde: alegerea arbitrului/echipei de arbitraj, stabilirea procedurii de urmat, stabilirea cadrului si datelor; audieri ale Partilor; prezentare si evaluare de probe si martori; emiterea hotaririi finale; Punerea in practica a hotaririi arbitrului.echipei de arbitraj.

Avantajele procesului de arbitraj constau in: - rapiditatea cu care se ajunge la hotarirea de solutionare a conflictului; - costurile reduse de resurse (timp, bani, etc.) atit timp cit Partile convin asupra unei proceduri simplificate; -nivelul de expertiza / specializare al arbitrului Partile au posibilitatea de a alege unul sau mai multi arbitri care sa aiba nivelul dorit de specializare in problema supusa solutionarii.

42

I. NORME SI PREVEDERI LEGALE IN DOMENIUL MEDIERII DISPUTELOR

A. REZOLUTII CE 1.Rezoluia 5 din 1976 privind asistena judiciar n materie civil, comercial i administrativ 2.Rezoluia 8 din 1978 privind asistena judiciar i consultana juridic B. RECOMANDARI 3.Recomandarea nr. 7 din 1981 privind mijloacele de facilitare a accesului la justiie 4.Recomandarea nr. 5 din 1984 privind principiile de procedur civil menite s mbunteasc funcionarea justiiei 5.Recomandarea nr. 12 din 1986 privind msurile de prevenire i reducere a ncrcturii instanelor 6.Recomandarea nr. 18 din 1987 privind simplificarea justiiei penale 7.Recomandarea nr. 1 din 1993 privind accesul efectiv la justiie al persoanelor aflate n situaie de mare dificultate material 8.Recomandarea nr. 12 din 1994 privind independena, eficiena i rolul judectorilor 9.Recomandarea nr. 5 din 1995 privind introducerea i mbuntirea funcionrii sistemelor i procedurilor de apel n materie civil i comercial 10.Recomandarea nr. 12 din 1995 privind administrarea justiiei penale 11.Recomandarea nr. 1 din 1998 privind medierea familial 12.Recomandarea nr. 19 din 1999 privind medierea n materie penal 13.Recomandarea nr. 19 din 2000 privind rolul ministerului public n sistemul judiciar penal 14.Recomandarea nr. 21 din 2000 privind libertatea de a exercita profesia de avocat 15.Recomandarea nr. 2 din 2001 privind structurarea i restructurarea rentabil a sistemelor judiciare i a sistemelor de informare juridic 16.Recomandarea nr. 3 din 2001 privind serviciile acordate cetenilor de ctre instane i la alte instituii juridice prin utilizarea noilor tehnologii

43

17.Recomandarea nr. 9 din 2001 privind cile alternative de soluionare a litigiilor dintre autoritile administrative i persoanele private 18.Recomandarea nr. 10 din 2002 privind medierea n materie civil 19.Recomandarea nr.14 din 2003 privind interoperabilitatea sistemelor de informare n sectorul de justiie 20.Recomandarea nr. 15 din 2003 privind arhivarea datelor electronice n sectorul juridic 21.Recomandarea nr. 16 din 2003 privind executarea deciziilor administrative i a celor judiciare n materia dreptului administrativ 22.Recomandarea nr. 17 din 2003 privind executarea hotrrilor judectoreti 23. Recomandara nr. 12 din 2005 privind formularul pentru solicitarea asistentei judiciare in strainatate avand la baza acordul european de transmitere a cererilor de asistenta juridica (CETS nr. 092) si a protocolului sau aditional (CETS NR. 179).

44

C. LEGISLATIE IN ROMANIA LEGE Nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 441 din 22 mai 2006 Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. CAP. 1 Dispoziii generale ART. 1 (1) Medierea reprezint o modalitate facultativ de soluionare a conflictelor pe cale amiabil, cu ajutorul unei tere persoane specializate n calitate de mediator, n condiii de neutralitate, imparialitate i confidenialitate. (2) Medierea se bazeaz pe ncrederea pe care prile o acord mediatorului, ca persoan apt s faciliteze negocierile dintre ele i s le sprijine pentru soluionarea conflictului, prin obinerea unei soluii reciproc convenabile, eficiente i durabile. ART. 2 (1) Dac legea nu prevede altfel, prile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere n mod voluntar, inclusiv dup declanarea unui proces n faa instanelor competente, convenind s soluioneze pe aceast cale orice conflicte n materie civil, comercial, de familie, n materie penal, precum i n alte materii, n condiiile prevzute de prezenta lege. (2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile i conflictelor din domeniul proteciei consumatorilor, n cazul n care consumatorul invoc existena unui prejudiciu ca urmare a achiziionrii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectrii clauzelor contractuale ori a garaniilor acordate, a existenei unor clauze abuzive cuprinse n contractele ncheiate ntre consumatori i agenii economici ori a nclcrii altor drepturi prevzute de legislaia naional sau a Uniunii Europene n domeniul proteciei consumatorilor. (3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-i soluiona disputele prin mediere att n afara, ct i n cadrul procedurilor obligatorii de soluionare amiabil a conflictelor prevzute de lege. (4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum i orice alte drepturi de care prile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenie sau prin orice alt mod admis de lege. (5) n orice convenie ce privete drepturi asupra crora prile pot dispune, acestea pot introduce o clauz de mediere, a crei validitate este independent de validitatea contractului din care face parte.

