Arbustul de catina este un pomisor fructifer, cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva

in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta ornamentala. In Romania se cultiva pe suprafete insemnate in judetul Bacau. In Arad a fost introdus recent de familia Corina si Lucian Uncu, doi tineri de 32 si 3 de ani din !adab. "Am auzit de la televizor de acest arbust si ne#am $andit sa plantam si noi. Asta era acum % ani. Acum 3 ani am reusit sa facem primii pasi si am infiintat firma &ano 'lant (RL" ne spun tinerii fermieri. In Romania sunt multe plantatii, insa niciuna nu este pe rod, pentruca intra pe rod abia peste % ani. 'lantatia de la !adab este destul de mica, pe ,)% *a, insa familia Uncu mai doreste sa puna catina pe alte + *a. ",ste o planta foarte cautata, cu mare cerinta la e-port, e-ista piata pentru asta. &ar costa mult. Infiintarea culturii a costat 2%... de euro, inclusiv pentru sistemul de iri$are si imprejmuiri, care nu se pot face decat cu $ard viu pentru a primii certificarea. 'lantele au costat ) euro/bucata. (i intretinerea este destul de anevoioasa si de costisitoare pentruca necesita iri$are si utilaje performante" ne dezvaluie fermierii. 0eoretic, catina se adapteaza la orice fel de sol, dar familia Uncu spune ca nu le#a fost simplu. "Am invatat pe pielea noastra si am in$rijit plantatia doar cu familia noastra. 'e viitor, insa, vom face an$ajari." (istemul ecolo$ic de certificare presupune ca arbustii de catina sa fie sapati din 3 in 3 saptamani, cea ce presupune serioase costuri lunare. Recoltarea se face manual, prin tunderea de lastari. &upa taiere, lastarii se introduc intr#un tunel de con$elare, care costa 3. ... de euro. Acolo bobitele cad de pe lastari. 'e urma bobitele sunt mutate in camera de fri$. (i abia dupa aceea sunt $ata de a fi valorificate pe piata. Rezultatele muncii? ,i bine, acestea vin doar dupa cativa ani. 'lantatia de la !adab este in anul trei si se preconizeaza o recolta de o tona/*a. &in anul %, plantatia va produce 2. de tone/*a. Care se vinde cu )... euro/tona. &eci bani frumosi, dar $reu de obtinut. Rentabilitatea apare doar la cultivarea a minim ). *a de teren. Catina 12ippop*ae r*amnoides3 este este un miracol al naturii. 4ructele contin multa vitamina C, dar si vitaminele A, B, ,, 4, ', 5, saruri minerale, calciu, fosfor, ma$neziu, sodiu, *idrati de carbon si acizi or$anici, precum si ulei de e-ceptionala valoare terapeutica. 0oate aceste fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin dublarea efectului medicamentelor folosite. Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. &in fructele de pe un *ectar se poate obtine ulei in valoare de )%..... de euro. ,ste indiscutabil cea mai profitabila cultura. Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intrea$a planta, prezentand spini si multe ramificatii. 4runzele sunt dispuse altern, liniare, avand o sin$ura nervura. ,le sunt $labre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, ar$intii si acoperite cu solzi ru$inii. 4lorile sunt de culoare $albena#ru$inie, mici. 4ructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare $alben#portocalie. Infloreste in lunile aprilie#mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din re$iunea deluroasa. Introdusa recent in cultura ecolo$ica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai bine de )...... de *ectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se $aseste in judetul Bacau. 6 cultura ecolo$ica de catina presupune pre$atirea terenului intocmai ca la orice livada de pomi, fiind interzisa folosirea cu 3# ani inainte a in$rasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. 'rima productie este intr#al cincilea an de la plantare. Zonare 7ona foarte favorabila8 &ealurile 9unteniei si 9oldovei: ;alea raului (iret: ;alea raului Buzau: &elta &unarii: 7ona favorabila8 0oate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite. Soiurile apartin subspeciei carpatica8 Bo$danesti 1e-tratimpuriu # < t/*a3:Ciumasi 1tardiv # )= t/*a3: &ospinesti 1e-tratimpuriu # )> t/*a3: &elta 'R1mijlocie # = t/*a3: &elta >. 9 1tardiv # )% t/*a3: &elta fara spini 1tardiv # )3 t/*a3: 6niscani 1e-tratimpuriu # )3 t/*a3: (fantu ?*eor$*e 3 1timpuriu # )3 t/*a3: (fantu ?*eor$*e 1tardiv # 2. t/*a3: (erpeni 1e-tratimpuriu # 23 t/*a3: (erbanesti 1timpuriu #)2 t/*a3: ;ibratina 1e-tratimpuriu # )2 t/*a3

Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite: valorifica solurile slab productive, de$radate si c*iar saraturate: nu sunt favorbile solurile umbrite Sisteme de conducere: In plantatii intensive # sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunc*i. in plantatiile e-tensive # sunt indicate formele $lobuloase. Infiintarea plantatiei In perioada de 3 ani de conversie se va planta o le$uminoasa perena furajera 1trifoi sau lucerna3. Apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. 0erenul se fertilizeaza cu 3. tone in$rasamant or$anic obtinut intr#o ferma ecolo$ica de animale sicare este livrat pe baza de contact. (i se e-ecuta aratura la 2%#3. cm. Producere material saditor: (e inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode ecolo$ice cel putin o $eneratie. Butasii lemnificati trebuie sa aibe lun$imea de 2.#22 cm pentru teren neiri$at si )>#)+ cm pe teren iri$at. Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme: se asi$ura o planta mascula la < plante femele: se planteaza in $ropi de %/ %/ . cm in locuri marcate prin pic*eti: la plantare se adau$a %#> @$ de $unoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din $roapa. Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va e-ecuta taierea de formare in functie de tipul de coroana: taierile de rodire se e-ecuta toamna sau primavara, la cep 1de pe jumatate din numarul de ramuri de sc*elet3. Irigarea Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelun$ita cat si la e-cesul de umiditate: Tratamentele bolilor si daunatorilor 'entru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de e-tracte de plante, uleiuri ve$etale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru. Recoltare Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura: un muncitor poate recolta intr#o zi intre % si ). @$: cule$erea fructelor incepe in luna au$ust si se cotinua pana la primul in$*et 1inainte de )% octombrie3: la inceputul maturizarii ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C. Congelarea: 4ructele se racesc la o temperatura de 2 $rade C, dupa care se $on$eleaza la #3% $rade C. Rezultate economice (uprafetele pot fi mici, dar valorificarea este e-traordinar de mare. In primul an de plantatie, c*eltuielile pentru un *ectar sunt de ).+..#2.... euro reprezentand pretul butasilor, circa ).+.. bucati/*a. In fiecare an se mai c*eltuiesc inca 2..#3.. euro la *ectar pentru a acoperi lucrarile de intretinere. &urata de viata a unei e-ploatatii este de pana la 2.#2% de ani, cu o perioada de crestere in al ).# lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 2% de ani. ;eniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt transformate in pulbere 1foarte ceruta de japonezi3, dar mai ales daca din fructe se e-tra$e uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica. &in al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim #% tone de fructe la *ectar, care se poate vinde cu 3 euro/@$, circa ).%.. euro/*a. Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei e-tras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre )%. euro si %.. euro. In conditii de cultura ecolo$ica, se poate obtine o productie de 2..... tone de fructe proaspete la *ectar. 'roductia de ulei la *ectar este cuprinsa intre )+. litri si )2.. litri, pretul variind intre )%. si %.. euro pe litru. La un pret mediu rezulta )%..... de euro. Un profit deosebit, $reu de atins cu orice alta cultura. La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecolo$ic.