AAA#referat#ro

Baroc i clasicism Johann-Sebastian Bach

Barocul si clasicismul sunt specifice secolului al XVII-lea, epoca de consolidare a marilor monarhii naionale -Regatul Franei- i de ascensiune a primelor puteri maritime, comerciale i industriale ale lumii !landa si "nglia# $n acelai timp asist%m si la procesul de laici&are si de meninere a echilibrului 'n relaiile dintre ordinele sociale 'n !ccident si statele europene# Se de&(olt% arhitectura si arta ce glorifica 'nf%ptuirile )monarhului de drept di(in)# *in a doua +um%tate a secolului al XVI-lea si p,n% la mi+locul celui de-al XVII-lea barocul este dominanta estetic% a artei europene# -l a fost pus in ser(iciul politic al .ontrareformei, ampl% aciune iniiat% de papalitate pentru a rec,tiga terenul pierdut 'n faa protestantismului la +um%tatea secolului al XVI-lea# Barocul 'i trage practic se(a din Renatere i, cronologic, primele sale manifest%ri sunt sesi&ate la Roma dup% de(astarea oraului de c%tre mercenarii germani 'n prima parte a secolului al XVI-lea# /u&ica este dominat% de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate p,n% la e0ces# "cest curent cultural promo(ea&% , totui, 'nceputurile operei, concertului, sonatei# .ea de-a doua +um%tate a (eacului al XVII-lea este dominat% de curentul cultural al clasicismului# 1rincipiile sale estetice au fost fundamentate de 2icholas Boileau puternica inspiraie din "ntichitatea clasic%3 c%utarea naturalului si a echilibrului3 gustul m%surii, claritatea stilului, fine4 ea anali&elor filo&ofice i de moral% # /odelul clasic al omului s-a cristali&at in a doua +um%tate a secolului al XVII-lea, 'ntr-o societate cu un puternic ataament fa% de principiul de autoritate# $n toate doctrinele religioase europene se percepe o c%utare a lui *umne&eu, se pune cu t%rie chestiunea )m,ntuirii prin credin%), a afirm%rii )'mp%r%iei, puterii si gloriei) lui *umne&eu# 5,nditori ai epocii socoteau ca )regii sunt f%cui pentru popor si nu poporul pentru regi)# $ntre numele emblematice ala clasicismului se 'nscriu .orneille, Racine, 6ull7, Rameau, Rembrandt, .ara(aggio, /oliere, Bossuet si Bach 89:;<-9=<>, compo&itor german, organist, conduc%tor al orchestrei principelui 6eopold de "nhalt?# !perele sale se caracteri&ea&% prin arhitectura lor perfecta, armonie, 'nalta spiritualitate .antate, 1reludii, .oncertele brandemburgice# Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt frai, s-a n%scut la -isenach in 9:;<# @at%l sau, Johann "mbrosius, era (iolonist la orchestra din -isenach# *e fapt, Johann-

Sebastian Bach aparine unei familii de ilutrii mu&icieni, originara din @huringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organiti si diri+ori de capela in secolele XVI-XIX# -l a compus in toate genurile epocii 8cu e0cepia operei?, at,t in cele religioase 8)1atimile dup% Ioan), )1atimile dup% /atei), )!ratoriul de .r%ciun), )/area misa in si minor), )/agnificat)?, cat si in cele laice 8).la(ecinul bine temperat), )"rta fugii)?# .reaia sa repre&int% o culme a g,ndirii componistice in domeniul mu&icii absolute, reali&,nd o sinte&a a cuceririlor estetice si tehnice de la Renatere si pana in (remea sa# $ncheie str%lucita epoca a polifoniei instrumentale# 6egile riguroase ale construciei 8ba&ate pe contrapunctul imitati(, cantus firmus, simbolica numerelor? ser(esc cu 'nalta m%iestrie te0tul poetic si e0presia mu&icala in general, caracteri&ata printr-o emoie profunda, prin patetism# Bitata imediat dup% moartea sa, opera lui Bach a stimulat g,ndirea clasicilor 8/o&art, Beeto(en?, a st,rnit admiraia romanticilor 8/endelssohn, Brahms? si a constituit un model al resuscit%rii polifoniei si construciei pentru neoclasici#