45

ART. 3 Activitatea de mediere se nfptuiete n mod egal pentru toate persoanele, fr deosebire de ras, culoare, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social. ART. 4 (1) Medierea reprezint o activitate de interes public. (2) n exercitarea atribuiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie n privina coninutului nelegerii la care vor ajunge prile, dar le poate ndruma s verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59. ART. 5 (1) Medierea poate avea loc ntre dou sau mai multe pri. (2) Prile au dreptul s i aleag n mod liber mediatorul. (3) Medierea se poate realiza de ctre unul sau mai muli mediatori. ART. 6 Organele judiciare i arbitrale, precum i alte autoriti cu atribuii jurisdicionale vor informa prile asupra posibilitii i avantajelor folosirii procedurii medierii i le pot ndruma s recurg la aceasta pentru soluionarea conflictelor dintre ele. CAP. 2 Profesia de mediator SECIUNEA 1 Dobndirea, suspendarea i ncetarea calitii de mediator ART. 7 Poate fi mediator persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are capacitate deplin de exerciiu; b) are studii superioare; c) are o vechime n munc de cel puin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master n domeniu, acreditat conform legii i avizat de Consiliul de mediere; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activiti; e) se bucur de o bun reputaie i nu a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei infraciuni intenionate, de natur s aduc atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condiiile legii, cu excepia absolvenilor de programe postuniversitare de nivel master n domeniu, acreditate conform legii i avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizat ca mediator, n condiiile prezentei legi.

46

ART. 8 (1) Persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de ctre Consiliul de mediere, dup achitarea taxei de autorizare, al crei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (2) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaiului Economic European, posesori ai unui document de calificare n profesia de mediator, obinut n unul dintre aceste state, dobndesc, n contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie n Romnia, dup recunoaterea acestor documente de ctre Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romnia, cu modificrile ulterioare. (3) Documentele de calificare obinute n profesia de mediator, n alt stat dect Romnia ori ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European, de ctre persoanele prevzute la alin. (2), se recunosc n condiiile prevzute la alin. (5), care se aplic n mod corespunztor. Dac abilitile i cunotinele nu corespund cerinelor de calificare prevzute de legea romn, Consiliul de mediere ia n considerare i experiena profesional dobndit de solicitant i i poate cere s dovedeasc faptul c ndeplinete toate aceste cerine. (4) Prevederile alin. (2) i (3) se aplic i cetenilor romni, posesori ai documentelor de calificare n profesia de mediator, obinute ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European ori, dup caz, ntr-un stat ter. (5) Ceteanul unui stat ter, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor n strintate sau care a dobndit calitatea de mediator n strintate i dorete s desfoare activitate de mediere cu caracter permanent n Romnia, dobndete acces la profesie n urmtoarele condiii: a) prezint titlul de studii, nsoit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaiei i Cercetrii; b) prezint coninutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregtirii i, dup caz, documentele care atest dobndirea calitii de mediator. Consiliul de mediere evalueaz coninutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregtirii, comparnd cunotinele i abilitile atestate de aceste documente cu cerinele stabilite conform legii romne, i hotrte, dac este cazul, accesul n profesie. Condiiile de echivalare ori compensare a calificrii, n situaia n care cunotinele i abilitile atestate nu corespund cerinelor de calificare prevzute de legea romn, vor fi stabilite prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (6) Mediatorul strin poate desfura n Romnia activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestrii de servicii, n baza documentului care atest c exercit legal aceast profesie n statul de origine sau de provenien, fiind exceptat de la cerinele de autorizare i de nscriere prevzute n lege, avnd ns obligaia ntiinrii, n scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfurarea acestei activiti. ART. 9 (1) Formarea profesional a mediatorilor se asigur prin organizarea cursurilor de specialitate de ctre furnizorii de formare care au fost autorizai conform legislaiei n materia formrii profesionale a adulilor i de ctre instituiile de nvmnt superior acreditate. (2) Programele de formare n domeniul medierii vor fi ntocmite pe baza criteriilor cuprinse n standardele de formare n domeniu, elaborate de Consiliul de mediere, i vor fi avizate n prealabil de ctre acesta.

47

ART. 10 Instituiile i celelalte persoane juridice care desfoar, conform art. 9, programe de formare a mediatorilor se nscriu de ctre Consiliul de mediere pe o list, care va fi pus la dispoziie celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti i al autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de Internet a acestuia. ART. 11 (1) Consiliul de mediere are dreptul s verifice modul de organizare i desfurare a cursurilor i de aplicare a standardelor de formare iniial i continu i poate solicita, dac este cazul, retragerea autorizaiei, potrivit legislaiei n materia formrii profesionale a adulilor. (2) Retragerea autorizaiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordat atrage radierea de pe lista prevzut la art. 10. ART. 12 (1) Mediatorii autorizai sunt nscrii n Tabloul mediatorilor, ntocmit de Consiliul de mediere i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) n tabloul prevzut la alin. (1) se menioneaz urmtoarele date: a) numele i prenumele mediatorului; b) sediul profesional; c) pregtirea de baz a mediatorului, instituiile la care s-a format i titlurile cu care le-a absolvit; d) domeniul medierii n care acesta este specializat; e) durata experienei practice n activitatea de mediere; f) limba strin n care este capabil s desfoare medierea; g) calitatea de membru al unei asociaii profesionale n domeniul medierii, precum i, dup caz, al altor organizaii; h) existena unei cauze de suspendare. (3) Consiliul de mediere are obligaia s actualizeze periodic i cel puin o dat pe an Tabloul mediatorilor i s l pun la dispoziie celor interesai la sediul su, al instanelor judectoreti, al autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de Internet a acestuia. ART. 13 Exercitarea profesiei de mediator este compatibil cu orice alt activitate sau profesie, cu excepia incompatibilitilor prevzute prin legi speciale. ART. 14 (1) Exercitarea calitii de mediator se suspend: a) n cazul unei incompatibiliti prevzute de lege; n acest caz, mediatorul este obligat s ncunotineze, n termen de 3 zile, Consiliul de mediere, n legtur cu aceast incompatibilitate; b) la cerere, fcut n scris de ctre mediator; c) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).

48

(2) Exercitarea calitii de mediator se suspend de drept, n cazul n care mpotriva mediatorului s-a luat msura arestrii preventive, pn la soluionarea procesului penal, potrivit legii. ART. 15 Calitatea de mediator nceteaz: a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator; b) prin deces; c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d); d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie. ART. 16 (1) Suspendarea, precum i ncetarea calitii de mediator se dispun sau, dup caz, se constat de ctre Consiliul de mediere. (2) n caz de ncetare a calitii de mediator, numele acestuia se radiaz din tabloul mediatorilor.

SECIUNEA a 2-a Consiliul de mediere ART. 17 (1) n vederea organizrii activitii de mediere se nfiineaz Consiliul de mediere, organism autonom cu personalitate juridic, de interes public, cu sediul n municipiul Bucureti. (2) Consiliul de mediere se organizeaz i funcioneaz potrivit prevederilor prezentei legi, precum i ale regulamentului su de organizare i funcionare. (3) Consiliul de mediere este format din 9 membri, alei prin vot direct sau prin reprezentare de ctre mediatorii autorizai, n condiiile prevzute n Regulamentul de organizare i funcionare a Consiliului de mediere. (4) Membrii Consiliului de mediere sunt validai de ministrul justiiei, pe o durat de 2 ani. Mandatul oricruia dintre membrii Consiliului de mediere poate fi prelungit pentru aceeai durat o singur dat. (5) Situaiile n care calitatea de membru al Consiliului de mediere nceteaz n timpul exercitrii mandatului, precum i procedura revocrii sunt stabilite prin regulamentul prevzut la alin. (2). (6) Pot face parte din Consiliul de mediere numai persoanele care dispun de cunotine teoretice i de experien practic n domeniul medierii. Dispoziiile art. 7 se aplic n mod corespunztor. (7) Consiliul de mediere i exercit mandatul pn la data validrii membrilor unui nou Consiliu de mediere.

49

ART. 18 (1) Consiliul de mediere va alege un preedinte i un vicepreedinte i va desemna dintre membrii si o comisie cu activitate permanent, care pregtete lucrrile Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei este de un an. (2) n structura Consiliului de mediere funcioneaz un secretariat tehnic, alctuit din cel mult 3 persoane ncadrate i salarizate ca personal contractual, potrivit nr. crt. 18 al lit. B din cap. I al anexei nr. I la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobat prin Legea nr. 383/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. (3) Structura i atribuiile comisiei prevzute la alin. (1) i ale secretariatului tehnic prevzut la alin. (2) se stabilesc prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (4) Pentru activitatea depus, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemnizaie lunar, n condiiile stabilite prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). ART. 19 (1) Consiliul de mediere se ntrunete lunar sau ori de cte ori este necesar, la convocarea preedintelui. (2) edinele Consiliului de mediere sunt publice, cu excepia cazului n care membrii si hotrsc altfel. (3) Lucrrile Consiliului de mediere se desfoar n prezena a cel puin 7 membri. (4) n exercitarea atribuiilor sale, Consiliul de mediere adopt hotrri cu votul majoritii membrilor care l compun. Opiniile diferite se motiveaz i se consemneaz separat n cuprinsul hotrrii. (5) La lucrrile Consiliului de mediere pot fi invitate s participe persoane din orice alte instituii sau organisme profesionale, a cror consultare este necesar pentru luarea msurilor sau pentru adoptarea hotrrilor Consiliului de mediere. ART. 20 Consiliul de mediere are urmtoarele atribuii principale: a) promoveaz activitatea de mediere i reprezint interesele mediatorilor autorizai; b) elaboreaz standardele de formare n domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaionale n materie; c) avizeaz programele de formare profesional a mediatorilor, conform art. 9 alin. (2); d) ntocmete i actualizeaz lista furnizorilor de formare a mediatorilor care au obinut autorizarea n conformitate cu cadrul legal existent n domeniul formrii profesionale a adulilor; e) autorizeaz mediatorii, n condiiile prevzute de prezenta lege; f) ntocmete i actualizeaz tabloul mediatorilor autorizai; g) ine evidena birourilor mediatorilor autorizai; h) supravegheaz respectarea standardelor de formare n domeniul medierii; i) ia msuri pentru aplicarea n practic a dispoziiilor art. 26 alin. (2); j) adopt Codul de etic i deontologie profesional a mediatorilor autorizai, precum i normele de rspundere disciplinar a acestora;

50

k) ia msuri pentru respectarea prevederilor coninute de Codul de etic i deontologie profesional a mediatorilor autorizai i aplic normele privind rspunderea disciplinar a acestora; l) face propuneri pentru completarea sau, dup caz, corelarea legislaiei privind medierea; m) adopt regulamentul privind organizarea i funcionarea sa; n) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege i de regulament. ART. 21 Consiliul de mediere i acoper cheltuielile de organizare i funcionare din venituri proprii, dup cum urmeaz: a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor; b) donaii, sponsorizri, finanri i alte surse de venit, dobndite n condiiile legii; c) ncasri din vnzarea publicaiilor proprii; d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sanciuni disciplinare; e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament. CAP. 3 Organizarea i exercitarea activitii mediatorilor ART. 22 (1) Mediatorii i pot desfura activitatea n cadrul unei societi civile profesionale, al unui birou n care pot funciona unul sau mai muli mediatori asociai, cu personalul auxiliar corespunztor, sau n cadrul unei organizaii neguvernamentale, cu respectarea condiiilor prevzute de lege. (2) Mediatorul sau mediatorii asociai, titulari ai unui birou, pot angaja traductori, juriti, alt personal de specialitate, precum i personal administrativ i de serviciu necesar activitii de mediere. (3) Mediatorii autorizai pot fi angajai cu contract individual de munc, n condiiile prevzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. ART. 23 n desfurarea activitii sale, mediatorul autorizat este obligat s in arhiv i registre proprii, precum i o eviden financiarcontabil. ART. 24 Mediatorii pot constitui asociaii profesionale locale i naionale, avnd drept scop promovarea intereselor profesionale i protejarea statutului lor i pot adera la asociaii profesionale internaionale n condiiile legii.

51

CAP. 4 Drepturile i obligaiile mediatorului SECIUNEA 1 Drepturile mediatorului ART. 25 Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activitii sale, cu respectarea principiului confidenialitii. Condiiile n care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament. ART. 26 (1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu prile, precum i la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere. (2) Onorariul trebuie s fie rezonabil i s in cont de natura i de obiectul conflictului. ART. 27 Fiecare mediator are dreptul s aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziiilor i principiilor statuate n prezenta lege. ART. 28 (1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil. (2) Percheziia sediului profesional al mediatorului poate fi dispus numai de judector i se efectueaz de procuror sau de organul de cercetare penal, n condiiile prevzute de Codul de procedur penal. SECIUNEA a 2-a Obligaiile mediatorului ART. 29 (1) Mediatorul are obligaia s dea orice explicaii prilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea s neleag scopul, limitele i efectele medierii, n special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. (2) Mediatorul trebuie s asigure ca medierea s se realizeze cu respectarea libertii, demnitii i a vieii private a prilor. ART. 30 (1) Mediatorul are ndatorirea s depun toate diligenele pentru ca prile s ajung la un acord reciproc convenabil, ntr-un termen rezonabil. (2) Mediatorul trebuie s conduc procesul de mediere n mod neprtinitor i s asigure un permanent echilibru ntre pri.

52

ART. 31 Mediatorul are obligaia s refuze preluarea unui caz, dac are cunotin despre orice mprejurare ce l-ar mpiedica s fie neutru i imparial, precum i n cazul n care constat c drepturile n discuie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2. ART. 32 Mediatorul este obligat s pstreze confidenialitatea informaiilor de care ia cunotin n cursul activitii sale de mediere, precum i cu privire la documentele ntocmite sau care i-au fost predate de ctre pri pe parcursul medierii, chiar i dup ncetarea funciei sale. ART. 33 (1) Mediatorul este obligat s respecte normele de deontologie i s rspund, cu respectarea dispoziiilor art. 32, cererilor formulate de autoritile judiciare. (2) Mediatorul este obligat s comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiiilor, care face necesar actualizarea meniunilor prevzute la art. 12 alin. (2). ART. 34 Mediatorul are obligaia de a-i mbunti permanent cunotinele teoretice i tehnicile de mediere, urmnd n acest scop cursuri de formare continu, n condiiile stabilite de Consiliul de mediere. ART. 35 Mediatorul este obligat s restituie nscrisurile ce i-au fost ncredinate de pri pe parcursul procedurii de mediere. ART. 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre pri ntr-o procedur judiciar ori arbitral avnd ca obiect conflictul supus medierii. ART. 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor n legtur cu faptele sau cu actele de care a luat cunotin n cadrul procedurii de mediere. n cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai n cazul n care are dezlegarea prealabil, expres i scris a prilor i, dac este cazul, a celorlalte persoane interesate. (2) Calitatea de martor are ntietate fa de aceea de mediator, cu privire la faptele i mprejurrile pe care le-a cunoscut nainte de a fi devenit mediator n acel caz. (3) n toate cazurile, dup ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfura activitatea de mediere n cauza respectiv.

53

SECIUNEA a 3-a Rspunderea mediatorului ART. 38 Rspunderea disciplinar a mediatorului intervine pentru urmtoarele abateri: a) nclcarea obligaiei de confidenialitate, imparialitate i neutralitate; b) refuzul de a rspunde cererilor formulate de autoritile judiciare, n cazurile prevzute de lege; c) refuzul de a restitui nscrisurile ncredinate de prile aflate n conflict; d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre pri ntr-o procedur judiciar sau arbitral avnd ca obiect conflictul supus medierii; e) svrirea altor fapte care aduc atingere probitii profesionale. ART. 39 (1) Sanciunile disciplinare se aplic n raport cu gravitatea abaterii i constau n: a) observaie scris; b) amend de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON); c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durat de la o lun la 6 luni; d) ncetarea calitii de mediator. (2) Limitele amenzii prevzute la alin. (1) lit. b) se actualizeaz periodic de ctre Consiliul de mediere, n funcie de rata inflaiei. ART. 40 (1) Orice persoan interesat poate sesiza Consiliul de mediere, n scris i sub semntur, n legtur cu svrirea unei abateri dintre cele prevzute la art. 38. (2) Cercetarea abaterii se efectueaz n termen de cel mult 60 de zile de la data nregistrrii sesizrii, de ctre o comisie de disciplin alctuit dintr-un membru al Consiliului de mediere i 2 reprezentani ai mediatorilor, desemnai prin tragere la sori din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplin sunt numii prin hotrre a Consiliului de mediere. Invitarea celui n cauz n vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este ndreptit s ia cunotin de coninutul dosarului i s i formuleze aprarea. n caz de neprezentare, se va ncheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care s reias faptul c mediatorul a fost invitat i nu s-a prezentat la termenul stabilit. (3) Dosarul de cercetare cu propunere de sancionare sau de neaplicare a unei sanciuni disciplinare se nainteaz Consiliului de mediere, care hotrte, n termen de 30 de zile, cu privire la rspunderea disciplinar a mediatorului. ART. 41 (1) Hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanciunilor prevzute la art. 39 alin. (1) poate fi atacat la instana de contencios administrativ competent, n termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. (2) Aciunea exercitat potrivit alin. (1) suspend executarea hotrrii atacate.

54

(3) Hotrrea de aplicare a amenzii prevzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rmas definitiv potrivit legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii de sancionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, pn la achitarea sumei. ART. 42 Rspunderea civil a mediatorului poate fi angajat, n condiiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin nclcarea obligaiilor sale profesionale. CAP. 5 Procedura de mediere SECIUNEA 1 Procedura prealabil ncheierii contractului de mediere ART. 43 (1) Prile aflate n conflict se prezint mpreun la mediator. n cazul n care se prezint numai una dintre pri, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte pri invitaia scris, n vederea acceptrii medierii i ncheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaia se transmite prin orice mijloace care asigur confirmarea primirii textului. (2) n cazul imposibilitii de prezentare a prii convocate, mediatorul poate stabili, la cerere, o nou dat pentru prezentarea la mediere, cu acordul ambelor pri. (3) Dac cealalt parte refuz n mod explicit medierea sau nu se prezint de dou ori la rnd la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consider neacceptat. (4) Mediatorul poate face i alte demersuri legale pe care le consider necesare pentru invitarea prilor la mediere, cu respectarea dispoziiilor prezentei legi. ART. 44 (1) Este interzis desfurarea edinelor de mediere nainte de ncheierea contractului de mediere. (2) Contractul de mediere se ncheie ntre mediator, pe de o parte, i prile aflate n conflict, pe de alt parte, dup prezentarea acestora din urm mpreun la mediator sau dup acceptarea medierii de ctre partea invitat. SECIUNEA a 2-a Contractul de mediere ART. 45 Contractul de mediere trebuie s cuprind, sub sanciunea nulitii absolute, urmtoarele clauze:

55

a) identitatea prilor aflate n conflict sau, dup caz, a reprezentanilor lor; b) menionarea obiectului conflictului; c) obligaia mediatorului de a da explicaii prilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia i la regulile aplicabile; d) declaraia prilor, n sensul c doresc declanarea medierii i c sunt decise s coopereze n acest scop; e) angajamentul prilor aflate n conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; f) obligaia prilor aflate n conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului i cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul prilor, precum i modalitile de avansare i de plat a acestor sume, inclusiv n caz de renunare la mediere sau de euare a procedurii, precum i proporia care va fi suportat de ctre pri, inndu-se cont, dac este cazul, de situaia lor social. Dac nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de ctre pri n mod egal; g) nelegerea prilor privind limba n care urmeaz s se desfoare medierea. ART. 46 (1) n contractul de mediere pot fi prevzute i alte clauze, n condiiile legii. (2) Sub sanciunea nulitii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice. (3) Dac, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevzute, efectuate n interesul prilor i cu acordul acestora, se va ncheia o anex la contractul de mediere. ART. 47 (1) Contractul de mediere se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii absolute. Acesta se semneaz de ctre prile aflate n conflict i de mediator i se ntocmete n attea exemplare originale ci semnatari sunt. (2) Prile aflate n conflict pot da procur special unei alte persoane, n condiiile legii, pentru a ncheia contractul de mediere. ART. 48 Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligaia prilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului. ART. 49 Termenul de prescripie a dreptului la aciune pentru dreptul litigios supus medierii se suspend ncepnd cu data semnrii contractului de mediere, pn la nchiderea procedurii de mediere n oricare dintre modurile prevzute de prezenta lege. SECIUNEA a 3-a Desfurarea medierii ART. 50 (1) Medierea se bazeaz pe cooperarea prilor i utilizarea, de ctre mediator, a unor metode i tehnici specifice, bazate pe comunicare i negociere. (2) Metodele i tehnicile utilizate de ctre mediator trebuie s serveasc exclusiv intereselor legitime i obiectivelor urmrite de prile aflate n conflict.

56

(3) Mediatorul nu poate impune prilor o soluie cu privire la conflictul supus medierii. ART. 51 Medierea are loc, de regul, la sediul mediatorului. Dac este cazul, medierea se poate desfura i n alte locuri convenite de mediator i de prile aflate n conflict. ART. 52 (1) Prile aflate n conflict au dreptul s fie asistate de avocat sau de alte persoane, n condiiile stabilite de comun acord. (2) n cursul medierii prile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziie, n condiiile legii. ART. 53 Susinerile fcute pe parcursul medierii de ctre prile aflate n conflict, de persoanele prevzute la art. 52 i la art. 55 alin. (1), precum i de ctre mediator au caracter confidenial fa de teri i nu pot fi folosite ca probe n cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepia cazului n care prile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenia persoanelor care particip la mediere n condiiile art. 52 asupra obligaiei de pstrare a confidenialitii i le va putea solicita semnarea unui acord de confidenialitate. ART. 54 (1) Dac, pe parcursul medierii, apare o situaie de natur s afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparialitatea mediatorului, acesta este obligat s o aduc la cunotina prilor, care vor decide asupra meninerii sau denunrii contractului de mediere. (2) Mediatorul are dreptul s se abin i s nchid procedura de mediere, procednd potrivit dispoziiilor art. 56, care se aplic n mod corespunztor. n aceast situaie mediatorul este obligat s restituie onorariul proporional cu etapele de mediere neparcurse sau, dup caz, s asigure continuarea procedurii de mediere, n condiiile stabilite prin contractul de mediere. ART. 55 (1) n cazul n care conflictul supus medierii prezint aspecte dificile sau controversate de natur juridic ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul prilor, poate s solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. (2) Atunci cnd solicit punctul de vedere al unui specialist din afara biroului su, mediatorul va evidenia doar problemele controversate, fr a dezvlui identitatea prilor. SECIUNEA a 4-a nchiderea procedurii de mediere ART. 56 (1) Procedura de mediere se nchide, dup caz: a) prin ncheierea unei nelegeri ntre pri n urma soluionrii conflictului; b) prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii; c) prin depunerea contractului de mediere de ctre una dintre pri.

57

(2) n cazul n care prile au ncheiat numai o nelegere parial, precum i n cazurile prevzute la alin. (1) lit. b) i c), orice parte se poate adresa instanei judectoreti sau arbitrale competente. ART. 57 La nchiderea procedurii de mediere, n oricare dintre cazurile prevzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va ntocmi un proces-verbal care se semneaz de ctre pri, personal sau prin reprezentant, i de mediator. Prile primesc cte un exemplar original al procesuluiverbal. ART. 58 (1) Cnd prile aflate n conflict au ajuns la o nelegere, se redacteaz un acord care va cuprinde toate clauzele consimite de acestea i care are valoarea unui nscris sub semntur privat. (2) nelegerea prilor nu trebuie s cuprind prevederi care aduc atingere legii i ordinii publice, dispoziiile art. 2 fiind aplicabile. (3) nelegerea prilor poate fi afectat, n condiiile legii, de termene i condiii. ART. 59 nelegerea prilor poate fi supus verificrii notarului public n vederea autentificrii ori, dup caz, ncuviinrii instanei de judecat, n condiiile prevzute la art. 63. ART. 60 (1) n orice faz a procedurii de mediere, oricare dintre prile aflate n conflict are dreptul de a denuna contractul de mediere, ncunotinnd, n scris, cealalt parte i mediatorul. (2) Mediatorul ia act de denunarea unilateral a contractului de mediere i, n cel mult 48 de ore de la data primirii ncunotinrii, ntocmete un proces-verbal de nchidere a procedurii de mediere. (3) Dac una dintre prile aflate n conflict nu se mai prezint la mediere, fr a denuna contractul de mediere n condiiile alin. (1), mediatorul este obligat s fac toate demersurile necesare pentru a stabili intenia real a prii respective i, dup caz, va continua sau va nchide procedura de mediere.

SECIUNEA a 5-a Medierea n cazul unui litigiu civil pe rolul instanelor de judecat ART. 61 (1) n cazul n care conflictul a fost dedus judecii, soluionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniiativa prilor ori la recomandarea instanei, acceptat de pri, cu privire la drepturi asupra crora prile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluionarea n tot sau n parte a litigiului.

58

(2) La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, n toate cazurile, s informeze n scris instana de judecat dac prile au ajuns sau nu la o nelegere n urma procesului de mediere. ART. 62 (1) Pentru desfurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de ctre instanele judectoreti sau arbitrale va fi suspendat la cererea prilor, n condiiile prevzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil. (2) Cursul termenului perimrii este suspendat pe durata desfurrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului de mediere. (3) Cererea de repunere pe rol este scutit de taxa judiciar de timbru. ART. 63 (1) n cazul n care conflictul a fost soluionat pe calea medierii, instana va pronuna, la cererea prilor, o hotrre, potrivit dispoziiilor art. 271 din Codul de procedur civil. (2) Odat cu pronunarea hotrrii, instana va dispune, la cererea prii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru pltite pentru nvestirea acesteia. CAP. 6 Dispoziii speciale privind medierea unor conflicte SECIUNEA 1 Dispoziii speciale privind conflictele de familie ART. 64 (1) Pot fi rezolvate prin mediere nenelegerile dintre soi privind continuarea cstoriei, exerciiul drepturilor printeti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuia prinilor la ntreinerea copiilor, precum i orice alte nenelegeri care apar n raporturile dintre soi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii. (2) nelegerea soilor cu privire la desfacerea cstoriei i la rezolvarea aspectelor accesorii divorului se depune de ctre pri la instana competent s pronune divorul. ART. 65 Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii s nu contravin interesului superior al copilului, va ncuraja prinii s se concentreze n primul rnd asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilitii printeti, separaia n fapt sau divorul s nu impieteze asupra creterii i dezvoltrii acestuia. ART. 66 (1) nainte de ncheierea contractului de mediere sau, dup caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligenele pentru a verifica dac ntre pri exist o relaie abuziv ori violent, iar efectele unei astfel de situaii sunt de natur s influeneze

59

medierea i va decide dac, n asemenea circumstane, soluionarea prin mediere este potrivit. Dispoziiile art. 54 sunt aplicabile n mod corespunztor. (2) Dac, n cursul medierii, mediatorul ia cunotin de existena unor fapte ce pun n pericol creterea sau dezvoltarea normal a copilului ori prejudiciaz grav interesul superior al acestuia, este obligat s sesizeze autoritatea competent. SECIUNEA a 2-a Dispoziii speciale privind medierea n cauzele penale ART. 67 (1) Dispoziiile din prezenta lege se aplic n mod corespunztor i n cauzele penale care privesc infraciuni pentru care, potrivit legii, retragerea plngerii prealabile sau mpcarea prilor nltur rspunderea penal. (2) Nici persoana vtmat i nici fptuitorul nu pot fi constrni s accepte procedura medierii. ART. 68 (1) n cauzele penale medierea trebuie s se desfoare astfel nct s fie garantat dreptul fiecrei pri la asisten juridic i, dac este cazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal ntocmit potrivit prezentei legi, prin care se nchide procedura medierii, trebuie s arate dac prile au beneficiat de asistena unui avocat i de serviciile unui interpret ori, dup caz, s menioneze faptul c au renunat expres la acestea. (2) n cazul minorilor, garaniile prevzute de lege pentru desfurarea procesului penal trebuie asigurate, n mod corespunztor, i n cadrul procedurii de mediere. ART. 69 (1) n cazul n care procedura de mediere se desfoar naintea nceperii procesului penal i aceasta se nchide prin mpcarea prilor, persoana vtmat nu mai poate sesiza, pentru aceeai fapt, organul de urmrire penal sau, dup caz, instana de judecat. (2) Dac procedura de mediere a fost declanat n termenul prevzut de lege pentru introducerea plngerii prealabile, acest termen se suspend pe durata desfurrii medierii. Dac prile aflate n conflict nu s-au mpcat, persoana vtmat poate introduce plngerea prealabil n acelai termen, care i va relua cursul de la data ntocmirii procesului-verbal de nchidere a procedurii de mediere, socotindu-se i timpul scurs nainte de suspendare. ART. 70 (1) n cazul n care medierea se desfoar dup nceperea procesului penal, urmrirea penal sau, dup caz, judecata se suspend, n temeiul prezentrii de ctre pri a contractului de mediere. (2) Suspendarea dureaz pn cnd procedura medierii se nchide prin oricare dintre modurile prevzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului de mediere. (3) Mediatorul are obligaia s comunice organului judiciar o copie de pe procesul-verbal de nchidere a procedurii de mediere.

60

(4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat dup primirea procesului-verbal prin care se constat c prile nu s-au mpcat, sau, dac acesta nu se comunic, la expirarea termenului prevzut la alin. (2).

CAP. 7 Dispoziii tranzitorii i finale ART. 71 (1) n termen de 4 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, se nfiineaz Consiliul de mediere, care va elabora regulamentul privind organizarea i funcionarea sa, precum i standardele de formare n domeniul medierii, ce vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) n vederea constituirii primului consiliu de mediere, membrii acestuia vor fi desemnai de comun acord de ctre organizaiile legal constituite din domeniul medierii, avndu-se n vedere criteriile cumulative privitoare la vechimea activitii organizaiei n acest domeniu conform prevederilor statutului, numrul de membri specializai, precum i pregtirea i experiena practic n mediere ale reprezentanilor acestor organizaii. (3) Pentru organizarea i funcionarea primului consiliu de mediere, n primul an de la nceperea activitii se aloc de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiiei, fondurile aferente urmtoarelor categorii de cheltuieli: a) cheltuielile de ntreinere i funcionare; b) salariile secretariatului tehnic al acestuia. (4) Dup expirarea perioadei de un an de la data constituirii Consiliului de mediere, finanarea sa se asigur n condiiile art. 21. ART. 72 (1) n termen de o lun de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a Regulamentului privind organizarea i funcionarea Consiliului de mediere, ncepe procedura de autorizare a mediatorilor. (2) Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea n vigoare a prezentei legi, urmeaz un curs de formare a mediatorilor n ar ori n strintate, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 7 lit. a) - e), pot solicita autorizarea ca mediator, n condiiile prezentei legi, avnd obligaia prezentrii documentelor care atest programa de formare parcurs. Consiliul de mediere va decide autorizarea dup evaluarea coninutului programei de formare prezentate, inclusiv a duratei pregtirii. Dispoziiile art. 8 alin. (5) se aplic n mod corespunztor. ART. 73 (1) Dispoziiile prezentei legi privind medierea conflictelor devin aplicabile n termen de o lun de la data ntocmirii tabloului mediatorilor autorizai. (2) Medierea conflictelor de munc rmne supus dispoziiilor prevzute de legile speciale.

61

ART. 74 (1) Instituiile i celelalte persoane juridice care, la data intrrii n vigoare a prezentei legi, au n derulare cursuri de formare a mediatorilor le pot finaliza n conformitate cu reglementrile n vigoare la momentul nceperii cursurilor. (2) Acordarea avizului prevzut la art. 9 de ctre Consiliul de mediere devine aplicabil de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a standardelor de formare n domeniul medierii. ART. 75 Avocaii, notarii publici i consilierii juridici care dobndesc calitatea de mediator potrivit prezentei legi pot desfura activitatea de mediere n cadrul formelor de exercitare a profesiei lor. Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR BOGDAN OLTEANU PREEDINTELE SENATULUI NICOLAE VCROIU ---------------

62

NEGOCIEREA SI MEDIEREA CONFLICTELOR BIBLIOGRAFIE -Negocierea si Medierea conflictelor in asistenta sociala Daniela Girleanu-Soitu; -Peacemaking and Spirituality, Mark S. Umbreit, Center for Restorative Justice and Peacemaking, University of Minnesota, Schol of Social Work, 2000 -Mediating interpersonal conflicts A Pathway to Peace Mark S. Umbreit, PhD, CPI Publishing 1995 -Humanistic Mediation, Peacemaking Grounded in Core Social Work Values - Mark S. Umbreit, Heather Burns, Center for Restorative Justice & Mediation, University of Minnesota, USA, 2002 -Dispute Resolution, Negotiation, Mediation and Other Precesses, Aspen Law & Business Publishers Inc, NY, 1999 -Mediation in Context, Jessica Kingsley Publishers, London and Philadelphia, 2000 -Group Conferencing A. Roberts, B. Raye, Center for Policy, Planning and Performance and Victim Offender Mediation Association, 2003 -Legea 192/2006, privind medierea i organizarea profesiei de mediator -Oricine poate negocia Herb Cohen Collosseum, Bucuresti, 1995 -The Little Book of Strategic Negotiation Negotiating During Turbulent Times Jayne Seminare Docherty, Good Books, Intercourse, PA, 2005 -Interest Based Bargaining J. Barrett, PhD, American Bar Association, 2000 -Manual de Comunicare i Negociere n afaceri tefan Prutianu, Polirom, 2000 -The Tao of Negotiation How Can You Prevent, Resolve and Transcend Conflict in Work and Everyday Life, and Mary Beth Crain, Joel Edelman Harper Business, USA, 1993 -The Magic of Conflict Turning a Life of Work into a Work of Art Thomas F. Crum, Touchstone Book, NY, 1987 -UNCITRAL Model Law on International Commercial Conciliation, United Nations, New York, 2004 -European Code of Conduct for Mediators, Draft, 2004 -Code of Ethics and Conduct for NGOs, World Association of Non-Governmental Associations WANGO, 2004 -Professional Standards for Mediators, Ministry of Justice, Alternative Dispute Settlement Centre of the Union of Lawyers, Bulgaria; 2002 -Model Standards of Conduct for Mediators, America Arbitration Association, American Bar Association, Society of Professionals in Dispute Resolution -The Little Book of Strategic Peacebuilding, A vision and Framework for Peace and Justice Lisa Schirach, Good Books, Intercourse, PA, 2004 -The Dynamics of Conflict Resolution, A practitioners Guide Bernard Mayer, Jossey Bass, San Francisco, CA, 2000 -Beyond Neutrality, Confronting the Crisis in Conflict Resolution Bernard MayerJossey Bass, San Francisco, CA, 2004

63

-The Little Book of Conflict Transformation John Paul Lederach, Good Books, Intercourse, PA, 2003 -Managing Disagreement Constructively R. Kinder, PhD, Crisp Publications, 1988; -tiina Rezolvrii Conflictelor H.Cornelius, S.Faire, Ed. Societatea tiin i Tehnic, 1996 -Getting to Yes - Negotiation Agreement Without Giving In Roger Fisher si William Ury, Penguin Books, 1981 -Getting Past No William Ury, Bantam Book, 1991 -The Third Side Getting to Peace - W. Ury, Penguin Books, 2000 -Conflictul interpersonal Prevenire, rezolvare i diminuarea efectelor Ana Stoica Constantin, Polirom, 2004 -Conflict Transformation by Peaceful Means, Transcend Method, Participants and Trainers Manual - John Galtung, United Nations, 2000 -Nonviolent communication, A Language of Compassion Marshall B Rosenberg, Puddle Dancer Press, Del Marr, CA, 1999 -Model restaurativ de asistare complex a cazurilor ce au ca obiect infraciuni comise de minori, coordinator C. Loghin, Editura Impakt, Iasi, 2007; Resurse informationale pot fi gasite si la: www.voma.org; www.cmediere.ro

64